Web Studiu Iarna 2014-2015 PDF

Unitatea Operationala Dispecerul Energetic National
Bd. Hristo Botev 16-18; sect.3; cod 030236 - Bucureti

Tel: 021 3035713; 021 3035613; Fax: + 40 21 3035 630
Planificarea operationala a functionarii SEN in iarna 2014-2015
Septembrie 2014
Acest studiu nu poate fi reprodus, imprumutat, expus sau folosit in nici un alt scop dact cel pentru care a fost comandat si executat.
Informatiile continute in acest document nu pot fi transmise la terti sau folosite in alte scopuri fara acordul scris al DEN
Planificarea operationala a functionarii SEN in iarna 2014-2015

Unitatea Operationala Dispecerul Energetic National
Director
ing. Virgiliu IVAN
Directia Planificare Functionare SEN
Director
Dr.ing. Florin BALASIU
Verificat: ing. Cristian RADOI

Intocmit:
Dr.ing. Rodica BALAURESCU
ing. Cornel Mircea ALDEA
ing. Roxana Cecilia BROSIU
ing. Silvia Manuela BRICMAN
ing. Amada IONESCU
ing. Costel CONSTANTIN
ing. Claudia-Elena BOAMBA
Prognoza si Magementul Congestiilor
ing. Mioara MIGA PAPADOPOL
ing. Simona POPESCU
Colaboratori:
MPEP ing. Georgiana GIOSANU
ing. Diana COSTEA
DET 1 ing. Cristian CALIMAN
DET 2 ing. Marius ETRAN
DET 3 ing. Mihai STROICA
ing. Marius PETELEAZA
DET 4 ing. Aurelian Sorin DENTEAN
ing. Ioan FREANTI
DET 5 ing. Mircea BICA
RAF ing. Mircea Vlad
ing. Adela CIUPULIGA
ing. Emanuel IONITA
DEC ing. Cornel ERBASU
DPMFGAP dr.ing. Doina ILISIU
ing. Ionela SERBANESCU
Septembrie 2014
Acest studiu nu poate fi reprodus, imprumutat, expus sau folosit in nici un alt scop dact cel pentru care a fost comandat si executat.
Informatiile continute in acest document nu pot fi transmise la terti sau folosite in alte scopuri fara acordul scris al DEN
CUPRINS
1. INTRODUCERE ......................................................................................................................6
2. BALANTELE DE PUTERE ......................................................................................................8
2.1. Consumuri inregistrate in ziua caracteristica din iarna 2013-2014 ........................................8
2.2. Consumuri inregistrate in iarna 2013-2014 .........................................................................10
2.3. Valori NTC .........................................................................................................................14
2.4. Prognoza necesarului de energie electric n iarna 2014-2015 ..........................................15
2.5. Consumul intern brut mediu lunar prognozat pentru iarna 2014-2015 ...............................15
2.6. Capacitati de productie.......................................................................................................16
2.7. Variantele de balanta .........................................................................................................17
2.8. Servicii tehnologice de sistem ............................................................................................18
3. REGIMURI STATIONARE DE FUNCTIONARE A SEN ........................................................19
3.1 SCHEME DE CALCUL ........................................................................................................20
3.2. VARIANTE DE REGIMURI ANALIZATE ............................................................................22
3.3. ANALIZA REGIMURILOR DE FUNCTIONARE ..................................................................23
3.3.1 Prezentarea CEE modelate ...................................................................................................................... 24
3.3.2 Prezentarea CEF modelate ...................................................................................................................... 27
3.3.3 Analiza regimurilor de functionare in schema N ..................................................................................... 29
A. Circulatii de putere ...................................................................................................................................... 29
B. Nivel de tensiune si stabilirea domeniului de variatie a tensiunii ................................................................ 32
C. Consum propriu tehnologic ......................................................................................................................... 35
D. Verificarea criteriului de siguranta N-1 pentru regimurile de functionare .................................................. 35
3.3.4 Analiza regimurilor de functionare in scheme cu retrageri ................................................................... 49
DET 1 ............................................................................................................................................................... 50
Retehnologizarea statiei 110kV Liesti .............................................................................................................. 71
DET 2 ............................................................................................................................................................... 82
DET 3 ............................................................................................................................................................. 114
DET 4 ............................................................................................................................................................. 120
DET 5 ............................................................................................................................................................. 124
3.3.5 Analiza factorului de influenta a unei contingente externe asupra SEN ............................................... 132
3.4. MANAGEMENTUL CONGESTIILOR ............................................................................... 134

3.5. CAPACITATI NETE DE SCHIMB ALE SEN (NTC) .......................................................... 135
3.5.1 NTC indicative negarantate ................................................................................................................... 135
3.5.2 NTC anuale ferme pentru 2015 ............................................................................................................. 137
3.5.3 NTC lunare/sublunare ferme ................................................................................................................. 138
4. VERIFICAREA STABILITATII STATICE ............................................................................. 139

4.1 Sectiunea S1.................................................................................................................... 140
4.2. Sectiunea S2.................................................................................................................... 142
4.3. Sectiunea S3.................................................................................................................... 143
Sectiunea S3 cu 2 unitati in CNE Cernavoda. ................................................................................................ 143
4.4. Sectiunea S4.................................................................................................................... 144

4.4.1. Sectiunea S4 in ipoteza de balanta R4 palierul VS ............................................................................... 144
4.4.2. Sectiunea S4 in ipoteza de balanta R2 palierul GNS ........................................................................... 147
4.5. Sectiunea S5.................................................................................................................... 149

4.5.1. Sectiunea S5 in ipoteza de balanta R4 palierul VS ............................................................................... 149
4.5.2. Sectiunea S5 in ipoteza de balanta R2 palierul GNS ........................................................................... 153
4.6.1. Sectiunea S6 ................................................................................................................. 156

5. VERIFICAREA STABILITATII TRANZITORII SI A AUTOMATICILOR................................. 160
6. CONCLUZII SI PROPUNERI DE MASURI ......................................................................... 161
6.1. Propuneri pentru schema normala de functionare ............................................................ 161
6.2. Concluzii regimuri stationare ............................................................................................ 164
6.2.1 Prezentarea pe scurt a SRE .................................................................................................................. 164
6.2.2 Verificarea criteriului N-1 in schema completa ................................................................................... 166

6.2.3 Verificarea criteriului N-1 in scheme cu retrageri ............................................................................... 167
6.2.4 Concluzii managementul congestiilor ................................................................................................. 168
6.3. Conditionari de regim ....................................................................................................... 168

6.4 Concluzii analiza stabilitate statica ................................................................................... 168
6.5 Concluzii analiza stabilitate tranzitorie .............................................................................. 168
ANEXE:
2.3.(2-4)
Structura pe resurse a productiei brute din SEN in iarna 2014-2015
3.11
NTC luna octombrie
Restul anexelor sunt confidentiale
1. INTRODUCERE
Scopul studiului este de a fundamenta elementele de stabilire a schemei normale
sezoniere, tinand cont de echipamentele disponibile din SEN (RET), de a determina masurile de
regim la retragerea din exploatare a echipamentelor, de stabilire a puterilor admisibile prin
sectiunile caracteristice ale SEN si de verificare a conditiilor de stabilitate tranzitorie si a
automatizarilor de sistem. In baza acestui scop, studiul furnizeaza un instrument de lucru,
utilizat n conducerea prin dispecer a SEN.
Studiul prezinta analiza si planificarea operationala a functionarii SEN in conditiile de
balanta precizate in tema pentru perioada de iarna 2014 - 2015 si propune pe baza calculelor,
schema normala de functionare pentru perioada analizata. Tema este prezentata in Anexa 1 si
avizata in CTES cu aviz nr. 177 / 2014.
La elaborarea studiului s-a tinut cont de:
- Programul anual de retrageri echipamente din RET pentru anul 2014 (inclusiv linii de
interconexiune)
- Programul anual de retrageri grupuri pentru anul 2014
- informatiile primite de la Operatorii de Distributie referitoare la consumatori (evolutie
consum, puneri in functiune a unor statii noi in RED).
S-au luat in considerare si investitiile din RET, RED in curs de derulare, ce urmeaza sa
fie puse in functiune in perioada analizata.
S-au facut calcule tinnd cont de nivelele de consum, balantele de productie si valorile
soldului prognozate pentru perioada de timp considerata.
Pentru a obtine rezultate cu un grad mai mare de aplicabilitate s-au considerat 2 perioade de
studiu:
-iarna (lunile decembrie 2014, ianuarie, februarie 2015),
-toamna-primavara (lunile octombrie, noiembrie 2014 si martie 2015).
In lucrare se vor face referinte la aceste perioade ca perioada de iarna si perioada de
toamna primavara.
S-a considerat pentru perioada de iarna (decembrie 2014- februarie 2015) o balanta de
puteri cu o productie la vrf de 9800 MW, care acopera un consum intern de 8700 MW la vrful
mediu de sarcina si un sold de export de 1100 MW, considerand o functionare fara insula de
consum.
S-a considerat functionarea interconectata a SEN cu reteaua europeana continentala
sincrona, incluzand Ucraina de Vest si Turcia.
S-au analizat regimurile stationare corespunzatoare balantelor stabilite, pentru conditii
normale de functionare a SEN (N elemente in functiune) si unele regimuri de retrageri,
urmarind:
- determinarea unui plafon pentru productia centralelor electrice eoliene (CEE), pentru
fiecare regim de functionare analizat;
- incadrarea in limitele admisibile a circulatiilor de putere si a tensiunilor pentru verificarea
criteriului de siguranta N -1;
- determinarea cazurilor in care este necesara banda secundara de reglaj Q/U ;
- stabilirea restrictiilor si conditionarilor de retea ce rezulta in functionarea SEN ;
- analiza pierderilor de putere in RET, stabilirea benzilor pentru nodurile de control ale
tensiunii;
- analiza factorului de influenta a unei contingente externe asupra SEN;
- determinarea congestiilor in zona Bucuresti si in sectiunile caracteristice S4, S5 si S6;
- determinarea capacitatilor nete de schimb cu partenerii de interconexiune.
In capitolul de stabilitate statica s-au efectuat calcule pentru determinarea puterilor

admisibile in sectiunile caracteristice ale SEN.
Capitolul de stabilitate tranzitorie include:
- Verificarea stabilitatii zonei Cernavoda in conditii de retrageri planificate si crestere a
productiei eoliene; identificarea posibilitatilor de acordare a 1-2 retrageri neplanificate pe linii din
zona Dobrogea;
- Verificarea stabilitatii tranzitorii a zonei Portile de Fier in conditiile in care se retrag definitiv din
exploatare automatizarile din statia 400/220 kV Portile de Fier;
- Verificarea traseului de restaurare pentru repornirea CTE Rovinari si CTE Turceni avand ca
sursa linia de interconexiune 400 kV Tantareni-Kozlodui circ. 1 sau circ. 2.
2. BALANTELE DE PUTERE
2.1. Consumuri inregistrate in ziua caracteristica din iarna 2013-2014
Inregistrarea valorilor (instantanee) consumului intern brut pentru palierele caracteristice de
functionare n iarna 2013-2014 s-a facut n ziua de miercuri 15 ianuarie (pentru vrful de
dimineata, vrful de seara i golul de noapte) si noaptea de 19/20 ianuarie (pentru golul de
sarbatoare).
Valorile consumurilor inregistrate pe ansamblul SEN la palierele caracteristice n ziua
caracteristica au fost:
15 ianuarie 2014
-vrful de diminea:
8176 MW ora 10
-vrful de sear:
8692 MW ora 18
-golul de noapte:
6083 MW ora 3
20 ianuarie 2014
-golul de srbtoare:
5478 MW ora 2 .
Acoperirea sarcinii
miercuri, 15 ianuarie 2014
P [MW]
12000
Biocomb.
Foto
Sold
10000
Eolian
Ape
8000
Hidrocarburi
Carbune
Nucleare
6000
4000
2000
0
1
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora
Soldul de pe liniile de interconexiune inregistrat in aceasta zi a fost rezultatul

schimburilor comerciale si tehnice. Schimburile tehnice au fost rezultatul circulatiilor in bucla
intre sistemele interconectate si al schimburilor pentru reglajul frecventei. Valoarea soldului SEN
si repartizarea lui pe granite sunt reprezentate in graficele de mai jos.
Soldul miercuri - 15 ianuarie 2014
MW
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
-200
-400
-600
-800
-1000
-1200
-1400
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ora
import
export
Productia in CEED si CEFD si soldul [MW] in ziua de 15 ianuarie 2014

