111Equation Chapter 1 Section 1

CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE..................................................................................................................................2
TEMA DE PROIECTARE...................................................................................................................3
1. CALCULUL MĂRIMILOR ELECTRICE DE BAZĂ ȘI DISTANȚELE IZOLANTE ................4
1.1. Calculul mărimilor electrice de bază şi distanţele izolatoare ..............................................4
1.2. Precizarea dimensiunilor de bază ale transformatorului ......................................................6
2. CALCULUL ÎNFĂȘURĂRILOR....................................................................................................7
2.1. Calculul înfăşurărilor de JT..................................................................................................7
2.2. Calculul înfăşurărilor de ÎT..................................................................................................9
3. CALCULUL PARAMETRILOR DE SCURTCIRCUIT..............................................................12
4. CALCULUL TENSIUNII DE SCURTCIRCUIT..........................................................................13
5. CALCULUL FORȚELOR MECANICE LA SCURTCIRCUIT...................................................13
6. CALCULUL SISTEMULUI MAGNETIC....................................................................................15
7. CALCULUL PIERDERILOR DE MERS ÎN GOL.......................................................................16
8. CALCULUL CURENTULUI DE MERS ÎN GOL........................................................................17
9. CALCULUL GEOMETRIC AL CARCASEI ŞI DETERMINAREA MASEI
MATERIALELOR CONSTRUCTIVE..............................................................................................18
ÎNCHEIERE.......................................................................................................................................20
CONCLUZIE.....................................................................................................................................20
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................21

Coala

1
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 INTRODUCERE

Din teoria maşinilor electrice se cunoaşte că transformatorul este elementul de bază al

reţelelor electrice.
Transformatorul este un dispozitiv electromagnetic cu două sau mai multe înfăşurări cuplate
magnetic, care prin fenomenul de inducție, transformă parametrii energiei electrice în curent
alternativ (frecvența rămâne aceeași). Transformatorul are două funcţii:
- de transportare a energiei electrice
- de distribuţie a energiei electrice.
Domeniul de aplicaţie a transformatorului electric este extrem de vast şi construcţia este
foarte variată. Un rol deosebit îl au transformatoarele în energetică, deoarece permite să se
transforme parametrii energiei electrice din primar (tensiune, curent), obținându-se în secundar
parametrii necesari receptorului. Transformatorul în energetică îndeplineşte două funcţii de bază:
transformă energia electrică şi o repartizează între consumatori prin intermediul liniilor electrice.
Astfel de transformatoare se numesc de putere şi se instalează la staţiile electrice pentru ridicarea
sau coborârea tensiunii.
Procesul de elaborare şi proiectare a transformatorului electric reprezintă rezolvarea în
complex a mai multor sarcini tehnice, economice, probleme ce ţin de fiabilitate, exploatare etc.
În sistemul electroenergetic naţional sunt utilizate transformatoare cu un diapazon variat de
puteri. Transformatoarele cu puterea de până la 4 kVA monofazate şi până la 5 kVA trifazate sunt
considerate transformatoare de distribuţie, iar transformatoarele cu puterea de peste 5 kVA
monofazate şi peste 6,3 kVA trifazate se consideră transformatoare de putere.
Transformatoarele pentru instalațiile de utilizare a energiei electrice sunt de o mare
diversitate constructivă, în funcție de rolul concret pe care trebuie să-l îndeplinească. Astfel se
construiesc: transformatoare pentru sudură, trnasformatoare pentru acționări electrice,
transformatoare pentru protecția muncii, transformatoare pentru cuptoare electrice, transformatoare
de măsură, transformatoare pentru redresare, transformatoare pentru circuite electronice (care la
rândul său pot fi foarte diverse în funcție de construcție, destinație, frecvența tensiunii de
alimentare, performanțele impuse), etc.
După modul de răcire transformatoarele se clasifică în:
 transformatoare cu răcire cu lichid (de obicei cu ulei de transformator),
 transformatoare cu răcire cu gaz (de obicei cu aer):
 naturală;
 forțată.
Din punct de vedere al utilizării transformatoarele se clasifică în:
 transformatoare de putere;
 transforamtoare de construcție specială;
După numărul de înfășurări transformatoarele se clasifică în:
 transformator cu două înfășurări;
 transformatoare cu mai multe înfășurări.
Regimul nominal de funcționare al transformatorului esteregimul pentru care a fost proiectat
și construit transformatorul și este definit prin ansamblul valorilor mărimilor electrice sau de altă
natură înscrise pe plăcuța trnasformatorului. Funcționarea în regim nominal este fixată de
următoarele mărimi: putere, tensiune primară și secundară, curenți, tensiune de scurtcircuit, raport
de trnasformare, frecvență.
Coala

2
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 SARCINA
pentru proiectul de curs la mașini electrice

Tema: „Transformatoare de putere”

1. Puterea nominală Sn = 40 kVA

2. Tensiunea nominală de linie a înfăşurării

 de joasă tensiune U1n = 0,4 kV

 de înaltă tensiune U2n = 10 kV

3. Numărul de faze m=3

4. Frecvenţa nominală f = 50 Hz

5. Schema şi grupul de conexiune Y/ Y0 - 0

6. Procedeul de răcire aer

7. Regimul de lucru continuu

8. Materialul înfăşurării cupru

9. Metoda de instalare extern

10. Pierderile nominale la scurtcircuit Psc = 900 W

11. Tensiunea nominală la scurtcircuit Usc = 4,0 %

12. Pierderile la mers în gol P0 = 250 W

13. Curentul de mers în gol i0 = 4,0 %

Coala

3
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 1. CALCULUL MĂRIMILOR ELECTRICE DE BAZĂ ȘI DISTANȚELE IZOLANTE

1.1. Calculul se efectuează pentru transformatorul trifazat cu înfășurare concentrică.

1.1.1. Puterea unei faze a transformatorului (vezi formula 3.1 pag.97), kVA
,
unde: S = 40 kVA – puterea aparentă nominală a transformatorului;
m = 3 – numărul de faze.

