Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Inginerie Electrică și Energetică

Proiect: Instalații Electrice

1
Cuprins
Tema de proiectare................................................................3
Breivalul de calcul................................................................4
Capitolul I.Sistemul de distribuție prin bare
capsulate.Avantaje................................................................5
1.1 Calcululu curentului de utilizare pentru sistemul de dstribuție cu bare
aferent spațiilor tehnologice existente
În hală...........................................................................6
1.2 Alegerea din catalog a tipo-dimensiunii tronsoanelor de
bare...............................................................................8
1.3 Calculul curenților nominali aferenți fiecărui consumator din fiecare
spațiu tehnologic..............................................10
1.4 Dimensionarea și alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, a cutiilor
de derivatție și a elementelor de capăt............13
1.5 Planul de montaj.Lista componente.............................14
1.6 Alegerea secțiunii cablului .........................................16
Cap II. Sisteme de cuplare și protecție.........................................17
Varianta I.Cuplare și protecție prin siguranță fuzibilă-contactor-releu
termic...........................................................17
Varianta II.Cuplare și protecție realizate prin disjunctor PKZM0,PKZM4 și
NZM7 și contactor................................20
Varianta III.Cuplare și protecție prin disjunctor debroșabil PKZ-2 și
contactor.........................................................................22
Cap.III Compensarea factorului de putere.Rezonanță...........24

Calculul puterii reactive Q necesare pentru compensarea factorului de putere de

la cosφ 1=0 , 83la cosφ 2 0 , 95........24
Determinarea puterii aparente de scurtcircuit si a frecvenței de
rezonanță..............................................................................29
Metode pentru evitarea sau limitarea regimului deformant generat de instalarea
bateriilor de condensatoare de compensare …..31
Cap. 4 Instalații electrice de prize și iluminat...........32
4.1 Dispozit ive diferențiale....................................... 32
4.2 Tabloul electric de distribuție general................33
Bibliografie.........................................................36

2
Tema Proiectului :
Să se proiecteze instalația electrică de alimentare cu energie a unui
spațiu de proiecție având următoarele date inițiale:

 Numărul spațiilor tehnologice din hală: 4

 Numărul consumatorilor din fiecare spațiu tehnologic: 3;
consumatorii sunt utilaje și agregate echipate cu motoare
electrice asincrone
 Puterea instalată a consumatorilor din fiecare spațiu tehnologic
 Tensiunea nominală UN= 400 V,
 Factorul de putere cos φ1= 0,83;
 Coeficientul de reducere α, respectiv numărul circuitelor principale/spaţiu
tehnologic: α= 0,9;
 Sistemul de distribuție a energiei elecrice este cu bare capsulate
 Suspendarea barelor se face la 3m înălțime față de pardoseală pe suporți fixați
pe plafon
 Nu există pod rulant în hală
 Montajul barelor capsulate este pe muchie
Schița sistemului de distribuție cu bare capsulate în cadrul halei este
prezentată în figura de mai jos:

Legendă:
t.b.p-Tronson de bare principal;

c.d-Cutie derivație ;

c.a-Cutie alimentare ;

c.a.p- Cutie alimentare principală

L1…4=lungime spațiu tehnologic 1…4;

L5=lungimea tronsonului de bare principalș

3
Breviarul de calcul va cuprinde:

 Determinarea estimativă a curenților din cele 5 bare pe baza

coeficientului de reducere α, alegerea din catalog a
tipodimensiunilor standardizate de bare.
 Calculul exact al curenților din fiecare bară și verificarea tipodimensiunilor alese
estimativ la
1. Pentru fiecare din cele 5 bare standard se va alege din 3 variante
prezentate variația optimă din punct de vedere a dimensiunii finale
și al prețului.

 Alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, a cutiilor de derivație și a

elementelor de capăt.
 Alegerea din catalog a secțiunii cablurilor dintre bara principală -
cele 4 bare capsulate din spațiile tehnologice, respectiv de la bară
la consumator.
 Desenarea planului de montaj cu numerotarea fiecărei
componente și întocmirea listei de componente.
 Calculul și alegerea din catalog a echipamentului de cuplare și
proiecție aferent fiecărui consumator. Menționarea reglajelor
ce trebuie efectuate la aparatele de protecție corespunzătoare.
 Dimensionarea tabloului elecric de distribuție general ,care va
asigura alimentarea grupurilor de prize industriale din hală ,
circuitul de iluminat și prize aferent birourilor precum și
apartamentul de la etaj( 2 camere , bucătărie și baie)
 Presupunând că valoarea factorului de putere impus de furnizorul de energie
electrică este
, se cere:
8.1. Calculul puterii reactive necesare Q pentru compensarea factorului de putere
de la
la.............Alegerea din catalog a trafului de alimentare și a valorilor
treptelor
condensatoarelor de compensare.
8.2. Calculul puterii aparente de scurtcircuit pe barele rețelei
de joasă tensiune și a frecvenței de rezonanță proprie a
instalațiilor în prezența treptelor bateriilor
condensatoarelor de compensare.
8.3. Determinarea zonei de sensibilitate armonică a instalației
electrice din hală și strategiei de evitare a fonomenului de
rezonanță armonică.

4
 Capitolul I
1.Sistemul de distribuție cu bare capsulate.Informații
generale

Aceste sisteme cu bare capsulate sunt proiectate pentru a distribui energia electrică de la
nivelul mediei tensiuni până la prizele monofazate, contribuind la coeziunea și transparența
rețelei, sporind în același timp siguranța și flexibilitatea instalațiilor.

Barele capsulate reprezintă cea mai avansată soluție pentru distribuția de energie în instalații
destinate mașinilor, echipamentelor și iluminatului în diverse tipuri de clădiri, cum ar fi
depozitele sau halele. Ele oferă beneficii imediate în ceea ce privește ritmul instalării și
continuă să aducă avantaje pe parcursul intervențiilor de întreținere sau modificare. Acest tip
de bare este adesea utilizat și pentru alimentarea clădirilor din sectorul serviciilor comerciale,
respectând cerințele de instalare și furnizând soluții tehnice remarcabile, comparativ cu
sistemele tradiționale realizate cu cabluri.

Sistemele cu bare capsulate au fost introduse pentru prima dată în SUA în anii '30, fiind
utilizate în clădirile înalte și în industrie, odată cu apariția tehnologiilor noi ce necesitau
consum ridicat de energie electrică. Ele au început să fie adoptate și în Japonia și Europa din
anii '50.

Utilizând barele capsulate, se simplifică transportul și distribuția energiei electrice, oferind o

soluție modernă, reconfigurabilă, extensibilă și fiabilă pentru diversele aplicații. Aceste bare
sunt constituite din bare izolate din aluminiu sau cupru, montate într-o carcasă din oțel zincat
sau aluminiu. Receptoarele sunt conectate prin intermediul cutiilor de derivație, ce pot fi
montate sau demontate fără a întrerupe alimentarea cu energie electrică.

5
Beneficiile sistemului de bare capsulate sunt:

 Proiectare simplă și rapidă, facilitând implementarea eficientă a sistemului.