2000
1500
1000
500
0
1
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
-500
-1000
-1500
-2000
SOLD
FOTOVOLTAICE
EOLIENE
Schimburi fizice pe granite in ziua caracteristica de iarna 15 ianuarie 2014

Schimburi fizice de putere pe granita cu Ucraina
15.01.2014
MW
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Schimburi fizice de putere pe granita cu Ungaria

15.01.2014
MW
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
600
500
400
300
200
100
0
-100
-200
-300
-400
-500
-600
ora
import
600
500
400
300
200
100
0
-100
-200
-300
-400
-500
-600
ora
import
Schimburi fizice de putere pe granita cu Moldova

15.01.2014
MW
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
export
ora
500
400
import
300
200
100
0
-100
export
-200
-300
export
-400
-500
Schimburi fizice de putere pe granita cu Serbia

15.01.2014
MW
MW
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
650
550
450
350
250
150
50
-50
-150
-250
-350
-450
-550
-650
Schimburi fizice de putere pe granita cu Serbia

20.07.2011
ora
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
import
400
300
Schimburi fizice de putere pe granita cu Bulgaria

15.01.2014
import
MW
1
200
export
ora
500
100
0
-100
-200
-300
-400
800
700
600
500
400
300
200
100
0
-100
-200
-300
-400
-500
-600
-700
-800
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
import
sold
ora
export
import
export
export
-500
2.2. Consumuri inregistrate in iarna 2013-2014

Iarna 2013-2014 a fost o iarna blnda d.p.d.v. al precipitatilor si al temperaturilor.
Temperaturile au fost peste media anuala exceptie luna decembrie cand s-au inregistrat
minimele sezonului.
Tmman
(C)
9,7
4,2
-0,6
-3,1
1,1
3,4
Luna
oct
noi
dec
ian
feb
mar
Tm (C)
2009/10
Tm (C)
2010/11
Tm (C)
2011/12
Tm (C)
2012/13
Tm (C)
2013/14
11,5
6,4
0,7
-3,2
0,24
3,5
8
9,1
-1,2
-2
-1,8
4,3
9,2
1,9
2,2
-1,5
-6,3
5,1
12,4
6,6
-1,7
-1,3
2,2
3,7
11
7,9
-0,3
0,4
1,9
8,3
Tm- temperatura medie lunara

Tmman- temp. medie lunara multianuala
Temperatura
mediului
are o influenta puternica
asupra consumui intern
de energie electrica, in
special valorile extreme
conduc
la
variatii
accentuate
ale
consumului.
9400
10
9200
9000
5
8800
8600
0
8400
oct
noi
dec
ian
feb
mar
-5
Tmed
Pmax
Luna 2013/2014 2013/2014
oct
11
8231
noi
7,9
8925
dec
-0,3
9166
ian
0,4
9045
feb
1,9
9116
mar
8,3
8515
8200
8000
7800
-10
7600
Tmed 2013/2014
Tmed[0C]
Pmax [MW]
Pmax 2013/2014
Evolutia valorilor consumului mediu lunar din cele 6 luni ale iernilor 2007-2014 este
prezentata in graficul de mai jos :
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Pc mediu lunar
Pc[MW]
oct
nov
2007-2008 MW
2010-2011 MW
dec
ian
2008-2009 MW
2011-2012 MW
feb
mar luna
Pmed
lunara
oct
nov
dec
ian
feb
mar
2007- 2008- 2009- 2010- 20112008 2009 2010 2011 2012

6765 6783 6326 6795 6687
7524 7075 6805 6942 7432
7567 6982 7068 7550 7249
7691 7082 7205 7587 7363
7581 7045 7296 7749 7874
7094 6616 6913 7244 6977
[MW]
2012- 20132013 2014
6416 6481
7045 6777
7268 7145
7325 7173
7824 7277
6951 6664
2009-2010 MW
2012-2013 MW
10
Valoarea maxima a consumului intern brut realizat n perioada analizat a fost de 9166 MW
nregistrat n ziua de miercuri 18 decembrie 2013 ora 20. Valoarea minima a consumului intern
brut a fost nregistrata in ziua de duminica 23 martie 2014 ora 7 fiind de 4760 MW.
Tabelul 2.2.1 Consumuri inregistrate in iarna 2013-2014
Studiu fct SEN
2013-2014
VSmed8800/8400 MW
Exp. 570 MW
Gsmed5000 MW
Imp. 200 MW
Realizat
2013-14
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Val.medie
Studiu fct SEN

2013-2014
VSmed8800 MW
Gsmed5000 MW
Realizat
2013-14
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Val.medie
Studiu fct SEN

2013-2014
VSmed8400 MW
Gsmed5000 MW
Realizat
2013-14
Octombrie
Noiembrie
Martie
Val.medie
Vd-max/ ora
7825
8510
8712
8741
8981
8305
8512
10
10
10
9
9
10
Vd-max/ ora
8712
8741
8981
8811
10
9
9
Vd-max/ ora
7825
8510
8305
8213
10
10
10
Vd-med/ ora
7288
7562
8419
8207
8160
7333
7828
9
10
10
10
9
9
Vd-med/ ora
8419
8207
8160
8262
10
10
9
Vd-med/ ora
7288
7562
7333
7394
9
10
9
Vs-max/ ora
8231
8925
9166
9045
9116
8515
8833
21
18
20
19
20
19
Vs-max/ ora
9166
9045
9116
9109
20
19
20
Vs-max/ ora
8231
8925
8515
8557
21
18
19
Vs-med/ ora
7943
8203
8916
8563
8500
7994
8353
20
18
18
18
20
20
Vs-med/ ora
8916
8563
8500
8660
18
18
20
Vs-med/ ora
7943
8203
7994
8047
20
18
20
Gs-min/ora
4848
4867
5000
5054
5403
4760
4989
Gs-med/ ora
3
4
3
5
2
7
5049
5116
5513
5595
5749
5173
5366
Gs-min/ora
5000
5054
5403
5152
Gs-med/ ora
3
5
2
5513
5595
5749
5619
Gs-min/ora
4848
4867
4760
4825
3
4
3
3
3
4
3
3
3
Gs-med/ ora
3
4
7
5049
5116
5173
5113
Vd-varf de dimineata, Vs-Varf de seara, Gs-Gol de noapte de sarbatoare, Gn-Gol de noapte pentru zi
lucratoare
Abaterea de prognoza a consumului considerat n studiul anterior Planificarea operationala a

SEN in iarna 2013-2014 este de - 4,3% pentru varful de toamna-primavara, de -1,6 % la varf
de iarna si +2,2% pentru golul de noapte de sarbatoare. In concluzie, calculele si analizele au
fost acoperitoare pentru toate situatiile analizate.
MW
Tip palier consum Vs
Vs
Abatere Gs
Gs
Abatere
Perioada
Realizat Estimat prognoz Realizat Estimat
prognoz
8400
5000
Oct, noi,mar Val.med
8047
-4.3%
5113
2.2%
8800
5000
dec.-feb. Val.med
8660
-1.6%
5619
11%
9500
5000
Dec-iarna grea Val.inst.
9166
-3.6%
5000
0%
5000
6 luni Val.med
5366
6.8%
Evolutia consumului intern brut (medie semestriala) inregistrat la palierele caracteristice in anii
20012014
11
3
4
4
anul Vd-max
2001/02
2002/03
2003/04
2004/05
2005/06
2006/07
2007/08
2008/09
2009/10
2010/11
2011/12
2012/13
2013/14
7832
7921
7935
8341
8470
8204
8775
8223
8320
9002
8839
8499
8512
Vd-med
7204
7482
7416
7775
7825
7589
8144
7785
7764
8153
8080
7928
7828
P[MW]
Vs-max
7830
7983
8122
8634
8763
8685
9112
8651
8859
9081
9192
8888
8833
Vs-med
7363
7584
7720
8138
8182
8205
8681
8382
8309
8607
8594
8328
8353
Gs-min
4877
5130
5002
5346
5376
5479
5691
5237
5088
5380
5250
5273
4989
Gs-med
5305
5430
5524
5752
5700
5691
5983
5532
5450
5710
5730
5468
5366
Se observa ca
valorile consumului
intern brut din iarna
2013/2014 la
palierele
caracteristice medii
sunt comparabile
cu cele inregistrate
in iarna anterioara
2012 2013.
Evolutia consumului intern in perioada de iarna
10000
9000
Vd-max
8000
Vd-med
Vs-max
Vs-med
7000
Gs-min
Gs-med
6000
5000
4000
2001/02
2002/03
2003/04
2004/05
2005/06
2006/07
2007/08
2008/09
2009/10
2010/11
2011/12
2012/13
2013/14
An
Influente majore asupra consumului de energie electrica, cum ar fi: temperaturile extreme,
perioadele de criza economica, perioadele de usoara revenire economica etc. se observa cu
usurinta in graficul 2.2.2. (anexa 2.2.2) in care se face comparatie intre productia dintr-un an n
si productia din anul anterior n-1.
Luna anian09 feb09 mar09 apr09 mai09 iun09 iul09
aug09 sep09
Pc n-1 7055 7269 6973
6175
6213 6377 6610
6348 6311
Pc n
7691 7581 7094
6673
6352 6441 6603
6527 6643
P
9,0% 4,3% 1,7% 8,1% 2,2% 1,0% -0,1%
2,8% 5,3%
oct09 noi09 dec09 ian10

6765
7524 7567 7691
6783
7075 6982 7205
0,3% -6,0% -7,7% -6,3%

aug11 sep11 oct11 noi11 dec11 ian12
Pc n-1 7205 7296 6931
6174
5921 6017 6115
6212 6127 6795
6942 7550 7587
Pc n
7587 7749 7244
6560
6337 6311 6366
6301 6479 6687
7432 7249 7363
P
5,3% 6,2% 4,5% 6,3% 7,0% 4,9% 4,1%
1,4% 5,7% -1,6% 7,1% -4,0% -3,0%
aug13 sep13
Pc n-1 7363 7874 6977
6398 6265 6287 6635
6359 6110
Pc n
7316 7194 6843
6332 5735 5940 6024
5987 5863
P
-0,6% -8,6% -1,9% -1,0% -8,5% -5,5% -9,2% -5,8% -4,0%
oct13 noi13
6451
6481
0,5%
7057
feb10 mar10 apr10 mai10 iun10 iul10

aug10
7581
7094
6673
6352
6441
6603
6527
7296
6931
6174
5921
6017
6115
6212
-3,8% -2,3% -7,5% -6,8% -6,6% -7,4% -4,8%
oct10 noi10 dec10

6783 7075 6982
6795 6942 7550
0,2% -1,9% 8,1%
feb12 mar12 apr12 mai12 iun12 iul12

aug12 sep12 oct12 noi12 dec12
7749
7244
6560
6337
6311
6366
6301 6479 6687 7432 7249
7874
6977
6398
6265
6287
6635
6359 6110 6451
1,6%
-3,7%
-2,5%
-1,1%
-0,4%
4,2%
0,9% -5,7% -3,5% -5,0% 0,1%
dec13 ian14 feb14 mar14 apr14
7253
sep10
6643
6127
-7,8%
mai14
7316 7194
6843
6332
5735
6777 7145 7173 7277

-4,0% -1,5% -2,0% 1,1%
6664
-2,6%
6381
0,8%
6038
5,3%
iun14
7057
7253
iul14
aug14 sep14 oct14 noi14 dec14
6024
5987 5863 6481 6777 7145
5987
6272
5930
0,8% 4,1% -1,0% #### #### ##### #####
5940
12
Pe grafic este reprezentata si diferenta in valori procentuale intre cele doua valori ale
consumului intern brut mediu lunar, cu semnificatia de
- crestere a consumului cand procentul este pozitiv,
- scadere a consumului cand procentul este negativ.
In grafic sunt evidentiate mai multe perioade:
-o perioada de criza aratata de perioada in care Pc(n) < Pc(n-1) in mod continuu: oct.2009
dec. 2010,
-o perioada de usoara relansare in care Pc(n) > Pc(n-1) in mod continuu: ian 2011 sep.2011,
-o perioada in care valorile diferentei procentuale Pc alterneaza pozitive/negative datorita
influentei majore a variatiei temperaturii asupra variatiei consumului intern brut mediu lunar:
oct.2011 dec.2011.
oct
nov
dec
T[C]
2010 2011
8
9.2
9.1
1.9
-1.2
2.2
T
[C]
-1.2
7.2
-3.4
Pc [MW]
2010 2011
6795 6687
6942 7432
7550 7249
Pc
[%]
-1.60%
7.10%
-4.00%
13
2.3. Valori NTC