1.1.2. Puterea aparentă pe o coloană (vezi formula 3.2 pag.97), kVA

S 40
S'    13, 33 kVA
c 3 ,
unde: c = 3 – numărul de coloane.

1.1.3. Curentul nominal de linie a înfășurării pe o coloană a transformatorului trifazat (vezi formula
3.3 pag. 97), A
S 40 103
I l1    57, 735 A
J.T. 3  U 1 3  0, 4  10 3
,
S 40 103
Il 2    2,309 A
Î.T. 3 U 2 3 10 103 .

1.1.4. Pentru schema de conexiune Y/Y0 curentul de fază se va determină conform formulei care
caracterizează conexiunea în stea (vezi formula 3.5 pag.97), A
I f  Il I f 1  I1  57,735 A
; ,
I f  I l I f 2  I 2  2,309 A
; .

1.1.5. Tensiunea de faza a înfășurărilor Î.T. şi J.T. a transformatorului pentru schema Y / Y0, unde la
conexiunea în triunghi (vezi formula 3.8 pag.98) și la conexiunea în stea (vezi formula 3.7 pag.98),
V:
Ul
Uf  U
U f1  1  0, 4 10
3
 230,9 V
3; 3 3 ,
Ul
Uf  U
Uf2  2  10 10
3
 5773,5 V
3; 3 3 .

1.1.6. Tensiunea de încercare a înfășurărilor (vezi tab. 4.1 pag.169) pentru înfășurarea de

Î.T.
U inc  24 kV

J.T.
U inc  3 kV

1.1.6. Se aleg distanţele izolatoare (vezi tab.4.15 şi 4.16 pag.202)

Distanţa izolatoare de la înfăşurarea de joasă şi înaltă tensiune până la jug:

Coala

4
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 l0  80 mm .

Distanţa izolatoare dintre coloană şi înfăşurare de tensiune joasă:

a01  10 mm .
Distanţa izolatoare dintre înfăşurarea de joasă tensiune şi înfăşurarea de înaltă tensiune:
a12  40 mm .
Distanţa izolatoare dintre bobinele de tensiune înaltă:
a22  45 mm .

1.1.7. Componenta activă a tensiunii de scurtcircuit (vezi formula 3.9 pag. 99), %
Psc 900
Ua  100%  100  2, 25 %
S 40 103 .

1.1.8. Componenta reactivă a tensiunii de scurtcircuit (vezi formula 3.10 pag. 99), %
U r  U sc2  U a2  4 2  2, 252  3, 307 %
.

1.1.9. Valoarea inducţiei magnetice în coloană (vezi tab.2.4 pag. 78), T

Bc  1,6 T .
1.1.10. Factorul de umplere a ariei cercului cu oţel electrotehnic:
kc  kkp  k z  0,92  0,97  0,892
unde: kkp = 0,92 este coeficientul de umplere a cercului (vezi tab. 2.6 pag.84)
kz = 0,97 – coeficientul de umplere a oţelului (vezi tab. 2.2 pag.77)

Coala

5
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 Fig.1. Dimensiunile de bază ale transformatorului

1.2. Prezicarea dimensiunilor de bază ale transformatorului

1.2.1. Diametrul coloanei (vezi formula 3.17 pag.106), m
S1    ar  kr 13,33  2  0, 054  0, 92
d  0,507  4  0, 507  4  0,128 m
f  U r  Bc  kc
2 2
50  3,307 1, 62  0,887 2
,

deci se adoptă
dn  0,13 m
a1  a2
ar  a12   0, 04  0, 014  0, 054 m
unde: 3 ,
a1  a2
 k 102  4 S '  0, 75 102  4 13,33  0, 014 m
3 ,
k  0, 74  0,8 - coeficient (vezi tab.3.3 pag.121), k  0, 75 ,
  1, 6  2, 2 - coeficient constructiv (vezi tab.3.12 pag.159),   2 .

1.2.2. Precizarea coeficientului β (vezi formula 3.69 pag.163)

4 4
d   0,13 
n    n   2    2,128
 d   0,128  .

1.2.3. Diametrul mediu al înfăşurării (vezi 3.33 pag.122), m

d12  a  d n  1,6  0,13  0, 208 m ,
unde a  1, 6 – (vezi tab.3.4 pag.123).
Coala

6
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 1.2.4. Înălţimea înfăşurării, m
  d12 3,14  0, 208
l1    0,306 m
n 2,128 .

2
1.2.5. Secţiunea activă a coloanei (vezi pag. 106), m
  d n2 3,14  0,132
Sc  kc  0,892  0,01185 m 2
4 4 .

