COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII

„NICOLAE VASILESCU-KARPEN”
BACAU

MESERIA : ELECTRICIAN ÎN CONSTRUCȚII

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. MORARU MIHAELA

CANDIDAT:

- 2021 –
 PROIECT

Instalaţie electrică interioară de joasă tensiune – pentru iluminat şi prize

COMPETENŢE
 Valorificarea termenilor de specialitate în comunicare
 Dezvoltarea capacităţii de proiectare, utilizare şi evaluare
 Înţelegerea respectării normelor de calitate
 Adaptarea la cerinţele economice de piaţă
TIMP DE LUCRU - 8 săptămâni :29 martie – 14 mai 2021
PLANUL DE LUCRU
1. Planul de arhitectură al unei case cu 2(3) camere sau apartament ce trebuie să conţină
amplasamentul:
 Corpurilor de iluminat
 Întreruptoarele de acţionare pentru corpurile de iluminat
 Prizele
 Tabloul general electric al casei(apartamentului)
2. Schema generală de distribuţie pentru iluminat şi prize
3. Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize:
 Curentul nominal al circuitului(monofazat)
 Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit
 Intensitatea maximă admisibilă
 Secţiunea conductoarelor
 Tubul de protecţie
 Necesarul de prize, lămpi de iluminat, întreruptoare
4. Partea economică
 Necesarul de materiale: corpuri de iluminat, prize, întreruptoare, tuburi de protecţie, doze,
conductoare(număr, bucăţi, metri liniari, etc)
 Preţul estimativ(din magazin) ale acestora şi costul general al materialelor
 Preţul estimativ al manoperei şi al întregului proiect
5. Partea desenată
 Desenul cu planul casei(apartamentului) pe care se vor amplasa lămpile de iluminat şi prizele
 Schema de conexiuni
6. Exemple de calcul pentru dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de iluminat şi prize
 Calculul circuitelor:
- puterea circuitului
- curentul nominal
- siguranţa fuzibilă
- intensitatea maximă admisibilă
- secţiunea conductoarelor
- tubul de protecţie
OBSERVAŢII ŞI CONCLUZII PRIVIND:
 Preţul instalaţiei electrice
 Modul de realizare al instalaţiei electrice
 Materialele folosite
 Modalităţi de economisire

CRITERII DE EVALUARE
 Pentru fiecare punct din planul de lucru se acordă câte 10 puncte(60 puncte), 10 puncte pentru
observaţii, 20 puncte pentru prezentare grafică şi estetică, 10 puncte din oficiu.
BIBLIOGRAFIE
 R. Dromereschi ş.a. – Instalaţii electrice – Ed. MAST – Bucureşti 2007
 I. Mihai ş.a. – Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori – Bucureşti 1995

2
 CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………...pag.4
Conţinut
1. Planul de arhitectură al unei case cu 2(3) camere sau apartament ce trebuie să conţină
amplasamentul…………………………………………………………………………pag.5
2. Schema generală de distribuţie pentru iluminat şi prize…………………………….pag.6
3. Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize………………...pag.6
4. Partea economică………………………………………………………………...….pag.9
6. Exemple de calcul pentru dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de iluminat şi
prize……………………………………………………………………..……………..pag.9
7. Observaţii şi concluzii ……………………………………………………..…….…pag.12
Protecţia muncii …………………………………………………………………..…...pag.14
Bibliografie …………………………………………………………………………....pag.15

3
 ARGUMENT

Sfârşitul de secol şi de mileniu cunoaşte o adevărată revoluţie a ştiinţelor şi tehnicii, ale