 Siguranță și fiabilitate în funcționare pentru o operare fără probleme.
 Flexibilitate în sistemul de îmbinare, adaptându-se nevoilor diverse.
 Montaj rapid și simplu, asigurând o punere în funcțiune rapidă a sistemului.
 Substanța izolatoare dintre barele interioare nu conține halogeni, contribuind la
siguranța sistemului.
 Reducerea rezistențelor proprii ale barelor interioare datorită încălzirii slabe, disipând
căldura generată prin fenomenul Joule-Lenz prin suprafața mare a carcasei metalice a
barei.
 Grad înalt de protecție - IP54, oferind rezistență împotriva prafului și a pătrunderii
apei.
 Posibilitatea de a proiecta schema de distribuție de energie fără cunoașterea exactă a
locației tuturor consumatorilor.
 Modularitate și ușurință în depozitare, facilitând manipularea și stocarea sistemului

1.1 Calculul curnetului de utuilzare pentru sistemul de distribuție cu

bare aferent spațiilor tehnologice existente în hală

Date inițiale:

I II III IV
P1[kW] 4,6 17,3 27,5 40

P2[kW] 4 11 22 30

P3[kW] 3,5 5,5 12,5 15

Puterile nominale aferente consumatorilor din fiecare spațiu tehnologic:

Tabel 1.1 Puterile nominale ale consumatorilor

Lungimile barelor aferente spațiiloor tehnologice

k=13
1.Lungimea din primul spațiu tehnologic :
L1 = 22,3 + 0,4∙k = 27,5 m

2.Lungimea din al doilea spațiu tehnologic :

L2 = 37,8 + 0,4∙k = 43 m

3.Lungimea din al treilea spațiu tehnologic :

L3 = 26,5 + 0,4∙k = 31,7 m

6
4.Lungimea din ultimul spațiu tehnologic
L4 = 32,9 + 0,4∙k = 37,7 m

5. Dimensionare barei principale rezultă din formula:

L5= 46,9+0,4∙k -1= 46,9+5,2-1 = 52,6-1=51,6m

Calculul curențiilor aproximativi se face folosind formula:

∝∙ P i ∙ b
I b=
√3 ∙ U n ∙ cosφ
Unde:
α = coeficient de cerere, depinde de numărul de consumatori de pe bară (0.9);
b = coeficient de alimentare;
b = 1: dacă alimentarea este unilaterală;
b = 0,5: dacă alimentarea este bilaterală;
Pi- suma puterilor instalate in fiecare spatiu tehnologic; iar pentru bara
principala se face suma puterilor din fiecare spatiu tehnologic
Pi1=4,6+4+3,5 = 12,1 kW

Pi2=17,3+11+5,5 = 33,8 kW

Pi3=27,5+22+12,5 = 62 kW

Pi4=40+30+15= 85 kW

Pi5=12,1+33,8+62+85= 192,9kW

UN =400 V tensiunea nominala

cosφ =0,83 factor de putere

∝∙ Pi 1∙ b 0.9∙ 12 ,1 ∙ 1000
I b 1= = =18 , 93 [ A ]
√3 ∙ U n ∙ cosφ √ 3 ∙ 400∙ 0 , 83
∝∙ Pi 2∙ b 0.9∙ 33 , 8 ∙1000
I b 2= = =52 , 89[ A]
√3 ∙ U n ∙cosφ √3 ∙ 400 ∙ 0 ,83
∝∙ Pi 3 ∙b 0.9 ∙62 ∙ 1000
I b 3= = =97 , 03[ A]
√3 ∙ U n ∙cosφ √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83
∝∙ Pi 4 ∙b 0.9 ∙ 85 ∙1000
I b 4= = =133 , 03 [ A]
√ 3 ∙U n ∙ cosφ √ 3 ∙ 400 ∙0 , 83
∝∙ Pi 5 ∙b 0.9 ∙192 , 9 ∙1000
I b 5= = =301 , 9[ A]
√3 ∙ U n ∙cosφ √3 ∙ 400 ∙ 0 ,83

7
 Tabel1.2 Curenții prin Bare

Ib1 Ib2 Ib3 Ib4 Ib5

18,93 A 52,89 A 97,03 A 133,03 A 301,9 A

1.2 Alegera din catalog a tipo-diemnsiunilor tronsoanelor de bare

În proiectarea sistemului de distribuție, vor fi utilizate secțiuni de bare de tip BD01 sau BD2,
compuse din module standard de următoarele dimensiuni:

 BD01: 2m, 3m
 BD2: 1.25m, 2.25m, 3.25m

Pentru fiecare spațiu tehnic, se va propune o serie de combinații a acestor secțiuni de bare,
selectând varianta optimă în ceea ce privește lungimea totală, conform cerințelor impuse

Nr. Curent Combinație module Lungime Lungim Preț total

Crt bară Ib Bare finală bară [ e [€]
. [A ] m] impusă
bară
8
 [ m]
1 18,93 A 27m 963€
9xBD01-40-3+0,5 27,5m
14xBD01-40-2-0,5 28m 1.211 €
8xBD01-40-3-0,5+ 28m 1.029 €
2xBD01-40-2-0,5
7xBD01-40-2-0,5+ 29m 1.033 €
6xBD01-40-3-0,5
9xBD01-40-2-0,5+ 29m 1099.5
3xBD01-40-3-0.5
2 52,89 A 13xBD01-63-3-0,5+ 41m 1885.5€
5xBD01-63-2-0,5 43m
7xBD01-63-2-0,5+ 41m 1783.5€
9xBD01-63-3-0,5
6xBD01-63-2-0,5+ 42m 1.801 €
10xBD-01-63-3-0,5
7xBD-01-63-2-0,5+ 44m 1899.5€
10x-01-63-3-0,5
8xBD-01-63-2-0,5+ 43m 1.877 €
9xBD-01-63-3-0,5
3 97,03 A 16xBD-01-100-2-0,5 32m 1.952 €
11xBD-01-100-3-0,5 33m 31,7m 1.694 €
10xBD-01-100-3-0,5+ 32m 1.662 €
Bd-01-100-2-0,5
10xBD-01-100-2-0,5+ 32m 1.836 €
4xBD-01-100-3-0,5
25xBD2-100-SB1 31,25m 3.075 €
4 133,04 19xBD-01-160-2-0,5 38m 3.762 €
A 13xBD-01-160-3-0,5 39m 37,7m 3.211 €
12xBD-01-160-3-0,5+ 38m 3.162 €
BD-01-160-2-0,5
16xBD2-160-SB-2+BD2- 37m 4.423€
160-SB-1
11xBD2-160-SB-3+BD2- 38m 3.510€
250-SB-1
5 301,90 16xBD2-315-SB-3 52m 10.400€
A 15xBD2-315-SB-3+ 52,25m 51,6m 10548€
1xBD2-315-SB-2+
1xBD2-315-SB-1
15xBD2-315-SB-3+ 51m 10.245€
1xBD2-315-SB-2+
22xBD2-315-SB-2+ 52m 11.193€
1xBD2-315-SB-1
14xBD2-315-SB-3+ 52.25m 10.585€
3xBD2-315-SB-2
Tabel 1.3 Combinații tronsoane bare

1.3 Calculul exact al curenților aferenți consumatorilor din fiecare spațiu

9
 tehnologic

În prima parte s-a obținut curenții aproximativi prin cele 5 tronsoane de bare ,însă,luând în
considerare formula randamentului:
Puterea utila Puterea mecanica
Ƞ= =
Puterea consumata Puterea electrica

rezultă noua formulă pentru calcul a curentului nominal al fiecărui consumator în parte:
PN
I i=
√3 ∙ U N ∙ cos φ1 ∙ Ƞi
Din următorul tabel se va alege randamentul corespunzător în funție de puterea la arbore a
fiecărui consumator:

P N [kW ] 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15

18, 22 30 37 45 55
5
Ƞ[%] 74 74 83 80 83 86 87 87 88 88 92 92 92 93 93
Tabel 1.4.Randamentul în funcție de puterea nominală

Puterea instalată și randamentul corespunzător pentru fiecare consumator din cele patru spații
tehnologice sunt prezentate în tabelul de mai jos.
P N [kW ] 4,6 4 3,5
17, 11 5,5 27,5 22 12,5 40 30 15
3
Ƞ[%] 83 83 83 88 87 86 92 92 87 93 92 88
Tabel 1.5.Puterile nominale ale consumatorilor si
randamentele corespunzătoare lor

Prin aplicarea formulei de calcul a curentului nominal și utilizând tabelul puterilor

corespunzătoare, se vor determina noile valori ale curentului pentru fiecare bară capsulată.
Pentru a obține curentul total prin bara principală, se vor aduna curenții din cele patru spații
tehnologice. Astfel, vom obține noile valori ale curenților.
PN 4 ,6 ∙ 1000
I 11= =
√ 3∙ U N ∙cos φ1 ∙ Ƞi √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 83
=¿ 9,63 [A]