1.2.6.Distanţa dintre axele coloanelor (vezi 3.40 pag. 126), m

C  d12  a12  b  d n  a22  0,208  0,04  0,26  0,13  0,045  0,326 m ,
unde b  0, 26 – coefcient (vezi tab. 3.5 pag.125).

1.2.7. Tensiunea pe spiră (vezi formula 3.16 pag.106), V

U sp  4, 44  f  Bc  Sc  4, 44  50 1,56  0,0118  4,184 V
.

1.2.8. Înălţimea coloanei, m

lc  l1  2  l0  0,306  2  0,08  0, 466 m .

2. CALCULUL ÎNFĂȘURĂRILOR

2.1. Calculul înfășurărilor de joasă tensiune (J.T.)

Ic 57,735
S1    30,91106 m 2
Pentru înfăşurarea de tensiune joasă J med 2,94 10 6

I c  I1 f  57,735 A
unde
Psc U sp 900  4,184 4
J med  0, 746  kd  10 4  0, 746  0,99 10  3,342 106 A 2
S  d12 40  0, 208 m
– (vezi formula 5.5),
kd  0,96  0,99 – coeficient care exprimă pierderile auxiliare în înfăşurări (tab. 3.6), kd  0,99 .

Conform datelor obţinute I, S, S, U alegem (vezi tab.5.8 pag. 258) tipul înfăşurărilor:
- înfăşurarea de tensiune joasă: înfășurare spiralată cu conductor dreptunghiular.

2.1.1. Numărul de spire în înfăşurarea fazei (vezi formula 6.1 pag.265)

U1 f 230,9
W1    55,089 spire, alegem W1  55 spire
4, 44  f  Bc  Sc 4, 44  50 1, 6  0, 0118 .

2.1.2. Precizarea tensiunii pe spiră (vezi 6.2 pag.265) ,V

Coala

7
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 U1 f 230,9
U sp    4,198 V
W1 55 .

2.1.3. Precizarea inducţiei în coloană (vezi 6.3 pag.265), T

U sp 4,184
Bc    1,597 T
4, 44  f  S c 4, 44  50  0, 0118 .

2.1.4. Acceptăm numărul de straturi nstr1 = 1.

2.1.5. Numărul de spire într-un strat (vezi formula 6.4 pag.266)

W1 55
Wstr1    55
nstr1 1 spire.

2.1.6. Dimensiunea conductorului (vezi formula 6.5 pag. 266), m

l1 0,306
h 'sp1   hk 1   54 104  3,112 10 5 m
Wstr1  1 55  1
hk 1  0,1a r =0,1  0,054 m ,
hiz.sp =0,0005 m
– grosimea izolaţiei pe două părţi a conductorului

Din tabelul 5.2 pag.212 alegem conductorul cu secţiunea dreptunghiulară şi următoarele

dimensiuni:
a1  b1 1,9  5,6 ''
nsp1   3 ; S1  10,3 mm 2
a1  b1
' '
2, 4  6,1 .

2
2.1.7. Secţiunea totală a spirei (vezi formula 6.7 pag. 267), mm
S1  S ''1  nsp1  10,3  3  30,9 mm2
.

2.1.8. Dimensiunea conductorului, m

hsp1  nstr1  b1 103  1 6,1103 =6,1 103 m
.

Dimensiunea înfășurării, m
l1 =hsp1  Wstr1  1 +0,005  0,015=6,1 10 3 (55+1)+0,0042=0,345 m
.

2.1.9. Densitatea curentului (vezi formula 6.8 pag.267)

I 57, 735 A
J1  1 f  6
 1,868 106 2
S1 30,9 10 m .

2.1.10. Diametrul interior al înfăşurării (vezi formula 6.12 pag 268), m

D '1  d n  2  a01  0,13  2 10 10 3  0,15 m ,
Coala

8
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 a01  10 mm (vezi tab.4.4 pag.183).

2.1.11. Diametrul exterior al înfăşurării, m

D ''1  D '1  2  a1r  0,15  2  0,0072  0,164 m .
a1r  nsp1  a1'  0, 0072 m.

2.1.12. Diametrul mediu, m

D '1  D ''1 0,15  0,164
D1med    0,157 m
2 2 .

2
2.1.13. Suprafaţa totală de răcire a înfăşurării, m
Sracire1  c  k z     D '1  D ''1   l1  3  0,97  3,14   0,15  0,164   0,306  0,878 m 2
.

W
2
2.1.14. Densitatea fluxului termic (vezi formula 6.16 pag.269), m
kaux1  Pbaz1 1,001 187, 67 W
q1    213,96 2
 racire1 0,878 m
.

2.1.15. Masa metalului înfăşurării (vezi formula 7.7 pag.306), kg

G1  28 103  c  D1med  W1  S1  28 103  3  0,157  55  30,9 10 6  22, 41 kg .

2.1.16. Pierderile de bază (vezi formula 7.4 pag.305), W

Pbaza1  2, 4 1012  J12  G1  2, 4 1012   1,868 106   22, 41  187, 67 W
2

2.1.17. Masa metalului înfăşurării cu izolaţie, kg

G1t  G1  k  22,411,03  23,08 kg ,
unde k  1  0, 03  1, 03 (vezi tab.5.5 pag.216).