căror rezultate nu se mai pot însuşi numai printr-o instrucţie clasică, fiind,necesară şi o permanentă
însuşire şi prelucrare a informaţiilor şi rezultatelor nou apărute.
Aprofundarea şi completarea cunoştinţelor profesionale de specialitate se realizează prin
diverse modalităţi şi mijloace de perfecţionare, schimburi de experienţă, conferinţe şi simpozioane
pe teme de specialitate etc. Dar modul cel mai eficient de instruire şi lărgire a bagajului de
cunoştinţe ramâne, fără îndoială, studiul individual. Perfecţionarea pregătirii profesionale a fiecarui
specialist este un proces continuu.
Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în
scopuri industriale sau casnice (forţă, iluminat etc.).
Dacă toate elementele componente se montează in interiorul clădirilor, atunci instalaţia se
numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie, deosebim instalaţii electrice
interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor
(instalaţii de forţă) şi instalaţii pentru ambele destinaţii.
Energia electrică produsă într-o centrală electrică este necesar să fie transportată până la
locurile unde urmează a fi consumată în acelaşi moment în care este produsă. Alimentarea
consumatorilor se face de la sistemul energetic naţional. Acesta poate fi considerat o reţea în circuit
închis în care centralele electrice debitează energie electrică şi din care consumatorii absorb energie.
Energia electrică utilizată de majoritatea consumatorilor are tensiunea de 380/220 V.
Energia electrică produsă de generatorul electric într-o centrală are tensiunea de 6 kV-24 kV.
Distribuţia energiei până la consumatori se realizează printr-un sistem de reţele, aflat în prelungirea
reţelelor de transport până la consumatori.
Pe traseul unei reţele de distribuţie, de la postul de transformare de joasă tensiune până la
receptoare, în instalaţia .electrică există următoarele elemente importante:
• bransamentul electric; • cofretul ;• contorul electric ;• tabloul electric ;• coloana electrica;
• circuitul electric .
După modul de realizare, staţiile electrice se împart în două mari categorii : interioare, când
echipamentul electric este instalat în interiorul unei clădiri şi exterioare, când echipamentul electric
este instalat în aer liber.
Construcţia lor şi dispunerea generală a echipamentului electric sunt determinate atât de
schema de conexiuni, cât şi de spaţiul disponibil pentru amplasarea staţiei. Indiferent însă de
concepţia şi tipul staţiilor, ele trebuie să prezinte următoarele caracteristici fundamentale : siguranţă
sporită în funcţionare, întreţinere uşoară, securitatea personalului de exploatare şi economicitatea
construcţiei.
Proiectarea, execuţia, precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice se fac în
conformitate cu standardele şi normativele în vigoare.
Personalul care execută, proiectează, întreţine, verifică instalaţiile electrice trebuie să fie
numai personal atestat ca atare.

4
1. Planul de arhitectură al unei case cu 2(3) camere sau apartament ce trebuie să conţină
amplasamentul:

2. Schema generală de distribuţie pentru iluminat şi prize

25/6A
FY2X2,5
FY2X2,5+FY1,5
ILUMINAT

PVC16mm

25/16A
FY2X2,5+FY1,5
25/20A PRIZE
PVC16mm PVC16mm

5
3. Dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de lumină şi prize implică determinarea
secţiunii conductelor electrice, a tuburilor de protecţie şi aparatelor necesare pentru acţionare,
protecţie sau măsură, pentru:
 Circuitele dintre tablourile electrice secundare şi receptoare,
 Coloanele secundare dinre tabloul general de lumină TGL şi tablourile secundare;
 Coloana generală dintre cofretul de branşament(sau un post de transformare) şi TGL.

Dimensionarea circuitelor electrice

 Curentul nominal al circuitului:

P
 Monofazat : I n  U cos  , în care:
i

- Pi este puterea instalată pe circuit, obţinută prin adunarea puterilor tuturor

receptoarelor alimentate pe circuit,
- Uf=220V este tensiunea de fază a reţelei;
- cos este factorul de putere al circuitului;
Pi
 Trifazat: I n  , în care:
3U cos 
- U=380V este tensiunea de linie a reţelei.

 Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit:

 Curentul fuzibilului: IF ≥In – condiţie din care se stabileşte IF;

 Tipul siguranţei:
-siguranţă fuzibilă cu filet, cu legături în faţă L sau cu legături în faţă
tip industrial LFi;
-siguranţă cu mare putere de rupere MPR.