PN
I 12=
√ 3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 4004 ∙∙ 1000
0 , 83∙ 0 , 83
=¿ 8,38 [A]

PN 3 , 5 ∙1000
I 13=
√3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 83
=¿ 7,33 [A]

PN 17 , 3 ∙1000
I 21=
√ 3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 88
=¿ 34,18 [A]

PN
I 22=
√ 3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 40011∙1000
∙ 0 , 83∙ 0 , 87
=¿ 21,98 [A]

10
 PN 5 , 5 ∙1000
I 23=
√3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 86
=¿ 11,12 [A]

PN 27 , 5 ∙1000
I 31=
√ 3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92
=¿ 51,98 [A]

PN 22 ∙1000
I 32=
√ 3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92
=¿ 41,58 [A]

PN 12, 5 ∙1000
I 33=
√3 ∙U N ∙ cos φ 1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 87
=¿ 24,98 [A]

PN 40 ∙ 1000
I 41=
√3 ∙ U N ∙ cos φ1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 93
=¿ 74,79 [A]

PN 30 ∙1000
I 42=
√3 ∙ U N ∙ cos φ1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92
=¿ 56,70 [A]

PN 15 ∙ 1000
I 43=
√3 ∙ U N ∙ cos φ1 ∙ Ƞi
= √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 88
=¿ 29,64 [A]

Calculul curenților totali prin fiecare bară din spațiile tehnologice:

 Spațiul tehnologic 1 : Ib1=I11+I12+I13=9,63+8,38+7,33=25,34[A]

 Spațiul tehnologic 2 : Ib2=I21+I22+I23=34,18+21,98+11,12=67.28[A]

 Spațiul tehnologic 3 : Ib3=I31+I32+I33=51,98+41,58+24,98=118,54[A]

 Spațiul tehnologic 4 : Ib4=I41+I42+I43=74,79+56,70+29,64=161,13[A]

Curentul total din bara principală:

Ib5=Ib1+Ib2+Ib3+Ib4=25,34+67,28+118,54+161,13=372,29 [A]

Curenti in bare Preliminar Exact

Ib1 18,93 [A] 25,34 [A]
Ib2 52,89 [A] 67,28 [A]
Ib3 97,03 [A] 118,54 [A]
Ib4 133,4 [A] 161,13 [A]
Ib5 307,90 [A] 372,29 [A]
Tabel 1.6 Diferența dintre valoriile preliminare și cele exacte a curențiilor prin bare

Se vor propune trei opțiuni optime în ceea ce privește dimensiunea și costul pentru fiecare
spațiu tehnologic. Aceste combinații sunt detaliat prezentate în tabelul de mai jos:

11
 Curent Combinație module bare Lungi Lungimecalculată Preț total [€]
bara Ib me bară
[A] impus [m]
ă bară
[m]
Ib1=25,34 9xBD01-40-3-0.5 9x3m=27m 9x107€=963€
14xBD01-40-2-0.5 27.5m 14x2m=28m 14x86.5€=1211€
8xBD01-40-3-0.5+ 8x3m+2x2m=2 8x107€+2x86.5€
2xBD01-40-2-0.5 8m =1029€
Ib2=67,28 13xBD01-100-3-0,5+ 13x3m+2x2m=4 13x154€+2x122€
2xBD01-100-2-0,5 3 =2246€
12xBD2-100-SB-3+ 43m 12x3,25m 12x243€+2x218€
2xBD2-100-SB-2 +2x2,25m=43,5m =3352€
11xBD2-100-SB-3+ 11x3,25m+3x2, 11x243€+3x218€
3xBD2-100-SB-2+ 25m+1,25m +123€=3450€
1xBD2-100-SB-1 =43,75m
Ib3=118,54 10xBD01-160-3-0,5+ 10x3m+2m= 10x247€+198€=
1xBD01-160-2-0,5 32m 2668€
10xBD2-160-SB-3 31,7m 10x3,25m= 10x295€
32.5m =2950€
9xBD2-160-SB-3+ 9x3,25m+2x1,25m 9x295€+2x161€
2xBD2-160-SB-1 =31,75m =2977€
9xBD2-250-SB-3+ 9x3,25m+4x2,25m 9x437€+4x301€
Ib4=161,13 4xBD2-250-SB-2 =38.25m =5137€
16xBD2-250-SB-2+ 37,7m 16x2,25m+ 16x301€+2x183€
2xBD2-250-SB-1 2x1,25m=38,5m =5182€
11xBD2-250-SB-3+ 11x3,25m+2,25m 11x437€+301€
BD2-250-SB-2+ =38m =5108€
Ib5=372,29 16xBD2-400-SB-3 16x3,25m=52m 16x835€=13360€
22xBD2-400-SB-2+ 22x2,25m 22x637€+2x389€
2xBD2-400-SB-1 51,6m +2x1,25m=52m =14792€
14xBD2-400-SB-3+ 14x835€+3x637€
3xBD2-400-SB-2 52,25m =13601€

Tabel 1.7 Variante de tronsoane bare

12
1.4Alegera din catalog a cutiilor de alimentare, a elementelor de capăt
și a cutiilor de derivație

Se vor selecta 16 cutii de derivație, 5 cutii de alimentare și 5 elemente de capăt din catalogul
disponibil.

Cutiile de derivație au rolul de a distribui curentul de la bara principală și de a-l direcționa

către consumatori. Ele sunt montate pe lateralul barei capsulate printr-un sistem special de
fixare. Pentru alegerea cutiilor de derivație din catalog, se va ține cont de curenții nominali
specifici fiecărui consumator din cele patru spații tehnologice. În ceea ce privește cutiile de
derivație asociate barei principale, selecția se va baza pe curenții nominali din cele patru
tronsoane ale barei.

Ibară [A ] Cod cutie derivație IN cutie derivație

I11=9,63 BD01-AK01X/ZS 16
I12=8,38 BD01-AK01X/ZS 16
I13=7,33 BD01-AK01X/ZS 16
I21=34,18 BD2-AK3X/L40-3 40
I22=21,98 BD2-AK1/S14 25
I23=11,12 BD01-AK01X/ZS 16
I31=51,98 BD2-AK2X/S33 63
I32=41,58 BD2-AK2X/S33 63
I33=24,98 BD2-AK1/S14 25
I41=74,79 BD2-AK3X/L80-3 80
I42=56,70 BD2-AK2X/S33 63
I43=29,64 BD2-AK2M2/A323 32
Ib1=25,34 BD2-AK2M2/A323 32
Ib2=67,28 BD2-AK 3X/L80-3 80
Ib3=118,54 BD2-AK3X-L125-4 125
Ib4=161,13 BD2-AK 41/GSTZ1 250
Tabel 1.8 Cutii derivație

Cutiile de alimentare sunt amplasate la capătul inițial al barelor și sunt selectate în funcție de
curentul care trece prin tronsonul de bare pe care îl alimentează, precum și de tipul acestora,
BD01 sau BD2, rezultând:

Nr. Ibară [ A ] Cod cutie In cutie alimentare

crt. alimentare [A ]
1 Ib1 =25,34 BD01-E 100
2 Ib2 =67,28 BD2-100-EE 100
3 Ib3 =118,54 BD2-160-EE 160
4 Ib4 =161,13 BD2-250-EE 250
5 Ib5 =372,29 BD2-400-EE 400
Tabel 1.9 Cutii alimentare

13
Elementele de capăt sunt destinate să închidă circuitul și sunt instalate la capătul barelor,
având rolul de a gestiona fază și nulul de lucru. Ele sunt alese în funcție de curentul care
circulă prin barele capsulate, rezultând astfel:

Nr. Ibară [A ] Cod element IN element capăt

crt. capăt [A ]
1 Ib1 =25,34 BD01-FE 100
2 Ib2 =67,28 BD2-100-FE 100
3 Ib3 =118,54 BD2-160-FE 160
4 Ib4 =161,13 BD2-250-FE 250
5 Ib5 =372,29 BD2-400-FE 400
Tabel 1.10 Elemente de capăt