Valorile NTC calculate pentru perioada de iarna 2013-2014 si utilizarea acestora pentru
realizarea importului / exportului sunt prezentate in graficul de mai jos. Deoarece valoarea
exportului pe timpul zilei si pe timpul noptii sunt diferite in mod regulat, s-a considerat mai
sugestiva reprezentarea lor prin curbe separate pentru valori de zi / noapte.
NTC import / export armonizate
in interfata de interconexiune sincrona a Romaniei
iarna 2013-2014
MW
import
mar.-14
feb.-14
ian.-14
nov.-13
dec.-13
2013
oct.-13
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
-200
-400
-600
-800
-1000
-1200
-1400
-1600
-1800
export
MW
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
-200oct.-13
-400
-600
-800
-1000
export
-1200
-1400
-1600
-1800
Valori NTC agreate import / export

si programe de schimb iarna 2013-2014
import
nov.-13
dec.-13
NTC IMPORT
Program import zi (11:00 CET)
Program export zi (11:00 CET)
ian.-14
feb.-14
mar.-14
NTC EXPORT
Program import noapte (03:00 CET)
Program export noapte (03:00 CET)
14
2.4. Prognoza necesarului de energie electric n iarna 2014-2015

confidential
2.5. Consumul intern brut mediu lunar prognozat pentru iarna 2014-2015
S-au analizat inregistrarile consumului intern brut pentru perioada de iarna din anii anteriori, ct
si valorile prognozate in cadrul Programului Modelare Piete de Energie si Prognoze (MPEP) valori medii la palierele caracteristice.
Conform datelor MPEP, valorile VSmed si GSmed prognozate pentru iarna 2014-2015
vor fi:
10/11
11/12
Vs-med
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
12/13
Vs-med
13/14
Vs-med
14/15
10/11
11/12
12/13
13/14
14/15
Vs-med Vs-med Gs-med Gs-med Gs-med Gs-med Gs-med
8157
8143
7847
7943
7745
5187
5244
4955
5049
5197
8222
8769
8418
8203
8438
5245
5761
5193
5116
5627
8802
8606
8775
8916
8444
5956
5675
5812
5513
5868
8968
8686
8353
8563
8520
6041
5827
5840
5595
5760
9043
9054
8402
8500
8511
6108
6312
5626
5749
5870
8449
8304
8178
7994
8160
5723
5558
5382
5173
5396
9500
9000
8500
8000
7500
7000
6500
6000
5500
5000
4500
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
10/11 Vs-med
11/12 Vs-med
12/13 Vs-med
13/14 Vs-med
Progn14/15 Vs-med
10/11 Gs-med
11/12 Gs-med
12/13 Gs-med
13/14 Gs-med
Progn14/15 Gs-med
In acest studiu s-au considerat si s-au analizat 5 paliere de consum pentru care sunt elaborate
7 balante de productie considernd soldul corespunzator perioadei. Aceste balante se depun
pentru 3 perioade diferite care in cont de lucrrile n desfurare si de punerile in functiune
previzionate si de functionarea termoficarii. S-au fcut calcule pornind de la 7 baze pentru
regimuri conform tabelului centralizator de mai jos:
15
Codif. Productie Consum

Palier
Perioada
balanta
SEN
SEN
de
de
Termoficare
[MW]
[MW]
consum
calcul
B1
9200
8100
VS T
oct
NU
B2
5600
5100
Gs T
oct
NU
B3
9500
8700
VS I
dec-feb
DA
B4
VS I
dec-feb
DA
9800
8700
B5
VD
I
DA
9400
8300
dec-feb
B6
VS I+700
DA
10000
9500
dec-feb
B7
VS T,P
DA
8900
8100
noi,mar
VS-vrf de sarcina (in perioada de iarna este seara)
Vd-vrf de dimineata;
Gs-gol de noapte de sarbatoare;
T-toamna; P-primavara; I-iarna;
Peol -Productie in Centrale Electrice Eoliene (CEE);
Pfotov -Productie in Centrale Electrice Fotovoltaice (CEF).
Productie Productie
eoliana
fotovolt.
[MW]
[MW]
2440
0
1950
0
0
0
2670
0
2350
950
2470
0
2500
0
Productie
CNE
[MW]
1400
1400
1400
1400
1400
1400
1400
Sold
exp.
[MW]
1100
500
800
1100
1100
500
800
n consumul prognozat sunt cuprinse si consumurile serviciilor proprii ale centralelor

(ntre 410 MW si 815 MW, n functie de palierul de sarcin si de structura productiei n functie
de tipul de combustibil).
Pierderile tehnice de energie sunt acoperite conform Codului tehnic al RET capitolul 3 Serviciul
de transport, subcapitolul 3.3 Pierderi tehnice de energie RET.
2.6. Capacitati de productie
Situatia capacitatilor de productie din SEN la data de 1 iulie 2014 si care vor fi disponibile pentru
iarna 2014-2015 conform datelor primite de la SACRE din cadrul SRAF este prezentata in
tabelul 2.2:
TOTAL SEN
Carbune
Total centrale termoelectrice
Total Nucleara
Total Apa
Total Eoliana
Total Biomasa si Biogaz
Total Solara
Total Geotermala
din care: huila

Hidrocarburi
Total
Pi
Ci
Pneta
Rpp
Pd
MW
MW
MW
MW
MW
24074,115
6615,200
1465,000
5474,438
12089,638
1413,000
6664,079
2625,194
100,297
1181,857
0,05
22268,849
5775,200
1345,000
4576,706
10351,906
1413,000
6596,835
2624,909
100,297
1181,852
0,05
20389,415
4891,200
1083,000
4098,736
8989,936
1298,000
6291,813
2568,019
94,369
1147,229
0,0492
2510,146
21563,846
1168,000
5447,200
210,000
1255,000
982,666
4491,773
2150,666
9938,973
0,000
1413,000
332,450
6331,508
5,857
2619,337
0,622
99,675
20,552
1161,304
0
0,05
16
unde:
Pi = Pneta + Csi + Csg +Ptb
Pi = Pd + Rpp
Pi = Ci + Pi gr. Conservare+ Pi gr. Retrase pe intervale mai mari de un an
Pi = Putere instalata
Pneta = Puterea neta
Ci = Capacitate instalata
Pd = Puterea disponibila
Csi = Puterea consumata in serviciile proprii ale generatorului
Csg = Cota parte din consumul serviciilor generale
Ptb = Consumul in transformatorul de bloc
Rpp = Reducerile permanente de putere
La acoperirea consumurilor analizate i soldului prognozat in studiu s-a inut cont de

Programul anual de reparatii grupuri pentru anul 2014 i pentru perioada ianuarie-martie 2015,
i de etapele de p.i.f. ale centralelor electrice eoliene si fotovoltaice conform programelor
furnizate de constructori
Pinst [MW]
Evolutia Pinst [MW] CEFD (Pinst>5MW) si CEED (Pinst>10MW)

oct.2014 - mar.2015
Pinst [MW]
3500
3000
2500
CEFD
CEED
2000
1500
oct.2014
noi.2014
dec.2014
ian.2015
feb.2015
mar.2015
CEFD
758
CEED
2883
814
2946
1121
2955
1139
3001
1199
3016
1199
3266
1000
500
0
oct.14
nov.14
dec.14
ian.2015
feb.2015
mar.2015
2.7. Variantele de balanta

Modul de acoperire a consumului intern brut si a soldului la diferite paliere de consum
este prezentat in tabelul urmator considernd diferite structuri ale puterii produse pe tipuri de
combustibil.
Codif. Productie Consum
balanta
B1
B2
B3
B4
B5
B6
B7
SEN
(MW)
9200
5600
9500
9800
9400
10000
8900
SEN
(MW)
8100
5100
8700
8700
8300
9500
8100
Palier
Productie
de
consum
VS T
Gs T
VS I
VS I
VD I
VS I+700
VS T,P
(MW)
CEE
CEF
2440
0
1950
0
0
0
2670
0
2350
950
2470
0
2500
0
Productia n centrale mari (MW)
Sold
Centrale
Termocentrale
Crb Hidrocarb
2470
460
1100
275
3930
910
2380
1020
2315
975
2985
900
2315
885
(MW)
mici
(MW)
300
250
300
300
300
300
300
CNE
1400
1400
1400
1400
1400
1400
1400
Ape
2130
625
2960
2030
1110
1945
1500
1100
500
800
1100
1100
500
800
n anexa 2.7.1 sunt prezentate productiile n centrale n cele 7 variante de balant analizate la
functionarea SEN n iarna 2014-2015. Schemele de calcul sunt definite in anexa la Tema
17
Baza
de
calcul
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
studiului. Anexele 2.7.2, 2.7.3, 2.7.4 contin structura pe resurse a productiei n SEN
corespunzatoare balantelor n valori absolute si n %.
Variantele de balanta considerate corespund posibilitatilor de functionare a SEN din
punctul de vedere al puterii disponibile n SEN si al puterii produse pe tipuri de combustibil.
Productiile centralelor propuse in anexe nu reprezinta o repartitie optima, ci corespund unei
situatii de funcionare probabile, fiind valori luate n considerare pentru analiza circulaiilor de
puteri, pentru calculele de stabilitate static, precum i pentru a identifica restriciile de reea.
2.8. Servicii tehnologice de sistem

Confidential
18
3. REGIMURI STATIONARE DE FUNCTIONARE A SEN

Acest capitol are ca scop analiza regimurilor stationare de functionare a SEN in perioada
1.10. 2014 31.03.2015.
S-a considerat SEN functionand interconectat cu reteaua europeana continentala sincrona
incluzand sistemul energetic ale zonei de Vest a Ucrainei si sistemul energetic al Turciei.
Modelul retelei externe pentru palierele de varf de sarcina de iarna este cel prognozat
pentru iarna 2014-2015, realizat pe baza datelor furnizate in cadrul grupului de lucru NM & FT,
model care utilizeaza valoarea soldului comunicat de fiecare tara si armonizat in Base Case
Exchange table.
Modelul retelei externe pentru palierul de gol de sarcina toamna este cel corespunzator
golului zilei 21.10.2013, ora 3:30 CET.
Liniile de interconexiune ale SEN luate in considerare la analiza regimurilor sunt:
L 400kV Portile de Fier-Djerdap

L 400kV Rosiori-Mukacevo
L 400kV Tantareni-Koslodui (doar un circuit in functiune, unul in rezerva
L 400kV Rahman-Dobrudja
L 400kV Stupina-Varna
L 400kV Arad-Sandorfalva
L 400kV Nadab-Bekescsaba. S-a considerat ca linia 400kV Oradea Sud-Nadab nu este
in functiune.
S-a considerat functionarea fara insula de consum pe linia 400kV Isaccea-Vulcanesti si fara
insule de consum pe liniile 110kV catre Republica Moldova (Stanca-Costesti, Husi-Cioara,
Tutora-Ungheni).
Au fost analizate regimuri stationare de functionare in:
scheme de calcul, cu retrageri din exploatare de lunga durata. Acestea vor fi considerate
ca fiind scheme cu N elemente in functiune.
variante de scheme cu echipamente (linii interne de 220kV si 400kV de bucla, linii de
400kV din interconexiune sau unitati de transformare) retrase din exploatare pe un interval mai
scurt din perioada studiata (la nivelul zilelor sau saptamanilor). Acestea vor fi considerate ca
fiind scheme cu N-1 elemente in functiune.
Pentru fundamentarea schemei normale de functionare adaptata conditiilor din perioada de
studiu s-a urmarit:
-
incadrarea tensiunilor si curentilor in limitele admisibile in regimuri de durata cu

respectarea criteriului de siguranta (N-1);
optimizarea ploturilor de functionare pentru unitatile de transformare modelate, in scopul
reducerii pierderilor in SEN;
determinarea restrictiilor in functionare, respectiv a conditionarilor de regim;
debuclarea retelei de 110kV in toate zonele in care aceasta este in paralel cu reteaua de
220kV si 400kV si sunt respectate criteriile de calitate a energiei electrice si de
siguranta;
identificarea necesitatilor de utilizare a benzii secundare de reactiv;
identificarea unor valori maxime posibile ale productiei CEE, in anumite regimuri, in
conditii de siguranta pentru SEN;
19
determinarea congestiilor in zona Bucuresti si in S4 si S5;

determinarea capacitatilor de schimb (NTC);
schimb de putere reactiva apropiat de zero pe liniile de interconexiune.
3.1 SCHEME DE CALCUL