 Secţiunea conductelor electrice:

 Intensitatea maximă admisibilă Ima : curentul suportat de o conductă sau

un cablu electric un timp infiit, fără încălzirea izolaţiei peste o limită
admisibilă, cu valori stabilite experimental şi dependente de:
- tipul conductei sau cablului;
- temperatura mediului ambient;
- secţiunea conductorului;
- numărul de conducte active(parcurse de current) montate împreună în
tubul de protecţie;
 Secţiunea conductorului: cea mai mică dimensiune pentru care se respectă
relaţia:
IF
I ma 
0,8
 Dimensiunea tubului de protecţie pentru conducte:
 Natura tubului – se alege în funcţie de condiţiile de montare;

6
  Diametrul nominal al tubului – se alege în funcţie de numărul şi
secţiunea conductelor ce trebuie montate în el.

Dimensionarea coloanelor secundare

 Curentul nominal al coloanei secundare.

P
 Monofazate(pentru tablourile de apartament): I n  U cos  , în care:
i

- Pi, Uf, cos au semnificaţii similare cu cele de la circuite;

Pi
 Trifazate: I n  , în care U=380V este tensiunea de linie a
3U cos 
reţelei.

 Secţiunea fuzibilă pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit:

 Curentul fuzibilului: IF ≥ In – condiţie din care se stabileşte IF, cu condiţia

ca acesta să fie mai mare cu cel puţin două trepte (din gama de valori IF)
decât valoarea maximă IF prevăzută pe circuitele tabloului8de exemplu,
dacă pe un tablou de lumină siguranţa maximă pentru circuite este de 10 A,
pe coloana acestui tablou trebuie să se prevadă o siguranţă mai mare sau cel
puţin egală cu 20A).

 Secţiunea conductelor electrice şi dimensiunea tubului de protecţie pentru conducte: ca

la dimensionarea circuitelor.
 Întreruptoarele electrice:
 Curentul nominal Ini – curentul pe care îl poate suporta în regim
permanent fără ca părţi din întreruptor să se supraîncălzească sau să se
distrugă;
 Curentul de rupere Ir – curentul pe care îl poate suporta la închidere sau
deschidere(atunci când se formează arc electric) fără să se deterioreze;
 Condiţia de alegere:
-în general, Ir este cu mult mai mare decât In, astfel încât: Ini ≥ In;
-la întreruptoarele manuale tip pârghie, IrIni şi atunci: Ir ≥In.

Dimensionarea coloanei principale

 Curentul nominal al coloanei principale:

cs  Pi
In 
U f cos  , în care :
 Pi, Uf, şi cos au semnificaţiile anterior specificate;
 cs este coeficientul de simultaneitate în funcţionare a receptoarelor de
lumină şi prizelor din clădirem care se allege în funcţie de destinaţia
clădirii:
- clădiri industriale, administrative şi de învăţământ: 0,8;
7
 - spitale(mai puţin grupul operator): 0,65 ;
- creşe: 0,6;
- complexe comerciale: 1,0;
- depozite: 0,5;
- blocuri de locuit cu un număr variabil de apartamente:

2-4 5-9 10-14 15-19 peste 20

1,0 0,78 0,63 0,53 0,49

 Siguranţa fuzibilă, secţiunea conductoarelor, tubul de protecţie şi întreruptorul: se

determină la fel ca pentru coloanele secundare.
 Aparate de măsurat – se prevăd pe un tablou general de lumină(TGL) mare, din punctul de
vedere al puterii instalate, numărului de coloane ce pleacă din tablou şi al importanţei
construcţiei:
 Voltmetru cu cheie voltmetrică – pentru măsurarea tensiunii pe fiecare
fază şi între faze, protejat la scurtcircuit cu siguranţe cu IF=6A;
 Ampermetre de 0-5A, montate pe fiecare fază prin reductoare de curent:
- gama de curenţi primari(tipul CIS): 7,5; 10; 15; 20; 30; 40; 50; 75; 100;
150;
- curentul maxim în secundar: 5A(în toate cazurile);
 Contor de energie activă (monofazat CAM – 6; trifazat CA – 32 sau CA
– 43) – legate tot prin intermediul reductoarelor de curent, ca şi
ampermetrele.