2.1.18. Coeficientul de pierderi auxiliare (vezi formula 7.15 pag.311)

kaux1  1  0, 095 108  12  a14  n 2  1  0, 095 108  0, 956 2   1,9 10 3   32  1, 001
4

,
bm 0,0056  55
1   kr   0,95  0,956
unde l1 0,306 - (vezi formula 7.13 pag.310),
kr = 0,95 – coeficientul lui Rogovski,
m  Wstr1  55 – numărul de conductori paraleli cu liniile inducţiei,
n = 3 – numărul de conductori perpendiculari pe liniile inducţiei.

2.2. Calculul înfășurării de înaltă tensiune

Coala

9
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 Ic 2,309
S2    5, 758 107 m 2
Pentru înfăşurarea de tensiune înaltă J med 2 4, 01 10 6
- (vezi formula 6.34
I c  I 2 f  2,309 A
pag. 282), unde ,
J med 2  2  J med  J1  2  2, 94 10  1,868 10 6  4, 01 10 6 A
6
m 2 - (vezi formula 6.33 pag.282)
Conform datelor obţinute I, S, S, U alegem din tab.5.8 tipul înfăşurărilor:
 înfăşurarea de tensiune înaltă: cilindrică, multistratificată din conductor rotund.
Alegem schema de reglare de tipul prezentat în (fig.6.6,a). Ramificaţiile de reglare sînt
scoase pe panoul de reglare. Reglarea tensiunii fără excitaţie, are loc după deconectarea
transformatorului de la reţea şi sarcină, prin schimbarea poziţiei contactelor.
2.2.1. Numărul de spire pentru tensiunea nominală (vezi formula 6.27 pag.281)
U2 f 5773, 5
W2  W1  55   1375
U1 f 230,9
spire.

2.2.2. Numărul de spire pe o treaptă reglabilă (vezi formula 6.28)

U reg U 2l  0, 025 5773,5  0, 025
Wreg    =34,382 spire
U sp U sp 4,198 Wreg  34 spire
, acceptăm .

2.2.3. Tensiunea de comutare

Alegem 5 trepte de reglare.
U reg  U 2 nl  0,025  5773,5  0,025  144,33 V

Pentru obținerea diverselor valori a tensiunii este necesar de

a conecta în felul următor:

A
X1
X2
X3
X4

X5

U 22  U 2  2U reg  5773,5  288,67  6062, 2

............X1
U 21  U 2  U reg  5773,5  144,33  5917,8
................X2

Coala

10
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 U 2  5773,5 ................................................................X
3

U 23  U 2  U reg  5773,5  144,33  5629, 2

................X4
U 24  U 2  2U reg  5773,5  288,67  5484,8
............X5
2.2.4. Pentru cinci trepte tensiunea şi numărul de spire
W22  W2  2Wreg  1375  2  34  1443
6062,2 spire
W21  W2  Wreg  1375  34  1409
5917,8 spire

5773,5
W2  1375 spire
W23  W2  Wreg  1375  34  1341
5629,2 spire
W23  W2  2Wreg  1375  2  34  1307
5484,8 spire.

Din tabelul 5.2 pag.211 alegem conductorul cu secţiunea rotundă şi următoarele dimensiuni:
d2 1,6
nsp 2  '
 1 ; S2''  2,015 mm2
d2 1,9
S2  nsp 2  S2'' 106  1 2, 015  106  2, 015 10 6 m 2
.

A
2
2.2.7. Densitatea curentului în înfăşurarea de ÎT (vezi formula 6.37 pag.282), m
I2 f 2,309 A
J2   6
 1,145 106 2
S2 2,015 10 m .

2.2.8. Numărul de spire într-un strat (vezi formula 6.38 pag.283)

l 103 306
Wstr 2  2 1   1  160
nsp 2  d 2 1 1, 9 103
, spire.

2.2.9. Determinăm numărul de straturi (vezi formula 6.39 pag.283):

W2 1375
nstr 2    8,59
Wstr 2 160 n  9.
, acceptăm: str 2

2.2.10. Tensiunea de lucru a două straturi, V

U st 2  2 Wst 2 U sp  2 160  4,198  1343, 4 V
.

Conform tensiunii de lucru a două straturi şi grosimea totală a hârtiei izolatoare (vezi tab.4.7

pag.190) între 2 straturi ale înfăşurării

 str  3  0,12  0,36 mm, pentru îmbunătăţirea răcirii
înfăşurării, între bobine se lasă un canal.

2.2.11. Dimensiunea radială a înfăşurării (vezi formula 6.41 pag. 283), m

Coala

11
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 a2 r   d 2'  nst 2  3   st 2  (nst 2  1)  nc 2  a22
'
 103 

 1,9  9  3  0,12   5  1  10  103  0, 028 m

.
2.2.12. Diametrele interior, exterior şi mediu ale înfăşurării de ÎT, m
D '2  D ''1  2  a12  0,15  2  0,04 103  0,15 m (vezi formula 6.45 pag.284),
D ''2  D '2  2  a2 r  0,15  2  0,028  0, 206 m (vezi formula 6.46 pag.284),
D '2  D ''2 0,15  0, 206
D2 med    0,178 m
2 2 .
2
2.2.13. Suprafaţa de răcire a înfăşurării, m
S racire 2  c  n  k z     D '2  D ''2   l2  3  2  0,8  3,14   0,15  0, 206)  0,306  1, 641 m 2
,
unde n = 2, k = 0,8 pentru înfăşurarea de tensiune înaltă cu o bobină (vezi fig.5.22г pag.237).