S-au considerat mai multe scheme de calcul: pentru perioada analizata:
-pentru luna octombrie 2014;
-pentru lunile noiembrie 2014-februarie 2015;
-pentru luna martie 2015.
Se mentioneaza ca in anexa la tema sunt prezentate si retrageri de durata medie (cateva
saptamani), care nu sunt incluse in schema de calcul cu N elemente in functiune, urmand sa fie
analizate in scheme cu N-1 elemente in functiune);
Retragerile de lunga durata din exploatare, pentru lucrari de RTh sunt cele cuprinse in planul
anual de retrageri 2014, cu modificarile ulterioare sedintei de avizare.
Se tine cont si de indisponibilitati si de puneri in functiune, in masura in care informatiile sunt
primite in timp util.
Pe baza analizei regimurilor se face o propunere de schema normala de functionare a SEN, care
este prezentata in anexele 3.1 si 3.2 pentru reteaua de 400kV si 220kV, respectiv de 110kV.
Echipamentele din RET retrase din exploatare sau indisponibile si cele puse in functiune in
schemele de calcul, raportate la schema normala sezon vara 2014, sunt prezentate in
continuare.
Se iau in considerare terminarea sau continuarea unor lucrari Rth si RK, punerea in functiune a
unor statii noi.
DET 1:
-Conform solicitarii DET 1, buclele de 110kV: L 110 kV Razboieni -Roman N , L 110
kV Vatra-Tg. Frumos si L 110 kV Barlad-Glavanesti in functiune, la fel ca in schema normala de
vara 2014, datorita deficitului de productie din zona Iasi-Vaslui fara de care nu se respecta criteriul N-1
pentru mai multe cazuri;
DET 2:
-Statia 110kV Baltagesti, intrare-iesire in L 110kV G.Ialomitei-Basarabi este
echipata cu TC-uri cu In=800A (intr-o etapa viitoare In=1200A pe L 110kV G. Ialomitei).
Odata cu racordarea CEE Targusor in statiile G. Ialomitei si Basarabi se vor inlocui TC-urile
existente de pe liniile Balatagesti cu TC-uri cu In=1200A, respectiv In=800A.
De asemenea, cele doua portiuni de 300mm2 si 185mm2 ale liniei Baltagesti-G.Ialomitei se vor
trece la sectiune de 450mm2.
Implicatiile modificarilor de sectiune si a inlocuirii TC-urilor sunt asupra curentilor admisibili pe
linie;
S-a considerat in cadrul tuturor analizelor Iadm=800A, atat pe L 110kV Basarabi-Baltagesti, cat
si pe L 110kV Baltagesti-G.Ialomitei.
-L 110kV Basarabi-Baltagesti este deconectata, la fel ca in schema normala de vara
2014;
-Bobina in statia Fundeni 110kV este disponibila si in functiune in perioada analizata.
CL 220kV Fundeni si CL 110kV Fundeni sunt in functiune. Ca urmare L 110kV Otopeni-Fundeni
se conecteaza si se deconecteaza L 110kV Pajura-Baneasa;
20
-Conform solicitarii DET 2, CLT 220kV Targoviste conectata, la fel ca in schema

normala de vara 2014;
-In toate regimurile, zona orasului Bucuresti functioneaza astfel:
*Zona Fundeni debuclata, liniile 110kV Fundeni-CET Brazi cu derivatie Tancabesti, AfumatiCaciulati si CT 110kV Solex fiind deconectate;
*Zona Bucuresti Sud si zona Bucuresti Vest (T5 400/110kV) sunt buclate, prin conectarea CLT
110kV Progresu (la solicitarea DET 2);
*debuclat in 110kV de zona Targoviste, liniile 110kV Chitila-Potlogi si Arcuda-Titu fiind
deconectate.
*buclat in 110kV cu zona Ghizdaru prin liniile 110kV Domnesti-Mihailesti, Jilava-Copaceni,
Jilava-Colibasi.
-Unitatea 1 din CNE Cernavoda functioneaza si in regim inductiv, dupa reparatiile
efectuate in luna august 2014.
-In statia 400kV G.Ialomitei, este in functiune provizoratul reprezentat de o linie lunga
400kV, obtinut prin suntarea L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei cu L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda, c2
si cu trecerea L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 in celula L 400kV Buc.S. in statia G. Ialomitei.
Acesta se mentine cel putin pana la sfarsitul lunii octombrie.
-CEE Crucea Nord este racordata in statia Stupina care a fost extinsa printr-un
cablu de 400kV de 110m si evacueaza in RET puterea produsa prin intermediul T3 400/110kV
din zona extinsa a statiei.
-In statia 400kV Tulcea V., dupa incheierea lucrarilor de RTh din statia 400kV,
demareaza etapa 2 a lucrarilor de RTh in statia 400kV si etapa 1 in statia 110kV Tulcea V. Se
estimeaza ca se vor finaliza la sfarsitul lunii decembrie 2014.
In statia 400kV va fi disponibil T3 400/110kV.
In etapa 1 110kV, in ceea ce priveste liniile de bucla, L 110kV Tulcea V.- Topolog si L 110kV
Tulcea V.- Isaccea se vor sunta cap la cap, la stlpul terminal si se vor alimenta din celula
Topolog; alimentare de rezerva prin bucla de 110 kV Isaccea Ostrov Lacu Sarat sau bucla
de 110 kV Topolog Harsova.
Dupa incheierea etapei 1 110kV, din ianuarie se estimeaza ca incepe etapa 2 110kV. In
aceasta etapa, in ceea ce priveste liniile de bucla, L 100kV Tulcea V.- Topolog si L 110kV
Tulcea V.- Isaccea vor functiona suntate cap la cap, la stlpul terminal si se vor alimenta din
celula Isaccea; alimentare de rezerva prin bucla de 110 kV Isaccea Ostrov Lacu Sarat sau
bucla de 110 kV Topolog Harsova;
-Se considera in functiune incepand cu luna noiembrie 2014, L 110kV DomnestiMilitari, c1 si c2. Aceasta linie dublu circuit este in cablu (1600mm2 Al XLPE, lungime 6.6km),.
DET 3:
-Conform solicitarii DET 3, buclele de 110kV: L 110 kV Arges S.-Jiblea, V.DanuluiCornetu cu derivatie G.Lotrului in functiune. L 110kV P.Lacului-Cazanesti deconectata, la fel ca
in schema normala vara 2014;
-Statia 110/20kV Berbesti este in retehnologizare fiind realizata linia provizorie L
110kV Pojaru-Berbesti-Ladesti, in functiune in Pojaru, in Ladesti si in Berbesti pe celula 110kV
Ladesti modernizata. Lucrarea se estimeaza ca se va incheia in luna octombrie 2014. Dupa
incheierea acesteia se va functiona cu L 110kV Pojaru-Berbesti deconectata.
DET 4:
-In statia 220kV Hasdat este in continuare indisponibil de durata AT1 220/110kV
Hasdat, avand in vedere valorile necorespunzatoare ale parametrilor de izolatie. Ca
urmare, in statia Laminoare: n functiune L 110kV Hasdat c1 si c2, n functiune L 110kV Pestis
c1 si c2 si in rezerva calda CT 110kV. Astfel, zonele Hasdat, Pestis si Mintia sunt buclate intre
ele. L 110kV Simeria- Calan este deconectata.
21
-Nu este inca finalizata si data in exploatare L 400kV Nadab-Oradea Sud;

-Conform solicitarii DET 4, CT 110kV Vascau si bucla L 110kV Salonta-Ch. Cris sunt
in functiune.
-Consumatorul Cuptoare (Otelu Rosu) alimentat din statia 220kV Iaz oprit (in
insolventa)
DET 5:
-L 220kV Rosiori-Vetis si AT 220/110kV Vetis sunt retrase, incepand cu luna
octombrie 2014, datorita lucrarilor de RTh din statia Vetis;
-Se functioneaza in continuare cu linie lunga 220kV Cluj Fl.-Iernut;
-Este prevazuta in cursul iernii inceperea lucrarilor la statia 110 kV Campia Turzii,
realizandu-se urmatoarele provizorate de ocolire a statiei Campia Turzii;
1. Se sunteaza L 110 kV C.Turzii-Aiud-Ocna Mures cu L 110 KV C. Turzii-Iernut rezultand L 110
kV Iernut-Ocna MuresAiud;.
2. Se sunteaza L 110 kV C.Turzii-IMA-Aiud-Ocna Mures cu L 110 KV C. Turzii-Poiana rezultand
L 110 kV Poiana-Ocna Mures-IMA-Aiud;
3. Restul echipamentelor vor ramane in functiune pe o singura bara in st. Campia Turzii.
Aceasta configuratie este considerata in schemele de calcul de iarna si primavara.
-In zona Salaj este in functiune AT 220/110kV Tihau, la fel ca in schema normala vara
2014;
-L 110kV Tauni-Blaj este deconectata.
Retragerile din exploatare de durata mai scurta decat cele mentionate mai sus, sunt analizate
la capitolele de regimuri cu un element retras din exploatare.
La modelarea transformatoarelor si autotransformatoarelor s-au utilizat parametrii unitatilor de
transformare noi puse in functiune ca urmare a incheierii lucrarilor de RTh sau inlocuirii.
Modelarea CEE si CEF pentru calculele de regimuri stationare s-a facut la tensiunea de 110kV
sau 400kV.
La modelarea acestora s-a considerat banda de variatie a puterii reactive corespunzand
respectarii cerintei privind cos in punctul comun de conectare, anume: -0.95 <cos < 0.95 la
CEE si -0.9 <cos < 0.9 la CEF.care debiteaza in reteaua de 110kV. CEF care debiteaza in
reteaua de mt sunt considerate fara schimb de reactiv cu reteaua SEN.
3.2. VARIANTE DE REGIMURI ANALIZATE
Pornind de la schema de calcul prezentata in cap. 3.1 s-au stabilit 8 regimuri de functionare a
SEN enumerate in anexa 1, anexa ce face parte din tema avizata, regimuri care au in vedere
balantele de putere determinate la cap. 2..
Variantele de regim analizate sunt prezentate in tabelul 3.1.
22
Tabel 3.1
Regim
Balanta
Palier de
consum
Productie/
consum
alimentat
din SEN
[MW]
Prod.
in CEE
Prod.
in
[MW]
CEF
[MW]
Prod.
in
CCCC
Petrom
Brazi
[MW]
Prod.
in
CNE
interconectare
Sold
export
a SEN
[MW]
R1
VS T
9200 / 8100
2500
2440
440
1400
R2
Gs T
5600 / 5100
1950
1400
R3
VSI
9500/ 8700
1400
R4
VSI
9800 / 8700
3000
2670**)
1400
R5
VDI cu
CEE+CEF
9400 / 8300
2350
2342
950
1400
R6
VSI+800
10000 / 9500
2500
2470
1400
R7
VS P
8900 / 8100
2500
1400
*)
Varianta de
L 400kV
Porti de FierDjerdap
L 400kV
TantareniKozlodui,1c
L 400kV
RahmanDobrudja
L 400kV
Stupina-Varna
L 400kV
Arad-Sandorfalva
L 400kV
Rosiori-Mukacevo
L 400kV
NadabBekescsaba
) R4 este regim de baza.