1.5 Planul de montaj și lista componentelor necesare

În Figura de jos s-a întocmit planul de montaj în care este ilustrat modul de dispunere al
elementelor în cadrul halei ,distingerea tronsoanelor de lungimi difeite din cadrul unei bare
,rezultând o imagine de ansamblu asupra sistemului de bare capsulate din hală:

Schemă plan de montaj

14
Lista de componente corespunzătoare fiecărui număr din planul de montaj este reprezentată
în tabelul de mai jos:

Poziție Denumire Cod Număr bucăți

număr
1 Cutie alimentare BD2-500-EE 1
2 Bare capsulate BD2-400-SB-3 16
3 Element de capăt BD2-400-FE 1
4 Cutie derivație BD2-AK2M2/A323 2
5 Cutie derivație BD2-AK3X/L80-3 2
6 Cutie derivație BD2-AK3X-L125- 1
4
7 Cutie derivație BD2-AK 41/GSTZ1 1
8 Cutie alimentare BD01-E 9
9 Bare capsulate BD01-40-3-0,5 8
10 Bare capsulate BD01-40-2-0,5 2
11 Element de capăt BD01-FE 1
12 Cutie derivație BD01-AK01X/ZS 4
13 Cutie alimentare BD2-100-EE 1
14 Bare capsulate BD2-100-SB-3 12
15 Bare capsulate BD2-100-SB-2 2
16 Element de capăt BD2-100-FE 1
17 Cutie derivație BD2-AK3X/L40-3 1
18 Cutie derivație BD2-AK1/S14 2
19 Cutie alimentare BD2-160-EE 1
20 Bare Capsulate BD2-160-SB-3 9
21 Bare Capsulate BD2-160-SB-2 2
22 Element de capăt BD2-160-FE 1
23 Cutie Derivație BD2-AK2X/S33 3
24 Cutie Alimentare BD2-250-EE 1
25 Bare Capsulate BD2-250-SB-3 11
26 Bare Capsulate BD2-250-SB-2 1
27 Element de capăt BD2-250-FE 1
Tabel 1.11 Listă componente

15
 1.6 Alegerea sectiunii cablurilor

În baza curenților nominali ai celor 12 consumatori și a curenților prin bare, alături de

condițiile de mediu și de montaj, se fac selecții pentru cablurile care realizează conexiunile:

între barele secundare de distribuție și consumatori;

între cutiile de derivație ale barelor principale și cutiile de alimentare ale barelor secundare
din fiecare spațiu tehnologic;

Caracteristicile cablurilor sunt definite de compoziția lor, fiind formate din 4 conductoare de
cupru (3 faze + nul), detaliate în tabelul de mai jos:

Ibară [A] Cod cablu IN cablu [A]

I11=9,63 CYYAbY 4x1,5 18
I12=8,38 CYYAbY 4x1,5 18
I13=7,33 CYYAbY 4X1,5 18
I21=34,18 CYYAbY 4X4 44
I22=21,98 CYYAbY 4X2,5 34
I23=11,12 CYYABY 4X1,5 18
I31=51,98 CYYAbY 4X10 60

I32=41,58 CYYAbY 4X6 44

I33=24,98 CYYAbY 4X2,5 34
I41=74,79 CYYAbY 4X16 80
I42=56,70 CYYAbY 4X10 60
I43=29,64 CYYAbY 4X4 44
Ib1=25,34 CYYAbY 4X4 34
Ib2=67,28 CYYAbY 4X16 80
Ib3=118,54 CYYAbY4X35 160
Ib4=161,13 CYYAbY4X70 245
Tabel 1.12 Secțiuniile conductoarelor cablurilor de alimentare

CCYYAbY=cablu de energie cu conductor din cupru, cu conductor concentric de nul, izolație

din PVC,manta interioară din PVC, armatură din bandă de oțel și înveliș exterior din PVC

16
 Capitolul II

2.Sisteme de cuplare și protecție

Varianta I. Cuplare și protecție relizate prin siguranță fuzibilă

contactor releu termic

Siguranțele fuzibile sunt dispozitive de protecție care opresc fluxul în circuitul lor atunci când
curentul electric depășește o anumită valoare și pentru o perioadă prelungită, topind unul sau
mai multe elemente fuzibile. Ele au rolul esențial de a asigura securitatea circuitelor electrice,
a echipamentelor și a utilizatorilor. Aceste dispozitive, cu întrerupere automată, protejează
circuitele de iluminat și cele de forță împotriva consecințelor termice și dinamice generate de
suprasarcină și scurtcircuit. Siguranțele fuzibile sunt caracterizate de o construcție simplă și
robustă, având incorporat un element de protecție (fuzibilul), care poate fi un fir rotund sau o
bandă conductoare, conectat în serie cu echipamentul protejat. Atunci când curentul atinge
niveluri de scurtcircuit sau suprasarcină considerabile, materialul din care este fabricat
fuzibilul, având cea mai mică stabilitate termică în circuit, se topește, întrerupând fluxul
electric și asigurând protecția necesară.

Schemă siguranță fuzibilă -contactor-releu termic

Pentru a asigura o protecție adecvată a consumatorului, dimensiunea siguranței fuzibile

trebuie să fie corespunzătoare curentului nominal al fuzibilului (𝐼𝑛𝑓), care variază în funcție
de raportul dintre curentul de pornire (𝐼𝑝) și coeficientul de siguranță (𝐶). Acest coeficient
depinde de durata, timpul și numărul de porniri ale consumatorului.

17
Formula pentru 𝐼𝑛𝑓 este:

𝐼𝑛𝑓 = 𝐼𝑝 / 𝐶

și poate fi aproximată la:

𝐼𝑛𝑓 = 7 * 𝐼𝑁 / 𝐶
unde 𝐼𝑁 este curentul nominal.

Pentru a estima coeficientul de siguranță, se iau în considerare parametrii generali ai

consumatorului, clasificați astfel:
- Pentru porniri ușoare și rare (𝑡 < 5𝑠), 𝐶 = 2.5, la puteri nominale 𝑃 ≤ 5𝑘𝑊.
- Pentru porniri ușoare și rare (𝑡 = 5 … 10𝑠), 𝐶 = 1.6...2, la puteri nominale 𝑃 = 5 ... 25𝑘𝑊.
- Pentru porniri ușoare și rare (𝑡 > 10𝑠), 𝐶 = 1.5, la puteri nominale 𝑃 ≥ 25𝑘𝑊.

Pentru a dimensiona corect contactorul, trebuie luată în considerare valoarea curentului

nominal (𝐼𝑁) care trece prin acesta, asigurându-se că acesta se încadrează în gama de curenti
pe care contactorul îi poate suporta. Se alege un contactor cu o valoare maximă apropiată de
curentul nominal.

Pentru dimensionarea corectă a releului termic în funcție de consumator, este necesar să

determinăm valorile curentilor de suprasarcină (𝐼𝑠𝑠). Similar cu contactorul, releul termic
este ales astfel încât curentul de suprasarcină să fie inclus în gama de curenti suportați, cu o
valoare maximă apropiată de acesta, care este calculat folosind o formulă specifică.

𝐼𝑠𝑠 = (1.05 … 1.2) ⋅ 𝐼𝑁 ⇒ 𝐼𝑠𝑠 = 1.2 ⋅ 𝐼

Schemă siguranță fuzilibă cu M.P.R

Contactorul este un dispozitiv acționat de un electromagnet care poate deschide, închide și

susține fluxul de curent în condiții normale sau în caz de suprasarcină. În automatizările cu
comandă la distanță, acesta are rolul de a gestiona alimentarea electrică într-o instalație.

Trebuie avut în vedere că un contactor nu oferă protecție împotriva curenților de scurtcircuit.

Pentru a-l utiliza în acest scop, trebuie instalat în serie cu siguranțe fuzibile, relee sau alte
dispozitive de protecție. Astfel, contactorul își îndeplinește funcția de control al curentului,
iar în combinație cu dispozitivele de protecție adecvate, se asigură siguranța și protecția
circuitelor electrice.