2.2.14. Densitatea fluxului termic pe suprafaţa înfăşurării ÎT termic (vezi formula 6.16 pag.269),
W
m2
kaux 2  Pbaz 2 1,0001 106,13 W
q2    64, 68 2
Sracire 2 1,641 m .

2.2.15. Pierderile de bază în înfăşurarea de ÎT (vezi formula 7.4 pag.305), W

Pbaz 2  2, 4 1012  J 22  G2  2, 4 1012   1,145 106   33, 73  106,13 W
2

2.2.15. Masa metalului înfăşurării de ÎT (vezi formula 7.7 pag.306), kg

G2  28 103  c  D2 med W22  S 2  28 103  3  0,178 1375 1,64110 6  33,73 kg .

2.2.16. Masa metalului înfăşurării cu izolaţie, kg

G2t  G2  k  33,73 1,04  34,77 kg ,
unde: k  1  0, 04  1, 04 .

2.2.17. Masa totală a înfăşurărilor, kg

G  G  G  23,08  34,77  57,85 kg
 1t 2t .

2.2.18. Factorul pierderilor auxiliare de ÎT

kaux 2  1  0, 044 108   22  d 24  n 2  1  0, 044 108  0, 07952   1, 6 10 3   9 2  1, 0001
4

,
d 2  m2 0,00016 160
2   kR   0,95  0,0795
unde l2 0,306 ,
k R  0,95 – coeficientul lui Rogovski,
m  Wstr 2  160 – numărul de conductori paraleli cu liniile inducţiei,

Coala

12
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 n  nstr 2  9 – numărul de conductori perpendiculari pe liniile inducţiei.

Coala

13
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 3. CALCULUL PARAMETRILOR DE SCURTCIRCUIT

3.1. Pierderile în ramificaţii de JT (vezi formula 7.24 pag.315), W

Pram1  2, 4 1012  J12  G1  2, 4 10 12   1,868 106   22, 41  187, 67 W
2

3.2. Pierderile în ramificaţii de ÎT (vezi formula 7.24 pag.315), W

Pram 2  2, 4 1012  J 22  G2  2, 4 10 12   1,145 106   33, 73  106,13 W
2

3.3. Lungimea ramificaţiei (vezi formula 7.21-7.22 pag.315), m

lram1  7,5  l1  7,5  0,306  2, 295 m pentru conexiunea triunghi,
lram 2  7,5  l2  7,5  0,306  2, 295 m pentru conexiunea stea.

3.4. Greutatea ramificaţiilor de joasă tensiune (vezi formula 7.23 pag.315), kg

Gram.1  lram1  Sram.1    2, 295  30,9 106  8900  0,631 kg ,

  8900 kg
unde m3 – pentru cupru.

3.5. Greutatea ramificaţiilor de înalta tensiune (vezi formula 7.24 pag.315), kg

Gram.2  lram  Sram.2    2, 295  2,015 106  8900  0,041 kg ,

unde
Sram.2  S2  2,015 106 m2 .

3.8. Pierderile în cuva transformatorului (vezi formula 7.25 pag.318), W

Pcuv  10  k  S  10  0,015  40  6 W ,
unde k  0, 015  0, 02 – (vezi tab.7.1 pag.319), k  0, 015 .

3.9. Pierderile totale de scurtcircuit (vezi formula 7.1 pag.304), W

Psc1  K aux1  Pbaz1  kaux 2  Pbaz 2  Pram1  K aux1  Pram 2  kaux 2  Pcuvă 
 1, 001 187, 67  1, 0001 106, 68  1, 001 187, 67  1, 0001  106,13  6  854, 54 .

3.10. Pierderile de scurtcircuit pentru tensiunea nominală la înfăşurarea de ÎT, %

 P   900 
Psc  100 1  scdat   100  1    5,31 %
 Pscn   854,54  .

Coala

14
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 4. CALCULUL TENSIUNII DE SCURTCIRCUIT

4.1. Componenta activă (vezi formula 7.28 pag.322), %

Psc 854,54
Ua  100%  100  2,13 %
S 40000 .

4.2. Componenta reactivă (vezi formula 7.32 pag.323), %

7, 9  f  S '   ar  kr 101 7,9  50 13, 33  2,134  0, 054  0,902 10 1
Ur    3,126 %
U sp2 4,184 2
,
  d12 3,14  0, 208
   2,134
unde l 0,306 - (vezi pag.323),
a1  a2
ar  a12   0, 04  0,14  0, 054 m
3 - pentru transformatoare până la 10 000 kVA (vezi
pag.323),
kr  1    1  0,0446  0,902 - (vezi formula 6.33 pag.324),
a12  a1  a2 0,04  0,042
   0,098
 l 3,14  0,306 - (vezi formula 6.33 pag.324).

4.3. Tensiunea de scurtcircuit (vezi formula 7.37 pag.326), %

U sc %  U a2  U r2  2,132  3,1262  3, 782 %
 U   4, 0 
U sc  100  1  scdat   100 1    5, 764 %
 U sc   3, 782 

5. CALCULUL FORŢELOR MECANICE LA SCURTCIRCUIT

5.1. Curentul de scurtcircuit stabilizat (vezi formula 7.38 pag.328), A\* MERGEFORMAT
100  I 2 f 100  2, 309
I sc.s    61, 05 A
U sc 3, 782 .