Pe acest regim de varf se efectueaza calcule de stabilitate statica.
Este semnificativ prin durata acoperita, anume lunile decembrie, ianuarie, februarie.
Are un palier de consum cu probabilitate mare de a se realiza.
**) Productia in CEE este cea stabilita in urma parcurgerii mai multor iteratii, pornind de la
valoarea initiala propusa prin tema (valoarea puterii instalate) si ajungand la o valoare astfel
incat:
- sa poata fi acoperit palierul de consum cu productie;
- sa se asigure serviciile de sistem;
- sa se respecte soldul propus;
- sa fie respectat criteriul N-1 in schema completa.
In anexa 3.14 sunt prezentate, pentru regimurile R2 si R4, grupurile generatoare modelate la
medie tensiune (la borne) si considerate in functiune la palierele Gs T (gol sarbatoare toamna)
si respectiv VSI (varf seara iarna), precum si datele principale ale transformatoarelor bloc
aferente.
3.3. ANALIZA REGIMURILOR DE FUNCTIONARE
Pentru analiza regimurilor de functionare, generatoarele cu o putere instalata de cel putin
50MW au fost modelate individual la medie tensiune.
Suplimentar, s-au modelat la medie tensiune si generatoarele din CHE Gogosu, Portile de Fier
II, Remeti, Munteni, cu puteri instalate mai mici de 50MW.
23
1100
500
800
1100
1100
500
800
Celelalte centrale (Pi<50MW), inclusiv CEE si CEF, au fost modelate la bara 110kV sau 400kV
(pentru calculele de regim permanent).
3.3.1 Prezentarea CEE modelate
S-au modelat in studiu CEED >= 5MW aflate in functiune la data de 1.04.2014, precum si toate
CEED>=10MW care au estimat ca vor intra in functiune in periioada analizata.
CEED modelate au fost considerate ca facand parte din niste asa numite zone, la care se va
face referire pe parcursul studiului.
Impactul productiei CEE din fiecare astfel de zona, asupra circulatiilor de putere intr-un anumit
regim, regim rezultat in urma unor declansari sau retrageri din exploatare este, in general,
comun.
Gruparea pe zone permite luarea unei decizii de limitare a puterii produse de CEE, doar
pentru acele CEE care sunt influente asupra incarcarii peste limita admisibila a unui
anumit echipament.
Zonele in care se afla CEE, asa cum sunt referite in cadrul studiului, sunt urmatoarele:
- zona Dobrogea;
- zona formata din subzonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si
Rahman;
- zona Baltagesti, G.Ialomitei;
- zona Moldova;
- zona Banat.
Delimitarea (granitele) acestor zone, asa cum sunt referite in mod conventional si nu neaparat
geografic in cadrul studiului, sunt urmatoarele:
Zona Dobrogea este delimitata de:
- L 400kV Tulcea V.-Isaccea;
- L 400kV Medgidia S.-Cernavoda;
- L 400kV Constanta N.-Cernavoda;
- L 110kV Ostrov- L.Sarat c1 si c2;
- L 110kV Baltagesti-G.Ialomitei.
CEE din zona Dobrogea sunt:
- cele care debiteaza in reteaua 110kV (buclata) Constanta-Medgidia-Tulcea;
- cele care debiteaza in statia 400/110kV Tariverde.
Se mentioneaza ca, atata timp cat L 110kV Basarabi-Baltagesti este deconectata, CEE care
debiteaza in statia Baltagesti sau G. Ialomitei nu apartin zonei Dobrogea. Conectarea L 110kV
Basarabi-Baltagesti (in cazul unor retrageri din exploatare, ca masura de regim) determina
evacuarea puterii celor doua CEE mentionate mai sus catre / din zona Dobrogea si ca urmare
considerarea acestor CEE in zona Dobrogea.
Zona formata din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman
este delimitata de:
- L 400kV Rahman-Dobrudja;
- L 400kV Stupina-Varna;
- L 400kV Tulcea V.-Isaccea;
- L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei;
- L 400kV Gutinas-Smardan;
- L 220kV Barbosi-Focsani V.;
- CT 110 kV Gura-Ialomitei;
- L 110 kV Pogoanele-Jugureanu ;
24
- L 110kV Ostrov-L.Sarat c1 si c2;

- CT 110 kV Liesti;
CEE din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman sunt:
- cele care debiteaza in retelele 110kV L.Sarat si Smardan;
- cele care debiteaza in statiile 400/110kV Rahman si Stupina;
- inclusiv cele care debiteaza in statia Liesti 110kV, bara 1.
Zona Baltagesti, G.Ialomitei este semnificativa pentru situatia cand L 110kV BasarabiBaltagesti este deconectata.
CEE din zona Baltagesti, G.Ialomitei sunt:
- cele care debiteaza in statia Baltagesti;
- cea care debiteaza in statia G. Ialomitei.
Zona Moldova este delimitata de:
- L 400kV Gutinas-Smardan;
- L 220kV Barbosi-Focsani V.;
- L 400kV Brasov-Gutinas;
- L 220kV Stejaru-Gheorghieni;
- L 110kV M.Ciuc-Bolovanis, Rm.Sarat-Costieni, CT 110 kV Liesti;
CEE din zona Moldova sunt:
- cele care debiteaza in reteaua de 110kV FAI.
Zona Banat este delimitata de:
- L 220kV Portile de Fier-Resita c1 si c2;
- L 220kV Resita-Timisoara c1 si c2;
- L 110kV Gataia-Timisoara, CL 110kV Lugoj, L 110kV Iaz-Otelu Rosu.
CEE din zona Banat sunt:
- cele care debiteaza in reteaua de 110kV Resita-Iaz.
In tabelul 3.2 se prezinta valorile insumate ale puterii instalate a CEE din fiecare zona
descrisa mai sus, precum si gruparea lor pe DET-uri, esalonate pe perioada analizata.
Tabel 3.2
DET si zone
DET 1
DET 2
DET 4
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
1.04.2014 1.10.2014 1.11.2014 1.12.2014 1.01.2015 1.02.2015 1.03.2015
314
2172.5
48.3
314
2520.5
48.3
359
2538.5
48.3
368
2538.5
48.3
383
2570
48.3
398
2570
48.3
413
2805
48.3
zona Moldova
zona Dobrogea
zona 110kV L.Sarat,
Smardan si statiile
400/110kV Stupina si
Rahman
zona Baltagesti, G. Ialomitei
zona Banat
86
1561.1
86.0
1642.1
131.0
1660.1
140.0
1660.1
155.0
1691.6
170.0
1691.6
185.0
1733.6
716.4
123
824.4
282.0
824.4
282.0
824.4
282.0
824.4
282.0
824.4
282.0
854.4
445.0
48.3
48.3
48.3
48.3
48.3
48.3
48.3
Total SEN
2535
2883
2946
2955
3001
3016
3266
25
In tabelul 3.3 sunt prezentate puterile instalate individuale, la 1.01.2014, la finalul investitiei
(preconizate), cat si esalonarea preconizata a punerii in functiune pentru CEE modelate,
gestionarul si solutia de racordare.
CEED care au fost modelate sunt:
- CEE deja puse in functiune la 1.01.2014;
- CEE care detin contract de racordare valabil si care au confirmat in cadrul anchetei realizate
ca vor fi puse in functiune, eventual etapizat, in cursul perioadei analizate.
26
Tabel 3.3
Nr.
Denumire CEE
crt.
1 Babadag 1
2 Babadag 2
3 Babadag 3
4 Baia 3
5 Baia 4
6 Casimcea
7 Cerna (Traianu)
8 Cernavoda 1
9 Cernavoda 2
10 Chirnogeni
11 Cobadin 1
12 Corugea
13 Dorobantu
14 Eolian Generator (Samova)
15 Horia
16 Mihai Bravu
17 Mihai Viteazu
18 Mihai Viteazu 2
19 Mireasa 1
20 Mireasa 2
21 Nalbant
22 Nicolae Balcescu 1
23 Pecineaga 2
24 Pestera
25 Poarta Alba
26 Salbatica 1
27 Salbatica 2
28 Sarichioi
29 Satu Nou + Mircea Voda
30 Silistea
31 Stejaru
32 Topolog
33 Tortomanu 2
34 Tortomanu 3
35 Valea Nucarilor
36 Cogealac
37 Fantanele Est+Vest
38 Facaeni
39 Pantelimon
40 Targusor (Baltagesti)
41 CE Stalpu
42 CE Platonesti
43 Alfa Nord 1+3 si Ventus N2 (Rahman)
44 Casimcea (Rahman)
45 Dorobantu-Topolog (Rahman)
46 CE Beta Wind (Rahman)
47 Crucea Nord (Stupina)
48 Nicolae Balcescu Targusor (Stupina)
49 Targusor 1 Zefir (Stupina)
50 Apollo Frumusita
51 Baleni
52 Varlezi
53 Corni
54 Cudalbi
55 Cuza Voda
56 Dudesti
57 Gemenele
58 Insuratei
59 Pechea
60 Schela
61 Sf. Elena
62 Albesti
63 Dumesti-Romanesti
64 Electrica Serv 1 + 2
65 Grebanu (Costieni)
66 Topliceni (Costieni)
67 Vanatori (in Harlau)
68 Vutcani
Solutie racordare
in st. 110kV Babadag
in st. 20kV Babadag
in st. 110kV Babadag
in st. 110kV Baia
in st. 20kV Baia
in st. 20kV Cismeaua Noua
in st. 110kV Traianu
in L 110kV Mircea Voda-Medgidia N.
in st. 110kV Tortomanu
in st. 110kV Chirnogeni
in L 110kV Basarabi - Cobadin
in st. 110kV Cismeaua Noua
in L 110kV Harsova - Medgidia N.
in st. 20kV Tulcea V.
in st. 20kV Siriu
in st. 20kV Zebil
in st. 110kV M. Viteazu
in st. 110kV Fantanele
in L 110kV N. Balcescu-Galbiori
in st. 20kV Galbiori
in st. 110kV Zebil Nord
in st. 110kV N. Balcescu
in st. 20klV Tataru
in L 110kV Medgidia S.-Rasova
in L 110kV Basarabi-Lumina
in L 110kV Tulcea V. - Tulcea E.
in L 110kV Tulcea E. - Tulcea Oras
in L 110kV Tulcea V. - Zebil
in st. 20kV Medgidia N.
in L 110kV Harsova - Medgidia N.
in L 110kV M.Viteazu-Zebil
in st. 110kV Topolog
in st. 20kV Mircea Voda
in st. 20kV Nicolae Balcescu
in L 110kV Tulcea V.-Sarinasuf
in st. 400kV Tariverde
in st. 400kV Tariverde
in st. 400kV G.Ialomitei
in st. 110kV Baltagesti
in st. 110kV Baltagesti
in st. 110kV Stalpu
in st. 110kV G. Ialomitei
in st. 400kV Rahman
in st. 400kV Rahman
in st. 400kV Rahman
in st. 400kV Rahman
in st. 400kV Stupina
in st. 20kV Vanatori
in L 110kV Foltesti-Bujoru
in st. 20kV Bujoru
in L 110kV Cudalbi - Liesti
in st. 20kV Cudalbi
in st. 20kV Cuza Voda
in st. 20kV Dudesti
in st. 110kV Romanu
in st. 20kV Insuratei
in st. 20kV Pechea
in st. 20kV Schela
in L 110kV Moldova Noua-Cozla
in L 110kV Munteni V.-Husi, circ. 2
in st. 110kV FAI
in st. 20kV Gorban
in st. 20kV Costieni
in st. 20kV Costieni
in. st. 110kV Harlau
in L 110kV Munteni V.-Husi, circ. 2
Tensiune
in PCC GESTIONAR
[kV]
110
20
110
110
20
20
110
110
110
110
110
110
110
20
20
20
110
110
110
20
110
110
20
110
110
110
110
110
20
110
110
110
20
20
110
400
400
400
110
110
110
110
400
400
400
400
400
400
400
20
110
20
110
20
20
20
110
20
20
20
110
110
110
20
20
20
110
110
EVIVA NALBANT
EVIVA NALBANT
GROUND INVESTMENT CORP
BLUE PLANET INVESTMENTS
HOLROM RENEWABLE ENERGY
INTERTRANS KARLA
ENERGIA VERDE VENTUNO
CERNAVODA POWER
CERNAVODA POWER
EP WIND PROJECT (ROM) SIX
EDP RENEWABLES
ENEL GREEN POWER ROMANIA SRL
OMV PETROM WIND POWER SRL
EOLIAN GENERATOR
HORIA GREEN
EOL ENERGY SRL
EOLICA DOBROGEA ONE
WINDFARM MV I SRL
MIREASA ENERGIES
ECO POWER WIND
ENEX
GENERAL CONCRETE CERNAVODA SRL
WIND PARK INVEST
PESTERA WIND FARM
PNE WIND ROMANIA SRL
ENEL GREEN POWER ROMANIA
BLUE LINE VALEA NUCARILOR
EDP RENEWABLES
EVN WIND POWER Development&CONSTRUCTION
ROMCONSTRUCT TOP
ECOENERGIA
TOTAL ELECTRIC
ELECTRA INVEST
ELECTRA WIND POWER
ENEL GREEN POWER ROMANIA
SC OVIDIU DEVELOPMENT SRL
SC MW TEAM INVEST SRL + Tomis Team
SC IALOMITA POWER SRL
EWIND
WIND POWER PLANT SRL
SC ENERGIE VERDE PROIECT STALPU SRL
SC DANEOLICA SRL
ALPHA WIND SRL + Ventus Renew Romania
CAS REGENERABILE SRL
LAND POWER SRL
BETA WIND SRL
SC CRUCEA WIND FARM SRL
Targusor Wind Farm
SC ELCOMEX EOL SA
SC SMARTBREEZE SRL
5 firme diferite
EOL ENERGY MOLDOVA (GLOBAL WIND POWER)
SC CORNI EOLIAN SRL
SC Bridgeconstruct SRL Iasi
SC GREEN ENERGY FARM SRL
SC KELAVENT CHARLIE SRL
BRAILA WINDS SRL
SC SOFT GROUP SRL
SC DAN Holding MGM SRL
SC Smart Clean Power SRL
Enel Green Power Romania SRL
Sibioara Wind Farm
SC SEMNAL MEDIA SRL, SC GTX POWER SA
SC Electrica Serv SRL
SC EOLIAN CENTER SRL
SC M&M 2008 SRL PLOIESTI
SC CATALAN Electric SRL
SC EDP RENEWABLES ROMANIA SRL
Pinst
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
1.04.2014
1.10.2014 1.11.2014 1.12.2014 1.01.2015 1.02.2015 1.03.2015
[MW]
33.6
8.4
0
10
10
5.8
0
69
69
76
26
70
45
6
7.5
6
80
13.8
0
10
0
10
6
90
0
70
70
33
0
25
34
27
8
8
34
252.5
347.5
0
123
0
0
0
150
75
84
0
0
59.8
119.6
6
50
6
70
10
6
8
48
10
6
8
48.3
28
0
14
10
10
0
24
33.6
8.4
0
10
10
5.8
17.5
69
69
76
26
70
45
6
7.5
6
80
13.8
50
10
13.5
10
6
90
0
70
70
33
0
25
34
27
8
8
34
252.5
347.5
132
123
27
0
0
150
75
84
0
108
59.8
119.6
6
50
6
70
10
6
8
48
10
6
8
48.3
28
0
14
10
10
0
24
33.6
8.4
0
10
10
5.8
17.5
69
69
76
26
70
45
6
7.5
6
80
13.8
50
10
13.5
10
6
90
0
70
70
33
18
25
34
27
8
8
34
252.5
347.5
132
123
27
0
0
150
75
84
0
108
59.8
119.6
6
50
6
70
10
6
8
48
10
6
8
48.3
28
45
14
10
10
0
24
33.6
8.4
0
10
10
5.8
17.5
69
69
76
26
70
45
6
7.5
6
80
13.8
50
10
13.5
10
6
90
0
70
70
33
18
25
34
27
8
8
34
252.5
347.5
132
123
27
0
0
150
75
84
0
108
59.8
119.6
6
50
6
70
10
6
8
48
10
6
8
48.3
28
45
14
10
10
9
24
33.6
33.6
8.4
8.4
31.5
31.5
10
10
10
10
5.8
5.8
17.5
17.5
69
69
69
69
76
76
26
26
70
70
45
45
6
6
7.5
7.5
6
6
80
80
13.8
13.8
50
50
10
10
13.5
13.5
10
10
6
6
90
90
0
0
70
70
70
70
33
33
18
18
25
25
34
34
27
27
8
8
8
8
34
34
252.5
252.5
347.5
347.5
132
132
123
123
27
27
0
0
0
0
150
150
75
75
84
84
0
0
108
108
59.8
59.8
119.6
119.6
6
6
50
50
6
6
70
70
10
10
6
6
8
8
48
48
10
10
6
6
8
8
48.3
48.3
28
28
60
75
14 27 14
10
10
10
10
9
9
24
24
33.6
8.4
31.5
10
10
5.8
17.5
69
69
76
26
70
45
6
7.5
6
80
13.8
50
10
13.5
10
6
90
42
70
70
33
18
25
34
27
8
8
34
252.5
347.5
132
123
27
27
136
150
75
84
30
108
59.8
119.6
6
50
6
70
10
6
8
48
10
6
8
48.3
28
90
14
10
10
9
24
3.3.2 Prezentarea CEF modelate