18
Contactorul este un aparat, comandat de un electromagnet, ce poate stabilii, suporta și închide
curenți în condiții normale sau de suprasarcină, folosit în automatizări pentru comanda de la
distanță.
Spre deosebire de releele de uz general, contactorii sunt proiectați pentru a fi conectați direct
la dispozitivele de încărcare cu curent înalt. Releele au tendința de a avea o capacitate mai
mică și sunt de obicei concepute atât pentru aplicații închise în mod normal, cât și pentru
aplicații în mod normal deschise.
Dispozitivele care comută mai mult de 15 A sau în circuite cu o valoare mai mare de câteva
kW sunt de obicei numite contactori. În afară de contactele opționale auxiliare de joasă
tensiune, contactorii sunt aproape exclusiv echipați cu contacte normal deschise

Releele termice sunt componente esențiale într-un circuit electric, oferind protecție împotriva
suprasarcinilor prelungite care pot afecta motoarele electrice. Pentru ca protecția să
funcționeze eficient, este crucial să existe o corelație între constantele de timp la încălzire ale
motoarelor electrice protejate și ale releului de protecție, pentru a gestiona suprasarcinile pe
durate variate.

Pentru motoarele de importanță critică, protecția împotriva suprasarcinilor se realizează prin

intermediul termistoarelor integrate în înfășurările motoarelor. De asemenea, circuitul de
protecție poate beneficia de compensare în funcție de temperatura ambientală.

Bimetalul reprezintă un ansamblu format din două foi metalice cu grosimi apropiate sau
egale, având coeficienți de dilatare termică diferiți, sudate împreună pentru a evita
alunecarea. Sub influența temperaturii, acest ansamblu poate experimenta o deplasare
limitată, generând o anumită forță.

Parametrii principali ai bimetalului includ:

- Săgeata, reprezentând deplasarea capătului liber al bimetalului.
- Forța generată de bimetal la capătul său liber.
- Curbura, raportul dintre lungimea arcului și raza cercului după care bimetalul se îndoaie.

Sensibilitatea bimetalului, notată adesea cu simbolul μ, reprezintă curbura unui bimetal la

care toate dimensiunile sunt egale cu unitatea, în condițiile unei variații de temperatură de un
grad. Parametrii bimetalelor sunt influențați de dimensiunile lor geometrice, proprietățile
fizice ale metalelor folosite și procesul de încălzire. Astfel, pentru un anumit bimetal, acești
parametri se schimbă în timp, urmând aceleași curbe.

19
Schema pentru releu termic cu reamrare

Releele termobimetalice au următoarele caracteristici :

-curentul nominal In : este curentul maxim care circulă în regim de durată prin releu și pe
baza căruia se dimensioneză căile de curent;

-curentul de serviciu Is :corespunde valorii maxime a curentului reglat pentru care releul nu
acționează;

-curentul reglat termic Irt: poate fi orice curent cuprins în scara de reglaj a aparatului

Irt=(0,6...1)·Is , domeniu în care utilizatorul trebuie să-și încadreze curentul nominal al

consumatorului ;

Varianta II.Cuplare și protecție realizate prin disjunctor

PKZM0,PKZM4 și NZM7 și contactor

Disjunctorul electromagnetic este un dispozitiv de siguranță crucial pentru protecția

împotriva suprasarcinilor și scurtcircuitelor. Acesta combină funcționalitățile disjunctorului
termic, care reacționează la încălzirea unui bimetal la trecerea curentului prin aparat și
disjunctorului magnetic, care detectează scăderea impedanței circuitului până la o valoare
admisă.

Disjunctorul oferă protecție la suprasarcină și scurtcircuit la praguri diferite, în funcție de

valoarea curentului care trece prin aparat. Valorile acestora pot varia între 0.6 și 1 din
valoarea curentului nominal în cazul suprasarcinii și pot ajunge până la 14 ori valoarea
curentului nominal în cazul scurtcircuitului. Totuși, pragurile de declanșare pot fi ajustate în
funcție de tipul sau modelul disjunctorului pentru a adapta zonele de declanșare.

20
 Caracteristica de declanșare a unui disjunctor

În aplicația curentă, disjunctoarele Moeller, precum tipurile PKZM0, PKZM4 și NZM7, sunt
considerate pentru dimensionarea corectă a protecției împotriva posibilelor suprasarcini sau
scurtcircuite generate de consumatori. Aceste disjunctoare oferă o gamă largă de curenti
pentru a proteja diferiți consumatori, în combinație cu contactoarele menționate în Varianta 1.

- Disjunctoarele PKZM0 operează la curenti nominali între 0.21 și 25A, cu o putere nominală
între 0.06 și 12.5kW, având un domeniu de reglaj al declanșatorului pentru suprasarcină între
0.1 și 25A și un declanșator pentru scurtcircuit setat la 14 ori valoarea curentului nominal.
Capacitatea lor de rupere este de 16kA la 415V.

- Disjunctoarele PKZM4 operează la curenti nominali între 11.3 și 63A, cu o putere nominală
între 5.5 și 34kW, având un domeniu de reglaj al declanșatorului pentru suprasarcină între 10
și 63A și același declanșator pentru scurtcircuit. Capacitatea lor de rupere este de 50kA la
400V.

- Disjunctoarele NZM7 operează la curenti nominali neintrerupti de până la 250A, oferind

declanșatoare reglabile pentru suprasarcină și scurtcircuit, fiind utile în protecția unor
componente variate, de la transformatori și motoare la tablouri și cabluri electrice.

Dijunctor PKZM0 Dijunctor PKZM4 Dijunctorul NZM7

21
 Varianta III .Cuplare și protecție realizate prin disjunctor debroșabil PKZ2

În varianta anterioară, se foloseau disjunctoare normale pentru protecția circuitelor, în timp

ce în varianta curentă se optează pentru disjunctoare debrosabile. Acestea din urmă oferă
flexibilitate prin posibilitatea de a fi înlocuite, beneficiind de un sistem de cuplare care
permite extragerea și schimbarea blocurilor în situația unor defecte sau avarii apărute în
timpul utilizării consumatorilor.

Disjunctoarele debrosabile de tip PKZM2 sunt proiectate pentru a funcționa la curenti

nominali de utilizare de 40A și au o capacitate de rupere de 30.3kA la 400V. Aceste
disjunctoare sunt echipate cu declanșatoare reglabile pentru suprasarcină și scurtcircuit și
sunt sensibile la pierderea fazelor, oferind astfel o protecție eficientă a circuitelor electrice.

Dijunctor debroșabil PKZ2

Modularitatea disjunctorelor de tip PKZ

22
 Consumator Siguranță fuzibilă Contactor Releu termic Disjunctor Disjunctor
debroșabil
P[kW] In Ip [A] C Inf [A] Iss [A] Soclu Piesă calibrare Capac Fuzibil I Cod Plajă Cod
[A]
1 4.6 9,63 67,41 2,5 26,96 11,55 Z7-D02/SOCKEL/3 Z7-D02/PE- Z7-D02/SIKA Z7-D02/SE- 12 DIL00AM-10 10--16 Z00-16 PKZM0: 16/SE00-11 PKZM2: ZM 16
35 35

2 4 8,38 58,66 2,5 23,46 10,05 Z7-D02/SOCKEL/3 Z7-D02/PE- Z7-D02/SIKA Z7-D02/SE- 8,8 DIL00AM-10 10-16 Z00-16 PKZM0: 16/SE00-11 PKZM2: ZM 16
25 25

3 3.5 7,33 51,31 2,5 20,52 8,79 Z7-D01/SOCKEL/3 Z7-D02/PE- Z7-D01/SIKA Z7-D02/SE- 8,8 DIL00AM-10 5-10 Z00-10 PKZM0: 10/SE00-11 PKZM2: ZM 10
25 25