Verificarea instalaţiei la pierderea de tensiune

 Limitarea pierderilor de tensiune (conform normativelor în vigoare):

 de la cofretul de branşament până la cel mai îndepărtat corp de iluminat
din clădire:
U3

 de la postul de transformare până la cel mai îndepărtat corp de iluminat

din clădire:

U8

8
4. Partea economică

Materiale U/M Preţ Total

estimativ/buc
Prize 6 14,29 85,74
Corpuri de iluminat(becuri)
8 5,60 44,80
Întreruptoare simple 3 45,23 135,68
Întreruptoare duble
2 45,23 90,46
Doze simple 10 2,50 25,00
Doze de ramificaţie
5 3,00 15,00
Conductoare
14 2,97 41,58
FY 2X2,5mm2
Conductoare
20 2,65 53,00
FY 1,5mm2
Tub PVC 16mm
25 9,16 229,00
Total material 720,27

Manopera 50materiale 360

Total general 1080,27lei

5. Exemple de calcul pentru dimensionarea elementelor instalaţiei electrice de iluminat şi

prize

Calculul circuitului de iluminat

Puterea circuitului se stabileşte în funcţie de numărul corpurilor de iluminat şi a lămpilor

cu care sunt echipate acestea.

Vestibul 60W
Hol 40W
Bucătărie 60W
Baie 40W
Dormitor 3X60W 180W
Camera de zi 3X100W 300W
Total Pi 680W

9
 Curentul nominal

Pi 680
In    3,48 A
U f cos 220  0,9

Siguranţa fuzibilă

Din IF ≥ In rezultă IF=6A şi se alege o siguranţă fuzibilă LFi 25/6A.

Intensitatea maximă admisibilă

IF 6
I ma    7,5 A
0,8 0,8

Secţiunea conductoarelor

Pentru conductoare din cupru FY izolate cu PVC, plasate câte două în tubul de protecţie,
normativul I7-2002 prevede Ima=17A(Anexa 6.3), căreia îi corespunde o secţiune a conductoarelor
de1,5mm2.

Tubul de protecţie se alege de tip IPY cu două conducte al cărui diametru nominal exterior
se alege de 12mm(în conformitate cu prevederile normativului I7-2002 - Anexa 6.4.2).

Calculul circuitului de prize

Puterea circuitului se stabileşte în funcţie de numărul de prize, luându-se o putere medie

de calcul de 800W de priză, pentru alimentarea unor receptoare de putere mare

Dormitor 800W
Camera de zi 800W
Bucătărie 800W
Total Pi 2400W

Curentul nominal

Pi 2400
In    12,12 A
U f cos  220  0,9

Siguranţa fuzibilă

Din IF ≥ In rezultă IF=16A şi se alege o siguranţă fuzibilă LFi 25/16A.

Intensitatea maximă admisibilă

10
 IF 16
I ma    20 A
0,8 0,8

Secţiunea conductoarelor
Se alege conductor din cupru FY de 2X2,5mm2+FY1mm2 (Anexa 6.3)

Tubul de protecţie se alege de tip IPY cu trei conducte având diametrul exterior de
16mm(Anexa 6.4.2).

Calculul coloanei secundare TLP(tabloului de lumină şi prize)

Puterea circuitului
-pentru iluminat – 680W
-pentru prize – 2400W
Pi=3080W

Curentul nominal

Pi 3080
In    15,55 A
U f cos  220  0,9

Siguranţa fuzibilă

Din IF ≥ In rezultă IF=20A şi se alege o siguranţă fuzibilă LFi 25/20A.

Intensitatea maximă admisibilă

IF 20
I ma    25 A
0,8 0,8

Secţiunea conductoarelor
Se alege conductor din cupru FY2X2,5mm2+FY1,5m2 (Anexa 6.3).

Tubul de protecţie pentru montaj îngropat cu 3 conducte având diametrul exterior de

16mm(Anexa 6.4.2).