5.2. Valoarea instantanee a curentului de scurtcircuit (vezi formula 7.39 pag.329), A

isc.m  2  kmax  I sc.s  2 1,153  61,05  99,54 A ,
U r 3,126
  1, 46
Pentru valoarea U a 2,13 din tabelul 7.3 pag.330 alegem –
2  kmax  1,63 , unde

1,63
kmax   1,153
2 .

5.3. Forţa radială (vezi formula 7.43 pag.333), N

Fr  0, 628   isc.m W2     k p 106 
2

Coala

15
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
  0, 628   99, 54 1375   2,134  0,95 10 6  2,384 10 4 N
2

.
5.4. Forţa axială totală (vezi formula 7.45 pag.335), N
Fr  ar 2, 384 104  0, 054
Foc'    2,103 103 N
2l 2  0,306 .

5.5. Forţa de comprimare (vezi formula 7.68 pag.340), N

Fr 2,384 10 4
Fcomp r    3, 736 103 N
2  2  3,14 .

5.6. Tensiunea medie de comprimare pe suprafeţele de reper (vezi formula 7.50 pag.340), Pa
F ' 106 2,103 103 106
 comp .sup r .  oc   0,324 MPa
n  a  b 4  0, 054  0,03 ,

unde n = 4;
a  ar  0,054 m ; b = 0,03 m.

5.7. Tensiunea medie de comprimare în conductorii înfăşurării de JT (vezi formula 7.49 pag.340),
Pa
F 106 3, 736 103 106
 comp.1  comp r   2,198 MPa
W1  S1 55  30,9 106 .

5.8. Tensiunea medie de întindere a înfăşurării de ÎT (vezi formula 7.49 pag. 340), Pa
F 106 3, 736 103 106
 comp.2  comp r   1,348 MPa
W2  S 2 1375  2, 015 10 6 .
5.9. Forţa axială (vezi formula 7.51 pag.341), N
 a a  2 1
Foc  7,5d12  a12  1 2   isc.mW2  2  K 106 
 2  l
 0, 042  1
 7,5  0, 208  0, 04    99,54 1375   2
 0,102 10 6  1, 231 10 4 N
 2  0,306 ,
K  k011  0,021 4,9  0,102 ,
a0 0, 082
k01  0,33  1,15  0,33  1,15  0,021
l 0,306 ,
1,5 1,5
1    4,9
l 0,306 ,
a0  a1  a2  a12  0,042  0,04  0,082 m .

5.10. Temperatura înfăşurării peste tsc = 3 s după apariţia scurtcircuitului (vezi formula 7.54a
pag.344)

Coala

16
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 670  tsc 670  3
 2
 n  2
 90  198,34 C  250 C
 U sc   3, 782 
12,5   6 
 tsc 12,5   6 
3
J
 2  10   1.145 10 
,
unde n = 90 C. Inegalitatea conform tab. 7.6.
5.11. Timpul necesar pentru ca înfăşurarea din cupru să ajungă nivelul temperaturii critice la
apariţia scurtcircuitului (vezi formula 7.55 pag.344)
2
tsc 250  2,5 U sc J 2 106   3, 051 s
.

6. CALCULUL SISTEMULUI MAGNETIC

Construcţia sistemului magnetic trifazat este din tole plate, compus din placi de oţel laminat
la rece, de tipul 3405 cu grosimea 0,35 mm. Coloanele sistemului magnetic se fixează cu ajutorul
bandei din fibre de sticlă, jugul se presează cu ajutorul grinzilor.
Mărimile pachetelor alese după tabela 8.2 pagina 357, pentru coloane cu diametrul 0,13 m.
Numărul de trepte în secţiunea coloanei este 6, în secţiunea jugului este 5.

6.1. Dimensiunile pachetelor în secţiunea coloanelor şi jugului conform tabelei 8.2.

nr. pachete coloane jug (secţiunea transversală) mm

1 125 ¿ 18 125 ¿ 18

2 110 ¿ 16 110 ¿ 16
3 100 ¿ 8 100 ¿ 8

4 80 ¿ 9 80 ¿ 9
5 65 ¿ 5 65 ¿ 11
6 40 ¿ 6

6.2. Aria figurii în trepte (vezi tab.8.6 pag.364)

S fc  121,9 104 m 2
– secţiunea totala a coloanei,
4
S fj  124,9 10 m 2
– secţiunea totala a jugului,
6
Vcolt  1299 10 m . 3

2
6.3. Secţiunea activă a coloanei (vezi formula 8.2 pag.363), m
Sc  k Z  S fc  0,97 121,9 104  0,01182 m 2
.

2
6.4. Secţiunea activă a jugului (vezi formula 8.2б pag.363), m
S j  k Z  S fj  0,97 124,9 104  0,012 m 2
.

6.5. Lungimea coloanei (vezi formula 8.3 pag.365), m

Coala

17
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 lc  l  2  l02  0,306  2  0,08  0, 466 m .

6.6. Distanţa dintre axele coloanelor (vezi formula 8.4 pag.366), m

C  D''2  a22  0,206  0,045  0, 251 m .