CEFD modelate sunt:
- CEF deja puse in functiune;
- CEF care detin aviz sau contract de racordare valabil si care au confirmat in cadrul anchetei
realizate punerea in functiune, eventual etapizata, in cursul perioadei analizate.
Modelarea CEF s-a facut la 110kV pentru calculele de regim permanent.
S-a considerat banda de variatie a puterii reactive corespunzand respectarii cerintei privind
cos in punctul comun de conectare, anume: -0.9 <cos < 0.9 pentru CEF care debiteaza la
110kV si schimb de reactiv 0 cu reteaua pentru cele care debiteaza in reteaua de mt.
Tabel 3.4
Stare la
1 apr. 2014
Pinst.
[MW]
Giurgiu (fosta Slobozia) 45MW+20MW

Izvoarele 1 (modif. Pinst. sunt 2CEF-uri 20MW+50MW)
Uiesti (modif. denumire) (sunt 2CEF-uri 10MW+8.5MW)
Gogosari si Izvoru (8.66MW+8.3MW)
Prahova (sunt 2CEF-uri 9.8MW+8.45MW)
Frasinet 2 si 3 (sunt 2CEF-uri 8.3MW+4.6MW)
Greenlight Solutions
Costestii din Vale (8.487MW+3x7.48MW+6.669MW)
Isaccea
Stanesti (7.5MW+5.5MW+5MW)
Aricestii Rahtivani 10,3MW (3xCEF=10,3MW)+3x7.5MW
Aricestii Rahtivani (9.5MW+6.6MW+5MW)
Lehliu (9.196MW+2x3.8MW)
Stefan cel Mare 8,865MW + Tupilati 8,87MW
Peris 1 8,721MW + Peris 2 8,721MW
Cosmesti 1 9,982MW + Cosmesti 2 9,752MW
Mereni 9,3MW
Alexandria 25.34MW
Ulmi
Ciorani 1+2+3+4+5+6+7 (5*9.9+9.2+6.3=65MW)
Scurtu Mare
Balteni Contesti
Borra (fosta Izvoarele2)
Fierbinti
Roata de Jos
pif
pif
pif
pif
pif
pif
pif
pif+ian.2015
pif
pif
pif
pif
pif
oct.2014
dec.2014
Nov-14
dec.2014
oct.2014
dec.2014
dec.2014
dec.2014
dec.2014
dec.2014
iun.2014
dec.2014
Carbunesti (sunt 2CEF-uri 10MW+10MW)

Grojdibodu
Vanju Mare
Cujmir (sunt 2CEF-uri 6MW+6MW)
Corabia
Simnicul de Sus
Osica de Sus 1 3,75MW + Bobicesti 1+2 (9,8MW+8MW)
Redea 2 9,2MW + Osica de Sus 2 3,75MW
Podari
Burila Mica
Leu 1 5,44MW + Leu 2 5MW
Filiasi 1 9,9MW + Filiasi 2 7,4MW
Iancu Jianu 9MW
Mozaceni 9MW
Ostroveni
Pristol
pif
pif
pif
pif
pif
pif
pif
noi.2014+pif
pif
pif
pif
dec.2014
dec.2014
oct.2014
ian.2015
dec. 2014
Sebis II (2x7.5MW+50)
Iaz
pif+feb.2015
sep.2014
65
70
18.5
17
19
12.9
8
37.596
7.5
18
32.8
21.1
16.796
17.734
17.442
19.734
9.3
25.34
49
65
15
48
38
10
19
677.74
20
10
9.34
12
7
7.95
21.55
12.95
10
7.491
10.44
17.3
9
9
9.8
17.2
191.02
65
48
113
48
DENUMIRE CENTRALA
Ciuperceni
Ucea de Sus 1+2+3 (modif. Pinst.) 29.5MW+19.5MW+5MW
Lechinta 1+2 (sunt 2CEF-uri 4.6MW+4.9MW)
New Solar Energy+Dej (5.817MW+5.872MW+5MW)
Jucu (5MW+5MW)
Sacueni 2 9,8MW
Cufoaia
Hoghiz
Miercurea Sibiului
Sarmasag
pif
pif
pif
pif
pif
feb.2015
noi.2014
oct.2014
iul.2014
noi 2014
54
9.5
16.689
10
9.8
9.8
16
23
20
216.79
28
S-au considerat CEF in regimul R5, palier de varf de consum de dimineata, la valoarea de
productie de 80%Pi.
In tabelul 3.4 este prezenata puterea instalata, precum si esalonarea punerii in functiune
pentru CEF modelate.
In tabelul 3.5 este prezenata puterea instalata totala, precum si esalonarea punerii in
functiune pentru CEF modelate, grupate pe DET-uri
Tabel 3.5 [MW]
DET
DET
DET
DET
DET
DET
1
2
3
4
5
Total SEN
CEF modelate CEF modelate CEF modelate CEF modelate CEF modelate CEF modelate
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
oct.2014
noi.2014
dec.2014
ian.2015
feb.2015
mar.2015
390
410
670
678
678
678
129
138
181
191
191
191
63
63
63
63
113
113
177
207
207
207
217
217
758
817
1121
1139
1199
1199
3.3.3 Analiza regimurilor de functionare in schema N

Are ca scop:
-obtinerea unor regimuri economice de functionare prin minimizarea circulatiilor de putere
reactiva;
-verificarea criteriului N-1 in schema N, pentru toate regimurile stabilite R1-R7.
In continuare sunt prezentate rezultatele analizelor dupa cum urmeaza:
A. circulatiile de putere
B. valorile tensiunilor
C. consumurile proprii tehnologice din RET si RED
D. Verificarea criteriului de siguranta N-1 in regimurile de functionare stabilite
A. Circulatii de putere
Regimul R4 ca regim de baza este definit de topologia prezentata in paragraful 3.1, balanta 4,
palier de consum VSI, sold de export 1100MW, banda primara de variatie a puterii reactive
pentru generatoarele modelate la borne, productie CEE = 2670MW, productie CEF = 0.
Se mentioneaza ca circulatiile prezentate mai jos sunt obtinute pentru topologia cu provizoratul
din statia 400kV G.Ialomitei in functiune.
In regimul de baza R4, liniile de 400 si 220kV sunt incarcate sub 75% din valoarea maxima
admisibila de durata a curentului.
L 400kV cele mai incarcate in regimul R4 sunt, in ordine descrescatoare:
29
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
L 400kV
Denumire linie / sens circulatie P

din
catre
TULCEA V.
ISACCEA
SMIRDAN
GUTINAS
CERNAVODA
PELIcanu
G. IALOMITEI
BUC.S.
BUC.S.
DOMN4
PELICANU
BUC.S.
SIBIU S.
IERNUT
TARIVERDE
TULCEA V.
CERNAVODA
G. IALOMITEI C1
CERNAVODA
G. IALOMITEI C2
DOMNESTI
BRAZI V.
STUPINA
VARNA
TINTARENI
SIBIU S.
G. IALOMITEI
LACU SARAT
PORTI DE FIER
DJERDAP
RAHMAN
DOBRUDJA
ISACCEA
SMIRDAN c1
ISACCEA
SMIRDAN c2
GADALIN
IERNUT
LACU SARAT
SMIRDAN
MINTIA
ARAD
GUTINAS
BACAU S.
TINTARENI
BRADU
BRASOV
SIBIU S.
BACAU S.
ROMN4
GUTINAS
BRASOV
SIBIU S.
MINTIA
BRAZI V.
DIRSTE
URECHESTI
TINTARENI
ARAD
NADAB
NADAB
BECKESCSABA
GADALIN
CLUJ EST
ROMAN N.
SUCEAVA
MEDGIDIA
CERNAVODA
GADALIN
ROSIORI
PORTI DE FIER
SLATINA
CONSTANTA N.
CERNAVODA
DIRSTE
BRASOV
MUKACEVO
ROSIORI
Circulatie
P[MW}
778
701
625
605
512
506
478
472
443
427
394
357
357
333
311
302
298
296
288
277
268
263
252
241
231
217
217
216
198
187
186
153
140
138
132
129
121
120
105
30
L 400kV
L 400kV
L 400kV
ISACCEA
URECHESTI
ROSIORI
L.SARAT
DOMNESTI
ORADEA S.
99
93
87
Se mentioneaza ca au fost excluse din aceasta ordonare liniile de evacuare din centrale.
Pe primele 8 dintre aceste linii de 400kV se depaseste puterea naturala (de cca. 450MW).
Au fost marcate cu culoare mai inchisa liniile de granita.
L 220kV cele mai incarcate in regimul R4 sunt, in ordine descrescatoare:
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV
L 220kV

din
catre
PORTILE DE FIER
RESITA c1
PORTILE DE FIER
RESITA c2
URECHESTI
TG. JIU
BUCURESTI
FUNDENI c1
BUCURESTI
FUNDENI c2
BARU MARE
HASDAT
PAROSENI
BARU MARE
TG. JIU
PAROSENI
BARBOSI
FOCSANI V.
RESITA
- TIMISOARA c1
RESITA
- TIMISOARA c2
GUTINAS
DUMBRAVA
DUMBRAVA
STEJARU
STEJARU
- GHEORGHIENI
LOTRU
- SIBIU S. c1, c2
FOCSANI V.
GUTINAS
ALBA IULIA
- CLUJ FLORESTI
MINTIA
ALBA IULIA
TIMISOARA
SACALAZ
ISALNITA
CRAIOVA c2
BRAZI V.
TELEAJEN
BRADU
- TIRGOVISTE c1
BRADU
- TIRGOVISTE c2
ISALNITA
CRAIOVA c1
Circulatie
P[MW}
223
223
209
194
194
189
176
172
162
159
159
148
125
114
102
100
99
96
86
84
81
80
79
76
Pe primele 11 linii din aceasta ordonare se depaseste puterea naturala (de cca. 150MW).
L110kV cele mai incarcate in regimul R4 sunt, in ordine descrescatoare:
31