4 17,3 34,18 239,3 1,6 132,9 41,01 LTS 160/00 NH-00/160 35 DIL1AM/22 40--57 Z1-57 PKZM4-58

5 11 21,98 153,9 1,8 85,48 26,36 LTS 160/00 NH-00/100 22,5 DIL0AM/22 24--40 Z1-40 PKZM4 PKZM2: ZM-32

6 5.5 11.12 77,84 2 38,92 13,34 Z7-D02/SOCKEL/3 Z7-D02/PE- Z7-D02/SIKA Z7-D02/SE- 12 DIL00AM/10 10--16 Z00-16 PKZM0: 16/SE00-11 PKZM2: ZM-16
50 50

7 27,5 51,98 363,9 1,5 242,6 62,37 LTS 250/00 NH-1/250 58 DIL2AM/22 60--75 Z1-75 PKZM4-80S

8 22 41,58 291,1 1,5 194,1 49,89 LTS 250/00 NH-1/200 43 DIL2M/22 40--57 Z1-57 PKZM4-58

9 12.5 24,98 174,9 1,7 102,9 29,97 LTS 160/00 NH-00/125 30 DIL1M/22 24--40 Z1-40 PKZM4-40 PKZM2: ZM 32

10 40 74,79 523,5 1,5 352,8 89,74 LTS 400/2 NH-2/400 85 DIL3AM85/22 70-- Z5-100/SK3 NZM7-100S
100

11 30 56,70 396,9 1,5 264,1 68,04 LTS 400/2 NH-2/315 58 DIL2AM/22 60-75 Z1-75 PKZM4-80S

12 15 29,64 207,5 1,7 122,1 35,56 LTS 160/00 NH-00/125 30 DIL1M/22 24--40 Z1-40 PKZM4-40 PKZ2/ZM-40

23
 Capitolul III

3.Compensarea factorului de putere

3.1 Caculul puterii reactive Q necesare pentru compensarea factorulu

de putere de la cos 𝜑1 = 0.83 la cos 𝜑2 = 0.95

Se poate observa o variație a puterii, aceasta depinzând de motoarele care funcționează

simultan. Pentru scopul următor, vom presupune că factorul Q este constant (deoarece nu se
cunoaște factorul de putere al fiecărui consumator în parte). Astfel, pentru determinarea
puterii reactive maxime, care include puterile celor 12 consumatori existenți în hală, se
utilizează suma puterilor electrice:

I Ƞ[%] II Ƞ[%] III Ƞ[%] IV Ƞ[%]

[kW] 4,6 83 17,3 88 27,5 92 40 93

[kW] 4 83 11 87 22 92 30 92
[kW] 3,5 83 5,5 86 12,5 87 15 88
Tabel 3.1.Randamentul în funcție de puterile nominale ale celor 12 consumatori

P¿
Pai = ; P¿=puterea nominală a fiecărui consumator
η

4,6 4
P a 1= =5 , 54[kW ] Pa 2= =4 , 81[kW ]
0 , 83 0 , 83

3,5
P a 3= =4 , 21[kW ]
0 , 83

17 ,3
Pa 4 = =19 ,65 [kW ]
0 ,88

11
P a 5= =12 , 64 [kW ]
0 , 87

5,5
P a 6= =6 ,39 [kW ]
0 , 86

24
 27 , 5
P a 7= =29 , 89[kW ]
0 , 92

22
P a 8= =23 , 91[kW ]
0 , 92

12 , 5
P a 9= =14 ,36 [kW ]
0 , 87

40
Pa 10= =43 ,01 [kW ]
0 , 93

30
Pa 11 = =32 , 60[kW ]
0 ,92

15
Pa 12= =17 , 04 [kW ]
0 , 88

Din calcule rezultă tabelul de mai jos:

Nr.crt P [kW] Ƞ [%] Pa [kW]

1 4,6 83 5 , 54
2 4 83 4 , 81
3 3,5 83 4 , 21
4 17.3 88 19 , 65
5 11 87 12 , 64
6 5,5 86 6 , 39
7 27.5 92 29 , 89
8 22 92 23 , 91
9 12,5 87 14 , 36
10 40 93 43 ,01
11 30 92 32 , 6
12 15 88 17 , 04

Tabel 3.2. .Purerile active , puterile la arbore și randamentul pentru fiecare consummator în
parte

25
Calcul puterii active totale se efectuează prin însumarea puterii active corespunzătoare celor
12 consumatori :
12
Pa=∑ Pai
i=1

Pa=Pa1+Pa2+Pa3+Pa4+Pa5+Pa6+Pa7+Pa8+Pa9+Pa10+Pa11+Pa12=5,54+4,81+4,21+19,65+12,64
+6,39+29,89+23,91+14,36+43,01+32,6+17,04=214,05 [kW]

Alegerea transformatorului

Puterea activă Pa se mai folosește și pentru determinarea puterii

reactive necesare Snec, mărime funcție de care se va alege
transformatorul .

Pa 2 14,05
Snec = = =257,89 [kVA]
cosφ1 0,83

Dimensionarea transformatorului de alimentare se face in functie de valoarea puterii active

(𝑃𝑎) calculate la punctul anterior, in raport cu factorul de putere al halei (cos 𝜑1), pentru
calculul puterii aparente totale, folosind valoarea acesteia pentru selectarea unui
transformator superior valorii calculate, din tabelul urmator:

S[kVA] I1N[A] uscN[%]

50 72 4
100 144 4
160 230 4
200 288 4
250 360 4
315 455 4
400 583 4
500 722 4

Tabel 3.3. .Parametrii transformatorului de la furnizor

Din calcule rezultă că avem nevoie de un transformator cu Strafo nec=315 [kVA] , având
I1N=455[A] și uscN=4[%]

tg φ 1=¿ √
1−cos2 φ 1 √ 1−0 , 832 √1−0 , 68 √ 0 ,32 0 , 55
¿= = = = = 0,67
cosφ 1 0 , 83 83 0 ,83 0 , 83

26
 tgφ 2 = √1−cos 2φ 2 = √1−0 , 952 = √1−0 , 90 = √ 0 ,1 = 0 , 31 = 0,32
cosφ 2 0 , 95 0 , 95 0 , 95 0 , 95

𝑄 = 𝑃𝑎 ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 214.05 ⋅ (0.672004 − 328684) ⇒ 𝑄 = 74,9175 𝑘𝑉𝐴𝑟 =

749117,5 𝑉𝐴
Padif= cosφ 1(Strafo catalog-Strafo nec)= 0,83(315-257.89)=47,40 kW

Plecând de la formula Q = Pa ∙ (

tg φ 1− tgφ 2):

Q1 =Pa1∙ (tg φ 1− tgφ 2)= 5,54∙0,35=1,939[kVAr]

Q2=(Pa1+Pa2)∙(tg φ 1−tgφ 2)=10,35∙0,35=3,6225[kVr]

Q3 = (Pa1 + Pa2 + Pa3)∙(tg φ 1− tgφ 2)=14,56∙ 0,35=5,096[kVAr]

Q4 = (Pa1 +Pa2 + Pa3 + Pa4)∙(tg φ 1− tgφ 2)=34,21∙0,35=11,9735[kVAr]

Q5 = (Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 + Pa5)∙(tg φ 1− tgφ 2 )=46,85∙0,35=16,401[kVAr]

Q6 = (Pa1 +Pa2 + Pa3 + Pa4 + Pa5 + Pa6)∙(tg φ 1− tgφ 2)=53,24∙ 0,35=18,634[kVAr]

Q7 = (Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 + Pa5 + Pa6 + Pa7)∙(tg φ 1− tgφ 2)=83,13∙0,35=29,09[kVAr]

Q8 = (Pa1 +Pa2 + Pa3 + Pa4+Pa5 + Pa6 +Pa7 + Pa8)∙(tg φ 1− tgφ 2)=107,04∙

0,453,12=37,464[kVAr]

Q9 = (Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 + Pa5 + Pa6 + Pa7 +Pa8 + Pa9)∙(tg φ 1− tgφ 2
)=121,4∙0,35=42,49[kVAr]

Q10 = (Pa1 + Pa2 +Pa3+ Pa4 +Pa5 + Pa6 + Pa7 + Pa8 +Pa9 + Pa10)∙(tg φ 1− tgφ 2)=
=164,41∙0,35=57,5435[kVAr]