6.7. Masa oţelului colţului sistemului magnetic (vezi formula 8.6 pag.367), kg
Gcolt  k z Vcolt   ot  0,97 1299 106  7650  9,639 kg .

6.8. Masa oţelului în jug (vezi formula 8.10 pag.368), kg

G j  G j  G j   92,16  19, 278  111, 43 kg
,
G j  2  c  1 C  S j   ot  2(3  1)  0, 251  0, 0118  7650  92,16 kg
,
G j   2  Gcolt  2  9, 639  19, 27 kg
.

6.9. Masa oţelului în coloane (vezi formula 8.11 pag.368), kg

Gc  Gc'  Gc''  121,53  0  121,53 kg ,
Gc'  c  Sc  lc   ot  3  0,0118  0, 448  7650  121,53 kg ,
Gc''  0 kg .

6.10. Masa totală a oţelului sistemului magnetic (vezi formula 8.14 pag.368), kg
Got  G j  Gc  111, 43  121,53  232,96 kg
.

7. CALCULUL PIERDERILOR LA MERS ÎN GOL AL TRANSFORMATORULUI

7.1. Inducţia în coloane (vezi formula 8.28 pag.374), T

U sp 4,184
Bc    1,594 T
4, 44  f  Sс 4, 44  50  0, 01182 .

7.2. Inducţia în jug (vezi formula 8.29 pag.374), T

U sp 4,184
Bj    1,58 T
4, 44  f  S j 4, 44  50  0, 012
.

7.3. Inducţia la îmbinările oblice (vezi pag.379), T

B 1, 594
Bobl  c   1,127 T
2 2 .

7.4. Suprafaţa secţiunii oblice (vezi pag.379),T

Coala

18
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 Sobl  2  Sс  2  0,01182  0, 017 m2 .

7.5. Pentru oţelul 3405, cu grosimea tolei 0,35 mm, alegem conform inducţiilor pierderile specifice
(tab.8.10 pag.376)
W
Bc  1,594 T  Pc  1, 23 kg ; Pc. z  645 W
m2 ;

B j  1,58 T Pj  1,19 W Pj . z  630 W

 kg ; m2 ;

Bobl  1,127 T  Pobl .z  265 W m2 .

Alegem coeficienţii:
k p.r  1,05 k p. j  1,06
– (pag.380) – (pag.379)
k p.z  1,0 k p. p  1,03
– (pag.380) – (pag.380)
k p.u  10, 45 k p.s  1,01
– (pag.379) – (pag.380)

7.6. Calculul pierderilor de mers in gol (vezi formula 8.32 pag.381), W

pc  p j
Pmg   k p.r .  k p. z .   pc  Gc  p j  G ' j  4  p j  Gcolt   k p .u  Gcolt ) 
2
  pobl  nobl  Soblic ]  k p. j .  k p. p.  k p.s .   1,05 1 (1, 23  121,53  1,19  9,16  4 1,19 
1, 23  1,19
9, 639  10, 45  9, 639)  4  265  0, 017  2  645  0, 012  2  630  0, 012]  1,06  1, 03  1, 01 
2
 327.3 W .

8. CALCULUL CURENTULUI DE MERS ÎN GOL

8.1. După tab.8.17 pag.390 determinăm puterile de magnetizare specifice pentru inducţii

Bc  1,594 T qc  1,602 VA qz .c  19200 VA

 kg ; m2 ;

B j  1,58 T qi  1,524 VA qz . j  18000 VA

 kg ; m2 ;

Bobl  1,127 T  qz .obl  900 VA

m2 .
Pentru sistemul magnetic ales şi tehnologia de fabricare după 8.3 şi tabelele 8.12 şi 8.21 alegem
coeficienţii:
kt .r  1,18 kt . pl  1,3
– (tab.8.21)
kt .s  1,01 – (pag. 394)
kt .z  1,0 kt . p  1,045
kt .u  38,5 – (tab.8.20) kt . j  1
.

Coala

19
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 8.2. Puterea de magnetizare a curentului mers în gol (vezi formula 8.43 pag.393), VA

Qx   kt .r  kt . z   qc  Gc  q j  G ' j  4  q j  Gcolt 
q
c  qj 
 kt .u  kt . pl  Gcolt )   nobl  qobl   obl ] 
2
1, 23  1,19
kt . j  kt . p  kt .s  1, 045 1 1, 602 121,53  1, 524  92,16  4 1,19  9, 639  
2
38, 5 1, 3  9, 639)  4  900  0, 017  2 18000  0, 012  2  0, 012  19200]  1 1, 045  1, 01  1726, 6 VA .

8.3. Componenta activă a curentului de mers în gol (vezi formula 8.49a pag.398), %
P 327,3
i0 a %  mg   0,81 %
10  S n 10  40

8.4. Curentul total de mers in gol (vezi formula 8.48a pag.398), %

Qx 1726,6
i0%    4,31 %
10  Sn 10  40

8.5. Componenta reactivă a curentului de mers în gol (vezi formula 8.50a pag.398), %
i0.r  io2%  ioa
2
%  4,312  0,812  4, 23 %

8.6 Randamentul
 Psc.n  Pmg   854,54  327,3 
  1   100 0 0  1   100%  97,13 %
 S 10  Psc.n  Pmg 
3
 40  10 3
 854,54  327,3 
  .