11
7. Observaţii şi concluzii

ETAPELE EXECUŢIEI UNEI INSTALAŢII DE ILUMINAT

Procesul tehnologic de executie al unei instalatii electrice interioare de lumină şi prize

cuprinde succesiunea tuturor operaţiilor necesare pentru realizarea acesteia, fiind similar numai în
principiu cu cel specific altor instalaţii interioare (de telefonie, de radioamplificare, de sonerii, de
ceasuri, de avertizare a incendiului, de pază s.a.), datorită diferenţelor mari dintre componentele lor,
şi dependent de tipul lucrării, materialele şi utilajele folosite, specificul clădirilor în care se execută
etc.
Instalaţia electrică interioară se realizează după proiectul de execuţie întocmit de proiectanţii
de specialitate, însoţit de planurile de execuţie şi de schemele instalatiei electrice, în care sunt
reprezentate, prin semne convenţionale, toate componentele acesteia şi locul lor de amplasare .
Planurile de constructie ale clădirii, etajului sau apartamentului în care se execută instalatia
electrică de iluminat includ informaţii referitoare la:
• locurile de montare a dozelor, prizelor, întreruptoarelor, corpurilor de iluminat şi tablourilor de
distribuţie;
• traseul urmat de conductoarele care alcătuiesc circuitele electrice respective;
• traseul coloanelor de alimentare cu energie electrică a tablourilor de distribuţie;
• schema instalaţiei electrice;
• detalii de montaj al instalatiei.
Proiectarea sau mărirea instalaţiei electrice impune o serie de conditii sau/şi recomandări:
 construirea unui nou circuit electric, cu siguranţe separate - la lărgirea circuitului electric
sau atunci când se doreşte o încărcare mai mare pentru un cablu;
 limitarea încărcarii unui circuit electric cu o siguranţă la cel mult 16 doze, la care trebuie
conectate doar aparate cu o încărcătură cumulată de până la 2,2 kW în acelaşi timp;
 evitarea depăsirii încărcării adiţionale a circuitului electric - la conectarea unei doze noi la
una deja existentă (situaţie frecventă în practică, mai ales la conectarea aparatelor puternice,
cum sunt cele de încălzit);
 utilizarea circuitelor separate pentru iluminat si doze de protecţie - cu avantajul realizării
unei iluminări acceptabile a camerei printr-un circuit, când cade celălalt;
 instalarea de circuite electrice separate pentru consumatori cu puterea peste 2 kW
(plită\cuptor electric, maşina de spălat vasele, maşina de spălat, uscător de rufe, boiler s.a.);
 montarea unui tablou de subdistribuţie la fiecare nivel - cu utilitate la contorizarea
separată a nivelelor din casă/clădire, efectuarea de modificări şi chiar
asigurarea iluminării pe nivelul neafectat de o eventuală defecţiune;
 amplasarea unui întrerupător la fiecare intrare, pentru coridoare, case ale scărilor sau
încăperi care pot fi accesate de la mai multe etaje - facilitând aprinderea sau stingerea
luminii din locuri diferite, cu întreruptoare încrucişate/alternative;
 includerea dozelor pentru antenă, telefon şi, eventual, conectare la internet în numărul dorit,
la planificare ;
 montarea variatoarelor de lumină în locul întrerupatoarelor alternative - oferind atât un plus
de eleganţă, cât şi simplificarea înlocuirii şi o economie la numărul de cabluri (fiecare
întrerupător economizor de curent se conectează cu numai două terminale, astfel încât se
pot instala mai multe întreruptoare pentru fiecare sursă de lumină );
 instalarea dozelor duble în dormitoare, lângă pat(uri) - făcând posibilă utilizarea simultană a
unui ceas electronic/lămpi de carte şi a unui aparat de radio (sau similare);

12
  instalarea de doze duble sau triple în camerele de zi - tinând cont de necesitatea conectării
mai multor aparate simultan şi de posibilitatea de a evita amplasarea prelungitoarelor şi a
dozelor multifuncţionale în locuinţă (inestetice, pericol de accidentare prin împiedicare);
 instalarea grupată a dozelor pentru lămpi de birou sau de podea, deasupra întrerupătorului
plasat lângă uşă - scutind efortul de căutare a fiecărui întrerupător, în cazul unui număr mai
mare de surse de lumină;
 montarea dozelor libere acoperite cu capace -pentru asigurarea posibilităţilor de extindere
sau de modificare ulterioare a circuitelor (cablul este trecut prin doza liberă, cu ajutorul
unui fir/arc, şi, după necesitate, capacul poate fi îndepărtat, tapetul care le acoperă decupat.,
arcul/firul tăiat, şi o doză montată în locul respectiv;
 montarea unei reţele de tuburi goale, cu doze libere şi cu tuburi de plastic plate sau curbe -
oferind posibilitatea tragerii ulterioare de cabluri prin tuburile goale;
 utilizarea de cabluri înguste pentru dozele de ramificaţie - facilitând posibilitatea schimbării
rolului dozelor acoperite cu cele funcţionale .