Circulatie
din
catre
P[MW}
L 110kV
BALTAGESTI
G. IALOMITEI
143
L 110kV
MIRCEA VODA
MEDGIDIA SUD
83
L 110kV
FUNDENI
OBOR c2
78
L 110kV
CUDALBI
LIESTI
75
L 110kV
JUGUREANU
POGOANELE
75
L 110kV
SLOBOZIA S.
SLOBOZIA N.
75
L 110kV
MEDGIDIA N.
CONSTANTA N.
75
L 110kV
BUCURESTI S.
FILARET
73
L 110kV
G. IALOMITEI
TANDAREI
73
L 110kV
MEDGIDIA N.
MEDGIDIA 1
73
L 110kV
G. IALOMITEI
SLOBOZIA S.
72
Circulatiile de putere in reteaua de 220-400kV in schema completa, pentru regimurile analizate
sunt prezentate in anexele 3.3.
De asemenea schimbul de putere reactiva cu sistemele vecine trebuie sa fie foarte redus,
pentru a respecta prevederile din conventiile de exploatare pe liniile de interconexiune.
B. Nivel de tensiune si stabilirea domeniului de variatie a tensiunii
Nivelul de tensiune din SEN pentru un anumit palier de consum, este influentat de gradul de
utilizare a mijloacelor de reglare a puterii reactive si de disponibilitatea acestora:
- Generatoarele sincrone din centralele electrice clasice prin modificarea tensiunii la borne,
utilizand banda primara de Q din diagrama de capabilitate P-Q si grupurile eoliene de tipul
wind free, precum si bateriile de condensatoare si bobinele de compensare din CEE;
- Bobinele de compensare;
- Ploturile de functionare ale unitatilor de transformare de sistem si de bloc.
In ceea ce priveste primul mijloc de reglare a puterii reactive, respectiv generatorul sincron,
nivelul tensiunii la bornele generatoarelor a fost stabilit tinand cont de doua cerinte care trebuie
indeplinite simultan, astfel incat:
- generatoarele sa nu functioneze in capacitiv unde ar fi mai instabile dinamic si pentru ca
tensiunile in nodurile de control din RET sa se mentina la un nivel cat mai ridicat (pentru a
asigura un domeniu mai mare de variatie a tensiunii in nodurile de control din RET);
- tensiunile in RET si RED sa nu depaseasca limitele admisibile superioare.
Rezultatele privind utilizarea bobinelor de compensare si a comutarii ploturilor din unitatile de
transformare sunt reprezentate in anexele:
anexa 3.9: Starea operativa a bobinelor in regimurile analizate

anexa 3.8: Ploturile de functionare ale transformatoarelor si autotransformatoarelor de
sistem pentru regimurile analizate. Acestea au fost stabilite astfel incat tensiunile in RET
si RED sa se incadreze in limite admisibile.
anexa 3.14: Ploturile de functionare ale transformatoarelor de bloc pentru grupurile
modelate la borne din centralele care au grupuri in functiune atat in regimul R2 cat si in
regimul de baza R4.
32
In aceasta anexa sunt evidentiate atat informatii privind incarcarea grupurilor din
cele doua regimuri, cat si puterea disponibila a acestora, precum si caracteristicile
transformatoarelor bloc aferente. Transformatoarele bloc ale grupurilor in functiune si la
varf si la gol de sarcina au un singur plot sau sunt blocate pe un plot.
Ploturile transformatoarelor de bloc ale grupurilor se mentin aceleasi la toate
regimurile, in tot sezonul analizat, conform precizarilor din codul RET.
In R4 s-au considerat in functiune si alte grupuri, suplimentar fata de cele
comune balantelor 2 (corespunzatoare regimului R2, palier Gs T) si 4 (corespunzatoare
regimului R4, palier VSI, regim de baza).
S-a tinut cont de blocarea ploturilor pe anumite pozitii in cazul unor
transformatoare bloc.
Pentru calculul regimurilor stationare s-a luat in considerare banda primara din diagramele P-Q
ale generatoarelor sincrone (banda secundara este luata in considerare pentru analizele de
stabilitate statica).
In analiza criteriului N-1 in unele scheme cu retrageri din exploatare este posibil sa se
recomande utilzarea atat a benzii primare cat si a celei secundare la unele din grupurile
generatoare.
S-a tinut cont de rezolvarea problemei tehnice care limita benda de putere reactiva a
unitatii 1 a CNE. Noua banda este este Qmin=-100MVAr, Qmax=100MVAr, pentru o productie
de 700MW.
In ceea ce priveste compensarea puterii reactive, utilizand grupurile din CEE, se
mentioneaza ca banda de putere reactiva a tuturor centralelor eoliene a fost considerata cea
aferenta domeniului -0.95 < cos < 0.95 in punctul comun de conectare la retea, domeniu in
care CEE trebuie sa se incadreze, aceasta fiind cerinta impusa prin normele tehnice in vigoare.
Ipoteza privind cos pentru CEF este: -0.9 <cos < 0.9 la CEF.care debiteaza in reteaua de
110kV. CEF care debiteaza in reteaua de mt sunt considerate fara schimb de reactiv cu reteaua
SEN.
.
Tensiunile rezultate in statiile din SEN pentru regimurile analizate, sunt prezentate in
anexele 3.3
Regimuri de varf
Se mentioneaza ca:
- In toate regimurile de varf pentru incadrarea tensiunilor in limite admisibile se conecteaza
acelasi set de bobine, cu exceptia regimului R3, in care se considera productia CEE = 0 (vezi
anexa 3.9).
La acest regim R3 tensiunile in zona Dobrogea sunt mai mari ca in celelalte regimuri de varf in
care productia CEE este diferita de 0.
Pentru a obtine un regim admisibil au fost conectate suplimentar bobine, astfel:
R3: o bobina (din cele 2 disponibile) in statia Isaccea, bobina din Smardan si bobina din Gutinas
in functiune
- La stabilirea regimurilor de varf s-a pornit de la acelasi set de ploturi ale unitatilor de
transformare de sistem ca la regimul de baza R4, acestea ajustandu-se ulterior pentru
respectarea criteriului N-1 si minimizarea consumului propriu tehnologic in SEN.
- La stabilirea regimurilor de varf s-a pornit de la acelasi set de tensiuni impuse la bornele
generatoarelor ca in regimul de baza R4, acestea ajustandu-se ulterior pentru respectarea
criteriului N-1.
.
33
Regimul de gol
- Regimul de gol R2 corespunde palierului de consum Gs T gol sarbatoare toamna
Regimul R2 este folosit pentru:
- a stabili pozitia ploturilor transformatoarelor bloc;
- calcule de stabilitate statica;
- Regimul R2 este un regim admisibil, in care se respecta criteriul N-1.
Pentru reglarea regimului R2 ( a nivelului de tensiune):
s-au conectat toate bobinele cu exceptia unei bobine in Cernavoda, a unei bobine in
Isaccea si a bobinei din Gutinas care se mentin ca rezerva. Este considerata in
functiune inclusiv bobina din Fundeni care este disponibila. CL 110kV si 220kV
Fundeni sunt conectate;
s-a crescut nivelul tensiunii impuse la bornele generatoarelor sincrone astfel incat
acestea sa functioneze in domeniul inductiv, sau usor in domeniul capacitiv, apoi,
pentru respectarea criteriului N-1, adica pentru mentinerea tensiunii sub limita
admisibila la declansari, s-au ajustat ploturile transformatoarelor de bloc si in
continuare a celor de sistem.
Comportarea la palierul de Gs T a centralelor eoliene: acestea functioneaza in general
in domeniul capacitiv, absorbind parte din productia de putere reactiva din zona
Dobrogea care este mare fata de consumul de putere reactiva din zona, in special la
palierul de gol.
a fost necesara pornirea confidential pentru incadrarea tensiunilor in zona Sibiu in
limite admisibile. Acesta functioneaza in regim capacitiv, absorbind confidential.
nu a fost necesara deconectarea de linii descarcate.
reglarea tensiunilor din R2 s-a facut astfel incat acestea sa se incadreze in limitele
admisibile, atat in schema completa, cat si la declansari intempestive, generatoarele sa
functioneze pe cat posibil in regim inductiv, iar nivelul tensiunilor in nodurile de control
ale RET sa fie cat mai ridicat.
Tensiunile calculate pentru bara 400kV Tariverde in regimurile de varf si regimul de gol
se considera valori ale tensiunii de consemn pentru ASRU pentru schema N.
Stabilirea benzilor de tensiune din nodurile de control ale RET
Valorile minime ale benzilor de tensiune din nodurile de control ale RET s-au stabilit
pentru regimul de functionare de varf in urma unor analize de verificare a criteriului N-1, cu
scaderea iterativa a tensiunilor impuse la bornele generatoarelor si deconectarea unor anumite
BC, astfel incat regimurile obtinute sa nu aiba tensiuni mai mici decat 380kV, 198kV si 99kV.
Pentru statiile de 400 si 220kV care se afla in interiorul sectiunilor deficitare S3, S4, S5
sau la interfata lor, criteriul N-1 s-a aplicat pentru schema N, la balante de puteri corespunzand
nivelului puterilor admisbile calculate la capitolul de stabilitate statica.
Valorile maxime s-au identificat pe baza tensiunilor in regimul corespunzator palierului
de gol.
Benzile de tensiune in nodurile de control ale RET sunt prezentate in anexa 3.7.
34
C. Consum propriu tehnologic

confidential
D. Verificarea criteriului de siguranta N-1 pentru regimurile de functionare
La functionare in schema completa de calcul pentru iarna 2014-2015, declansarea unui element
de retea poate conduce la regimuri cu tensiuni si curenti in afara limitelor admisibile, posibil a fi
rezolvate, fie prin masuri preventive, fie prin masuri postavarie. Acestea:
- vor fi incluse in propunerea de schema normala de functionare pentru iarna 2014-2015,
sau
- se vor aplica ca abatere de la schema normala.
In toate regimurile, s-a verificat ca pot fi mentinute in rezerva unitati de transformare in
unele statii. Stabilirea unitatilor de transformare in rezerva se face in baza analizelor de
reducere a cpt, dar cu respectarea criteriului N-1, tinand cont ca desemnarea unitatii in
functiune este facuta de ST-uri avand in vedere alternanta sezoniera (semestriala/lunara).
Astfel, unitatile de transformare propuse a fi mentinute in rezerva calda sunt:
DET 1:
AT2 220/110kV Dumbrava, AT2 220/110kV FAI, AT4 220/110kV Gutinas, AT3 sau AT4
400/220kV L.Sarat prin rotire lunara;
DET 2:
AT1,3 220/110kV Tr. Magurele, T4 400/110kV G. Ialomitei, T2 400/110kV Medgidia S., AT2
220/110kV Ghizdaru
DET 3:
AT2 220/110kV Isalnita, AT2 220/110kV Craiova N., AT1 220/110kV Arefu, AT 220/110kV
Urechesti, AT1 220/110kV Gradiste, AT1 220/110kV Bradu,
DET 4:
AT2 220/110kV Pestis, AT1 220/110kV Resita, AT2 220/110kV Mintia, AT3 400/220kV
Mintia, AT2 220/110kV Iaz, T2 400/110kV Oradea S.
DET 5:
AT2 220/110kV Ungheni, AT2 220/110kV Gheorghieni.
Se mentioneaza ca AT 220/110kV Teleajan este necesar sa fie in functiune pentru a se
respecta criteriul N-1 la declansarile:
- L 220kV Targoviste - Brazi V. - Teleajan sau
- L 220kV Teleajan - Stalpu sau
- AT 220/110kV Stalpu
Pastrarea sa in rezerva ar conduce la tensiuni sub limita admisibila in reteaua de 110kV din
zona Buzau, in cazul in care nu ar exista productie in amenajarile hidroenergetice de pe raurile
Buzau si Ialomita
Se mentioneaza ca AT1 220/110kV Hasdat este indisponibil pe toata durata analizata.
AT1 220/110kV FAI sunt indisponibile pana la sfarsitul anului 2014 Incepand cu ianuarie 2015
se pune in functiune T3 400/110kV Tulcea V.
In toate regimurile, datorita mentinerii in rezerva calda a unor unitati de transformare se
functioneaza conform informatiilor din tabelul 3.7
Tabel 3.7
35
Nr.
crt.
Mentinere in rezerva
AT2 220/110kV Dumbrava
CT 110kV Dumbrava conectata , AT1 220/110kV Dumbrava si T