Q11 = (Pa1 + Pa2 + Pa3+ Pa4 + Pa5 + Pa6 + Pa7 + Pa8 + Pa9 + Pa10 + Pa11)∙(
tg φ 1− tgφ 2)=197,01∙0,35=60,585[kVAr]

Q12 = (Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +Pa5 + Pa6 + Pa7 + Pa8 + Pa9 + Pa10 + Pa11 + Pa12) ∙
(tg φ 1− tgφ 2)=214,05∙ 0,35=74,9175[kVAr]

Q 13 = (Pa1 + Pa2 + Pa3 + Pa4 +Pa5 + Pa6 + Pa7 + Pa8 + Pa9 + Pa10 + Pa11 + Pa12 +
Padif) (tg φ 1− tgφ 2)=261,45 ∙ 0,35=91,50[kVAr]

Cunoscând Q1...Q13 (Q necesar),se va alege o baterie de condensatoare , cu mai multe trepte

conectate în așa fel încât valorile puterilor reactive realeQc1 Qc13(Qreal) să fie cât mai

27
apropiate.
Sunt prezentați condensatorii cu puterea reactivă corespunzătoare[kVAr]:

Condensator C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10
Putere
reactiva 10 12,5 14 16,7 21 25 30 33,3 37,5 40
[kVAr]
Tabel 3.4. Condensatorii cu puterea reactivă corespunzătoare

16 , 7 ∙16 , 7 ∙
Q 1= =8 , 35[kVAr ]
16 , 7+16 , 7
Q 2=C 3=14 [ kVAr ]

30 ∙33 , 3
Q 3= =15 , 78[kVAr ]
30+33 , 3

30 ∙ 40
Q4 = =17 , 14 [kVAr]
30+ 40

40 ∙ 40
Q 5= =20 [kVAr]
40+ 40

28
 Schema bateriei de compensare

Eroarea de compensare (e) ca urmare a conectarii bateriei de condensatoare este:

e = Qmax – Qr = 74,92 -75,27 = -0,35kVAr

În momentul cuplării unei baterii de condensatori de compensație ,curentul care ar trece

prin
contactele de forță poate să ajungă până la
180 IN.Pentru limitarea curentului mare de
conectare 180 IN contactoarele au 3 contacte
auxiliare cu închidere în avans , înseriate cu
2 rezistențe bobinate; acestea au rolul de a
limita curentul mare la conectarea
contactorului.

29
 3.2.Determinarea puterii aparente de scurtcircuit și a frecvenței de rezonanță

Atunci când bateriile de condensatoare sunt conectate într-o rețea afectată de poluare
armonică, există riscul de a genera rezonanță armonică în rețea. Acest fenomen se
caracterizează prin creșterea impedanței rețelei, ceea ce poate duce la apariția tensiunilor
armonice ce se suprapun peste tensiunea nominală, distorsionând-o. Unul dintre principalii
afectați de această situație este sistemul de baterii de condensatoare.
Apariția rezonanței armonice poate fi explicată în continuare. În procesul de compensare cu
baterii de condensatoare, în punctul de conectare apare un circuit RLC, în care componenta
inductivă este reprezentată de secundarul transformatorului. Acest circuit RLC are o
frecvență de rezonanță asociată:
S
f r=50 ∙ sc
Qc √
- Qc reprezintă puterea reactivă asigurată de bacteria de condensatoare
- Ssc reprezintă puterea aparentă de scurtcircuit cu formula: S sc=√ 3 ∙U N ∙ I sc
-Isc este curentul de scurtcircuit, a cărui valoare se poate determina în
funcție de parametrii înscriși pe plăcuța transformatorului și are
formula:

100
I sc = ∙ I 1N ∙ k
√3 ∙u scN [% ]
unde K=1,7

Se observă că frecvența fr variază cu puterea reactivă și implicit cu puterea activă totală

consumată.
Pentru a se determina frecvențele posibile de rezonanță a rețelei, se va considera procesul
tehnologic în care cei 12 consumatori se vor conecta treptat la rețea. Rezultă că puterea activă
Pa
va varia intre puterea primului consummator Pa1 si puterea maxima
12
Pa=∑ Pai
i=1

Pentru a calcula frecventa vom folosi formulele:

100 100
I sc = ∙ I 1N ∙ k = ∙ 455 ∙ 1 ,7=11164 , 51[ A ]
√3 ∙u scN [% ] 1 , 73 ∙ 4
S sc=√ 3 ∙U N ∙ I sc=1 , 7 ∙ 400 ∙11164 ,51=7735 [kVA]

f r 1=50 ∙
Hz
√ 7735
1,939
=¿ ¿3157 f r 2=50 ∙
√ 7735
3,6225
Hz
=¿ ¿2310

30
 f r 3=50 ∙
√ 7735
5,096
Hz
=¿ ¿ 1947

f r 4 =50 ∙
√ 7735
11 , 97
Hz
=¿ ¿1271

f r 5=50 ∙
√ 7735
16 , 40
Hz
=¿¿ 1085

f r 6=50 ∙
√ 7735
18,634
Hz
=¿ ¿1018

f r 7=50 ∙
√ 7735
29 , 09
Hz
=¿ ¿815

f r 8=50 ∙
√ 7735
37,464
4 Hz
=¿ ¿718,4

f r 9=50 ∙
√ 7735
42, 49
Hz
=¿ ¿674,5

f r 10=50 ∙
√ 7735
57 , 54
1 Hz
=¿ ¿579,7

f r 11=50∙
√ 7735
60,585
98 Hz
=¿ ¿564,

f r 12=50 ∙
√ 7735
74,917
07 Hz
=¿ ¿508,

f r 13=50 ∙
√ 7735
91 , 5
Hz
=¿ ¿459,71

31
După efectuarea calculelor s-a obținut următorul tabel:

Qnecesar
Etapele procesului [kVAr ] fr [ Hz]
tehnologic Pai [ kW]

3157
1,939
5,54
10,35 2310
3,6225
14,56 1947
5,096
34,21 1271
11,973
5
46,85 1085
16,401
53,24 1018
18,634
83,13 815
29,09
107,04 718,44
37,464
121,4 674,5
42,49
164,41 579,71
57,543
5
197,01 564,98
60,585
214,05 508,07
74,91
261,45 3157
91,50
Tabel 3.5. Conectarea graduală a consumatorilor

Se observă ca frecvenţa fr variază cu puterea reactivă Qc şi implicit cu

puterea activă consumată Pa, ceea ce demonstrează dependența de fluxul
tehnologic şi de numărul consumatorilor activi la un moment dat.
Frecvenţa de rezonanţă va avea mai multe valori.

32
 Qnecesar [kVAr ]
3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80

Fig.3.4. Grafic fr=f(Pai)

Metode pentru evitarea sau limitarea regimului deformant generat de instalarea

bateriilor de condensatoare de compensare:

1. Limitarea curentilor armonici prin:

- Restricționarea utilizării convertoarelor statice cu indice de pulsatie ridicat în fabricile de
echipamente.
- Utilizarea convertoarelor alimentate prin transformator cu conexiunea secundară în stea sau
triunghi pentru a scurtcircuita armonicile de ordinul 3 și multiplicate de acesta.
- Evitarea redresoarelor semicomandate (care generează armonici la frecvențe joase, mai ales
cele de ordin par) și a redresoarelor monofazate (care generează armonici semnificative de
ordinul 3).

2. Filtrarea curentilor armonici atunci când regimul deformant depășește nivelul admisibil:
- În imediata apropiere a consumatorilor principali care generează deformări se instalează
filtre absorbante de armonici, cum ar fi un filtru trece-bandă de ordinul 1 (FTB1).
- Aceste filtre sunt conectate în paralel cu receptorul și sunt proiectate pentru a scurtcircuita
fiecare armonică de curent utilizând un astfel de circuit rezonant.
- Elementele acestor circuite sunt dimensionate pentru a asigura ca impedanța (Zk) să fie zero
la fiecare frecvență de rezonanță a circuitului, coincizând cu frecvența armonicii de curent ce
se dorește a fi scurtcircuitată.