Preţul instalaţiei electrice de iluminat şi prize este: Total=720,27lei

Manopera 50materiale este inclusă

Se va ţine seama de materialele cele mai ieftine şi bune calitativ, prospectând piaţa(mai
multe magazine sau depozite de materiale).
În funcţie de condiţiile practice din apartament(casă), se va putea face economie de
materiale: doze, conductoare, tuburi de protecţie.

13
 MǍSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A
INCENDIILOR

Normele de protectie a muncii stabilesc masurile minimale obligatorii de protectie

organizatorice si tehnice detaliind principiile stabilite prin lege precum si mediul de munca, prin
care sa asigure conditiiile de munca nepericuloase si prevenirea accidentelor si bolilor profesionale
Normele generale de protecţia muncii cuprind reguli şi masuri aplicate în întreaga economie
naţionalǎ. Normele de protecţie a muncii, stabilite prin Legea protecţiei muncii din 1996 reprezintǎ
un sistem unitar de mǎsuri şi reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncǎ.
1. Cauzele posibile de pericol datorate locului de muncǎ sunt urmǎtoarele:
 Existenţa unui grad ridicat de umiditate
 Lipsa unor covoare izolate de cauciuc sau material plastic, pe care operatorul sǎ-
şi sprijine piciorul
 Existenţa unei instalaţii de alimentare de la reţea într-un grad ridicat de degradare
(linii electrice dezizolate, piese neizolate).
 Lipsa unor prize legate la pǎmânt
2. Cauzele datorate sculelor, dispozitivelor şi aparaturii folosite sunt urmǎtoarele:
 Folosirea unor pistoale de lipit supraîncălzite sau cu izolaţie electricǎ
deterioratǎ
 Folosirea unor scule şi dispozitive mecanice improvizate, neadecvate
operatiilor ce trebuie efectuate
 Folosirea unor aparate de mǎsurǎ cu anumite defecte electrice
 Folosirea unor aparate de mǎsurǎ fǎrǎ izolarea carcasei exterioare faţǎ de
tensiunea de reţea
3. Dintre mǎsurile generale care trebuie luate pentru fiecare om al muncii se amintesc
urmǎtoarele:
 Efectuarea instructajului de protecţia muncii (instructaj introductiv general,
instructaj la locul de muncǎ, instructaj periodic), precum şi constatarea acestuia
într-o fişǎ de instructaj individual
 Interzicerea desfǎşurǎrii activitǎţii într-un loc de muncǎ organizat dacǎ nu are
instructajul consemnat în fişele de protecţia muncii.
4. Mǎsurile de protecţie ce trebuie respectate cu ocazia desfǎşurǎrii operaţiei de depanare
sunt urmǎtoarele:
 Verificarea conectǎrii şi deconectǎrii cablului de alimentare
 Verificarea conexiunilor instrumentelor de masurare
Prevenirea şi stingerea incediilor şi exploziilor este o problemǎ strâns legatǎ de protecţia
muncii, deoarece atât incediile, cât şi exploziile constituie cauza unor grave accidente de muncǎ.
Cauzele generale ale incediilor se grupeazǎ în trei categorii:
 Cauze interne legate de procesul tehnologic
 Întreţinerea necorespunzǎtoare a instalaţiilor şi greşeli ale personalului
 Cauze externe
Mǎsurile şi mijloacele de prevenire a incendiilor şi exploziilor trebuie luate în considerare
pe parcursul desfǎşurǎrii lucrǎrilor de laborator:

14
 BIBLIOGRAFIE

1. R. Dromereschi ş.a. – Instalaţii electrice – Ed. MAST – Bucureşti 2007

2. I. Mihai ş.a. – Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori – Bucureşti 1995
3. Normativul I7 - 2002

15