9. CALCULUL GEOMETRIC AL CARCASEI ŞI DETERMINAREA MASEI MATERIALELOR

CONSTRUCTIVE

În continuare determinăm dimensiunile minimale ale cuvei cu luarea în consideraţie a

dimensiunilor părţii active si distanţelor admisibile minimale necesare pentru izolarea înfăşurărilor
si a racordurilor de peretele carcasei.

Coala

20
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 A

S2

Hя.к
d1
S1

hя
D2 ’’
B

H
D2 ’’

Hа.ч
S5

lc
d2 S3
S4

hя
n
а) б)

Fig.7 Pentru determinarea demensiunelor carcasei.

Conform tab. 4.11[1] si 4.12[1] se determina următoarele distante minimale:

s1 = 33 mm – distanţa de la racordul TÎ (exterioara) până la înfăşurarea proprie;
s2 = 25 mm – distanţa de la racordul TÎ până la peretele carcasei;
d1 = 20 mm – diametrul racordului TÎ (d1 = 20 mm pentru S<10000 kVA);
s3 = 25 mm – distanţa dintre racordul TJ până la înfăşurarea TI;
s4 = 20 mm – distanţa dintre racordul TJ până la peretele carcasei;
d2 =15 mm – diametrul racordului de la înfăşurarea TJ;
s5 = s3 + d2 + s4=25+15+20=60 mm – distanta de la racordul de TÎ pînă la peretele carcasei.

9.1. Lăţimea minimală a carcasei.

B  D1 ( s1  s2  d1  s3  s4  d 2 ) 103  0, 25  (33  25  20  25  20  15) 10 3  0,388 m.

9.2. Lungimea minimală a carcasei.

A  2  C  D ''  2  S5  2  0, 275  0, 25  2  0,06  0,921 m.

9.3. Adâncimea minimală a carcasei.
H  H act  H jk  0,738  0,16  0,898 m.

H act  lc  2  h j  n  0, 448  2  0,13  0,03  0,738 m;

unde:
n = 40 mm - grosimea garniturii sub jugul inferior;
H jk  0,16 m
- distanţa minimă de la jug până la capacul cuvei, se alege din tab. 9.5 pag. 431[1].
9.4. Masa părţii active.
Coala

21
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 Ga  1, 2   Gcablu  Got   1, 2   58,522  232,96   349,77 kg.

Gcablu  G1t  G2t  Gram1  Gram 2  23,08  34,77  0,631  0,041  58,522 kg

9.5.Masa carcasei si a capacului.

Gcuv  Scuv   otel   otel  2,351  0,004  7850  73,815 kg

Gcapac  Scap   otel   otel  0, 296  0,007  7850  16, 282 kg

Scuv  2  A  B  H  2  0,921  0,388  0,921  2,351

unde:
Scap  0, 5  A  0,16    B  0,16    2  0,921  0,16   0, 388  0,16    0, 296

Gizol  15 kg.
9.6. Masa totală a transformatorului.
Gtr  Ga  Gcuva  Gcapac  Gizol  349,77  73,815  16, 282  15  454,86 kg

Coala

22
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 ÎNCHEIERE

Conform sarcinii s-a proiectat un transformator de putere, cu puterea nominală

S n  40 kVA
U 2n
 10 kV
, şi tensiunile nominale U 1n 0, 4 cu înfăşurări din aluminiu.
S-a utilizat construcţia sistemului magnetic trifazat din tole de oţel laminat la rece, de tipul
3405, cu grosimea 0,35 mm. Coloanele sistemului magnetic se fixează cu ajutorul bandei din fibre
de sticlă, jugul se presează cu ajutorul grinzilor.
Pierderile de mers în gol şi scurtcircuit obţinute se încadrează în abaterile admise de STAS
11677-84 şi alcătuiesc:

Parametrii Valori date Valori obţinute

Psc 900 W 854,54 W

U sc 4,0 % 3,782 %

I mg 4,0 % 4,31 %

Pmg 250 W 327,3 W

CONCLUZIE: Transformatoarele de putere au un rol important în sistemul energetic. Necesitatea

distribuţiei energiei pe diferite direcţii radiale printre mulţi consumatori mici, aduce considerabil la
majorarea transformatoarelor separate in comparaţie cu numărul generatoarelor.
De aceea, suma puterii transformatoarelor în reţea la fiecare următoare treapta cu o tensiune
scăzuta, în scopul conducerii energiei mai simple, se alege de obicei mai mare decât puterea în
treapta precedentă cu tensiune mai înaltă.
În urma acestor cauze puterea sumară la toate transformatoarele montate în reţea în prezent
depăşeşte puterea comună a generatoarelor de 7-8 ori.
Spre final pot spune cu siguranță că acest proiect la disciplina “Mașini electrice” este bine
venit studenților la specialitatea de energetică deoarece fiecare energetician trebuie să cunoască
părțile componente, și cum pot fi alese din tabele sau efectuate în formă de calcul, fiindcă
transformatorul este unul dintre elementele cele mai importante pe care le posedă un sistem
energetic.

BIBLIOGRAFIE

Coala

23
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data
 1. П.Т. Тихомиров. Расчёт трансформаторов.Моска Энергоатомизадат 1986.

Coala

24
Mod Coala Nr. Document Semnatura Data