33
 Capitolul 4.Instalații electrice de prize și iluminat

Pentru consumatorii alimentați direct din rețea, se realizează instalația electrică în distribuție
monofazată pentru curent de până la 30 A și în distribuție trifazată pentru curent mai mare de
30 A.
Instalațiile electrice interioare sunt conectate la rețeaua publică de joasă tensiune printr-un
disjunctor de branșament.
Separarea circuitelor de iluminat normal de cele de prize este standard. De asemenea,
circuitele și dozele destinate iluminatului normal sunt distincte de cele pentru iluminatul de
siguranță. Distribuirea sarcinii pe cele trei faze se face cât mai uniform pentru a menține
echilibrul rețelei.
Determinarea numărului de circuite pentru iluminat normal se bazează pe condiția de a nu
depăși o putere totală instalată de 3 kW pe un circuit monofazat și 8 kW pe un circuit trifazat.
Există excepții, cum ar fi circuitele de lumină din locuințe, unde puterea totală instalată
pentru un circuit de lumină este de 1.5 kW pentru un apartament cu o putere instalată de până
la 9 kW.
Numărul maxim de corpuri de iluminat conectate la o singură fază este de 30 în instalațiile
industriale. În clădirile de locuit, un circuit de lumină poate include maxim 12 corpuri de
iluminat, cu excepția spațiilor comune (holuri, case scării etc.), unde se admit 15 corpuri de
iluminat pe circuit.
Chiar dacă un corp de iluminat este prevăzut cu mai multe lămpi, acesta este conectat la o
singură fază. Este recomandată alimentarea corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente de la
faze diferite pentru a reduce efectul stroboscopic.
La prizele monofazate din clădirile de locuit, se consideră o putere instalată de 2.5 kW pe
circuit. În locuințe, pentru receptoare cu o putere maximă de 2.5 kW (cum ar fi mașinile de
spălat, instalațiile de climatizare etc.), este necesar să fie prevăzut un circuit de priză separat.
Întreruptoarele, comutatoarele și cele pentru sonerii se montează pe liniile de fază.

4.1Dispozitive de protecție diferențială

Din perspectiva protecției împotriva electrocutării, există două tipuri principale de riscuri:

1. Prin contact direct: aceasta apare atunci când persoanele intră în contact cu conductoarele
electrice sau cu părți conductoare aflate sub tensiune.
2. Prin contact indirect: se întâmplă când persoanele vin în contact cu carcase ce au ajuns
accidental sub tensiune din cauza unei dezizolații.

Defecțiunile de izolație care generează un curent diferențial rezidual pot provoca șocuri
electrice pentru persoane, reprezentând un risc de incendiu sau explozie. Acest tip de curent
34
de defect este adesea prea slab pentru a fi detectat de protecțiile la scurtcircuit sau
suprasarcină. Din acest motiv, au fost dezvoltate dispozitive specializate numite dispozitive
reziduale.

Conceptul de protecție diferențială constă în utilizarea unuia sau mai multor dispozitive care
au rolul de a identifica diferența dintre curentul de intrare și cel de ieșire dintr-o anumită parte
a unei instalații. Protecția diferențială reziduală funcționează în mod specific pentru a detecta
un curent neobișnuit care nu circulă prin conductoarele active, ci pe un traseu anormal,
adesea format din diverse elemente conductoare sau chiar corpul unei persoane sau pământ.
Acest tip de curent este denumit curent diferențial rezidual.

Pot apărea 2 situații:

1. Dacă nu există defecte ale izolațiilor

-curenții sunt egali I1=I2

-fluxurile magnetice sunt egale Φ1 = Φ2

-fluxurile sunt egale dar de sens opus Φ1 - Φ2=0
- current rezidual 0 : ∆I=0

2. Dacă există defecte, străpungeri :

-o parte din curentul I1 se încide la masă I1 > I2

-fluxul Φ1 mai mare decât Φ2 : Φ1 > Φ2

-diferența dintre fluxuri este mai mare decât 0 : Φ1 -

Φ2 > 0

Fig 4.1 Dispozitiv diferențial - există current rezidual ∆I

≠0

4.2 Tablou electrict de distribuție general

Tabloul de distribuție general (TGD) primește alimentare direct de la rețeaua trifazată,

deoarece cerința de curent în regim monofazat depășește 30A. Conexiunea este realizată de
disjunctorul diferențial de branșament 3P+N de 32A, în sistem trifazat cu nul de lucru, iar
curentul diferențial este de Id=30 mA.

Circuitele de iluminat sunt echipate cu cabluri de secțiune 3x1,5 mm², în timp ce cele pentru
prize sunt prevăzute cu cabluri de secțiune 3x2,5 mm². O bandă punctată indică o legătură la
pământ pentru centura de legare.

În tabloul electric al birourilor, alimentarea din sistemul trifazat este gestionată de un

întrerupător automat modular trifazat cu nul de lucru de 3P+N și 25A. Acesta furnizează
energie pentru 5 circuite, distribuite pe cele 3 faze:

35
- Iluminatul de siguranță este conectat la rețea prin intermediul unui întrerupător automat
modular monofazat cu nul de lucru și nul de fază de 1P+N și 10A.
- Iluminatul birourilor este conectat la rețea printr-un disjunctor diferențial monofazat cu nul
de lucru și nul de fază de 1P+N și 10A.
- Circuitul pentru prizele normale este conectat la rețea printr-un disjunctor diferențial
monofazat cu nul de lucru și fază de 1P+N și 16A.
- Circuitul pentru prizele stabilizate este conectat la rețea printr-un disjunctor diferențial
monofazat cu nul de lucru și fază de 1P+N și 16A.
- Circuitul pentru aeroterme este conectat la rețea printr-un disjunctor diferențial monofazat
cu nul de lucru și fază de 1P+N și 16A.

În tabloul electric al apartamentului de la etaj, alimentarea este asigurată de un disjunctor

diferențial trifazat cu nul de lucru de 3P + N și 25A și include următoarele:

- Prizele din bucătărie sunt conectate printr-un disjunctor diferențial monofazat cu nul de
lucru și nul de fază de 1P + N și 16A.
- Iluminatul din hol, bucătărie, camere și dormitor este conectat printr-un disjunctor
diferențial monofazat cu nul de lucru și nul de fază de 1P + N și 10A.
- Iluminatul din baie este conectat printr-un disjunctor diferențial monofazat cu nul de lucru și
nul de fază de 1P + N și 10A.
- Priza utilizată pentru bărbierit și o rezistență de încălzit sunt conectate printr-un disjunctor
diferențial monofazat cu nul de lucru și nul de fază de 1P + N și 16A.
- Circuitul pentru climatizarea generală este conectat printr-un disjunctor diferențial
monofazat cu nul de lucru și de fază de 1P + N și 16A.
- Circuitul pentru prizele din camere este conectat printr-un disjunctor diferențial monofazat
cu nul de lucru și de fază de 1P + N și 16A.

circuit trifazat cu nul de lucru conductorul nul de

lucru

circuit monofazat cu nul de lucru si nul de protecție conductorul de nul

de protecție

întreruptor automat modular disjunctor modular

disjunctor diferențial

36
Fig.4.2. Tabloul electric de distribuție general (TGD)

37
Bibliografie:

1. Carte “ Echipamente Electrice “ – Petru Andea, Flaviu Mihai Frigură –

Iliasa, Alexandru Vasilevici, Timişoara 2014

2. http://www.qreferat.com/referate/constructii/ROLUL-SI-FUNCTIILE-
TABLOURILOR437.php
3.
https://priza.ro/ro/relee-de-suprasarcina-si-de-monitorizare/160/releu-
termic-3ru2116-1eb0.html
4.
https://www.se.com/ro/ro/product-range-presentation/1843-canalis-khf
%2C-kgf/?parent-subcategory-id=1310

5. https://www.z-wave.com/learn

38