400/110kV Roman N. in functiune
AT2 220/110kV FAI
CT 110kV FAI conectata AT1 220/110kV FAI si AT 220/110kV

Munteni V. in functiune
AT4 220/110kV Gutinas
CL 1A-1B 110kV Gutinas conectata si AT 220/110kV Focsani V.,

AT 220/110kV Borzesti si AT3 220/110kV Gutinas in functiune
AT3 400/220kV
L.Sarat
(octombrie, decembrie,
februarie)
CT 220kV conectata
AT1,3 220/110kV
Tr. Magurele, 2 unitati
T4 400/110kV
G. Ialomitei
AT2 220/110kV Ghizdaru
T2 400/110kV
Medgidia S.
AT2 220/110kV
Isalnita
10
AT2 220/110kV
Craiova N.
11
AT1 220/110kV
Arefu
12
AT 220/110kV
Urechesti
AT 220/110kV Sardanesti, AT 220/110kV Tg.Jiu N. in functiune
13
AT1 220/110kV
Gradiste
AT2 220/110kV Gradiste, T 400/110kV Draganesti Olt in functiune
14
AT1 220/110kV
Bradu
Cupla 110kV conectata, AT2 220/110kV Bradu, AT2 220/110kV

Arefu in functiune
15
AT2 220/110kV
Pestis
CL 110kV Pestis conectata, AT1 220/110kV Pestis si AT1

220/110kV Mintia in functiune
16
AT2 220/110kV Mintia
CT 110kV Mintia conectata AT1 220/110kV Mintia si AT1

220/110kV Pestis in functiune
17
AT3 400/220kV Mintia
CL si una dintre cuplele combinate conectate cu functie de CT,

AT4 400/220kV Mintia in functiune
18
AT1 220/110kV
Resita
CT 110kV Resita conectata, AT2 220/110kV Resita si AT1

220/110kV Iaz in functiune
19
AT2 220/110kV Iaz
CT 110kV Resita conectata, AT2 220/110kV Resita si AT1

220/110kV Iaz in functiune
DET
Masura de regim
CT12 110kV Tr. Magurele conectata, cu AT2 220/110kV

Tr.Magurele, AT1 220/110kV Ghizdaru, bucle 110kV intre zonele
Domnesti si Ghizdaru in functiune
T3 400/110kV G.Ialomitei, T2 400/110kV Pelicanu si AT
220/110kV Mostistea in functiune
AT1 220/110kV Ghizdaru , CTA sau CTB 110kV Ghizdaru in
functiune
CT 110kV Medgidia S.conectata, T1 400/110kV Medgidia S., T1,2
400/110kV Constanta N. si Tulcea V. in functiune
CT 110kV Isalnita conectata, AT1 220/110kV Isalnita, AT
220/110kV Sardanesti, AT 220/110kV Tg.Jiu si AT1 220/110kV
Craiova N. in functiune
CCB 110kV Craiova Nord intre B2 si B1B conectata cu CL 110kV
1A-1B Craiova N. conectata, AT1 220/110kV Craiova N., AT
220/110kV Sardanesti, AT 220/110kV Tg. Jiu si AT1 220/110kV
Isalnita in functiune
CT 110kV Arefu conectata, AT2 220/110kV Arefu, AT 220/110kV
Pitesti si AT2 220/110kV Bradu in functiune
36
Nr.
crt.
Mentinere in rezerva
20
T2 400/110kV Oradea S.
T1 400/110kV Oradea S. in functiune
21
AT2 220/110kV
Ungheni
CTA 110kV Ungheni conectata , cu CL 1A-1B 110kV Ungheni

conectata, AT1 220/110kV Ungheni, AT 220/110kV Fantanele si
AT 220/110kV Iernut in functiune
22
AT2 220/110kV
Gheorghieni
CL 1A-1B 110kV Gheorghieni conectata, AT1 220/110kV

Gheorgieni si linia 110kV M.Ciuc-Vlahita conectata
DET
Masura de regim
In toate regimurile zonele Fundeni 110kV A + B functioneaza debuclat: liniile 110kV

Fundeni-CET Brazi cu derivatie Tancabesti, Afumati-Caciulati si CT 110kV Solex sunt
deconectate (cu urmatoarea distributie in statia Solex:
Bara 1 Solex: liniile 110kV FCME, Dudesti bara 2, Fundulea
Bara 2 Solex: linia 110kV Fundeni bara B
Bobina de compensare 110kV din statia Fundeni se mentine permanent in functiune, CL 110kV
si CL 220kV Fundeni conectate.
L 110kV Fundeni-Otopeni se conecteaza, L 110kV Pajura-Baneasa se deconecteaza.
La declansarea AT1, respectiv AT2 220/110kV Fundeni, consumatorii statiilor racordate la bara
110kV A, respectiv bara 110kV B a statiei Fundeni raman alimentati.
In toate regimurile CLT 110kV Progresu este conectata, asa cum a fost si in schema
normala de iarna.
In toate regimurile, la declansarea si dupa probarea nereusita cu tensiune:
L 400kV Roman-Suceava, se deconecteaza postavarie T 400/110kV Suceava (si invers),
L 400kV Rosiori-Oradea Sud, se deconecteaza postavarie T 400/110kV Oradea S. aflat in
functiune,
L 220kV FAI-Suceava, se deconecteaza postavarie AT 220/110kV Suceava (si invers),
L 400kV Cluj E.-Gadalin, se deconecteaza postavarie T7 400/110kV Cluj E (si invers),
L 220kV Stalpu-Teleajan, se deconecteaza postavarie AT 220/110kV Stalpu (si invers),
L 400kV Slatina-Draganesti Olt, se deconecteaza postavarie T 400/110kV Draganesti Olt (si
invers),
L 220kV Rosiori-Vetis se deconecteaza postavarie AT 220/110kV Vetis (si invers).
L 220kV Bradu-Pitesti S. se deconecteaza postavarie AT 220/110kV Pitesti S. (si invers)
L 220kV Cetate-Calafat se deconecteaza postavarie AT 220/110kV Calafat (si invers)
Deconectarea unitatii de transformare se face dupa probarea nereusita a liniei declansate.
Pe perioada functionarii in gol cu unitatea de transformare se aduce in rezerva BC 400kV, in
statiile unde este instalata.
In toate regimurile, zona Constanta-Medgidia functioneaza buclat cu zona Tulcea, prin
conectarea L 110kV Baia-M.Viteazu, Zebil-M.Viteazu si Harsova-Topolog cu derivatie
Cismeaua. Trebuie asigurata o functionare in bucla a CEE din zona astfel incat sa se evite
functionarea insularizata a CEE pe statiile de consum dupa un defect pe o linie de 110kV.
In toate regimurile, L 110kV Baltagesti-G.Ialomitei se considera conectata la ambele
capete. L 110kV Baltagesti-Basarabi se considera deconectata in statia Baltagesti si conectata
37
in statia Basarabi. Se analizeaza configuratia acestor linii in corelatie cu diversele retrageri din
zona si a productiei CEE.
In toate regimurile, conform cerintelor DET 3, se conecteaza L 110kV Arges Sud
Jiblea, Valea Danului-CHE Cornetu cu derivatie CHE Gura Lotrului.
L 110kV Poiana Lacului-Cazanesti se mentine in rezerva.
In toate regimurile, schema in statia Tariverde este urmatoarea:
Bara 1A 400kV: T1,3 400/110kV si L 400kV Constanta N.-Tariverde;
Bara 2A 400kV:T2 400/110kV si L 400kV Tulcea V.-Tariverde;
Bara 1 110kV: T1,3 400/110kV, CEE Fantanele Est, Fantanele Vest;
Bara 2 110kV: T2 400/110kV, CEE Cogealac,
pentru a evita incarcarea CT 110kV Tariverde peste limita admisibila data de TC (cu I TC=800A),
la declansarea unei unitati de transformare 400/110kV Tariverde,
CEE Fantanele Est + Vest si Cogealac vor debita puterea totala astfel: productia sa fie de
maxim confidential pe bara 2 110kV Tariverde, astfel incat sa se previna incarcarea cuplei
110kV peste Iadm=120%*ITC, unde ITC=800A, la declansarea acestei singure unitati de
transformare.
Daca productia este mai mare decat acest prag, atunci postavarie, dupa declansarea unitatii de
transformare, aceasta se limiteaza la confidential.
In toate regimurile se functioneaza cu CL 110kV Sibiu Sud conectata, deoarece exista un
singur transformator 400/110kV in statia Sibiu Sud si cu L 110kV Orlat-Petresti conectata.
In toate regimurile in statia Mintia 220kV se functioneaza cu CL si cu una dintre cuplele
combinate conectate cu functie de CT.
Structura retelei in sectiunea caracteristica S4 este urmatoarea:
1. in statia Hoghiz se deschide SC 1A-1B, se deconecteaza CT A 110kV si se
conecteaza CT B 110kV;
2. L 110kV Fagaras conectata pe bara 2 in statia Hoghiz L 110kV Tusnad-V. Crisului
deconectata in V. Crisului;
3. L 110kV Copsa Mica-Medias deconectata in statia 110kV Copsa Mica;
4. L 110kV Tarnaveni-Medias conectata;
5. in statia Tarnaveni este conectata CC-1, ca CT 110kV;
6. L 110kV Tauni-Blaj deconectata
7. L 110kV C.Turzii-IMA si C.Turzii-Aiud conectate in statia 110kV C. Turzii, CT 110kV
C. Turzii deconectata pana la inceperea in ianuarie 2015 a lucrarilor de RTh in statia
110kV C. Turzii.
Dupa inceperea lucrarilor de RTh (din ianuarie 2015), in statia 110kV C. Turzii vor fi
in functiune provizoratele de ocolire a statiei C. Turzii;
- Se sunteaza L 110 kV C.Turzii-Aiud-Ocna Mures cu L 110 KV C. Turzii-Iernut,
rezultand L 110 kV Iernut-Ocna MuresAiud;.
- Se sunteaza L 110 kV C.Turzii-IMA-Aiud-Ocna Mures cu L 110 KV C.TurziiPoiana rezultand L 110 kV Poiana-Ocna Mures-IMA-Aiud;
- Restul echipamentelor vor ramane in functiune pe o singura bara in st. C.Turzii.
8. L 110kV Orlat-Petresti conectata;
9. CT Vascau conectata, conform solicitarii DET 4, ca abatere de la schema normala;
Se va functiona astfel:
- bara 1 110kV Vascau: L 110kV Bradu (in schema normala), L 110kV Beius (ca
abatere de la schema normala);
38
- bara 2 110kV Vascau: L 110kV Sudrigiu (in schema normala), L 110kV Varfurile (ca
abatere de la schema normala);
10. L 110kV Salonta-Ch. Cris conectata, conform solicitarii DET 4, in schema normala.
In toate regimurile, datorita indisponibilitatii AT1 220/110kV Hasdat, zonele Mintia, Pestis si
Hasdat 110kV functioneaza buclat intre ele si debuclat fata de zonele 110kV Arad, Oradea, Al.
Iulia.
In toate regimurile se functioneaza cu CL, CTA si CTB 110kV Brasov in rezerva, cu CL 110kV
Zizin si Sfantu Gheorghe conectate.
In toate regimurile se functioneaza cu CLT 220kV intre statiile 220kV Targoviste A si B
conectata.
In toate regimurile grupul 1 din CNE Cernavoda este modelat tinand cont de reparatia care a
condus la eliminarea restrictiei de producere de putere reactiva (eliminare vibratii prin instalarea
unor greutati de echilibrare pe rotorul generatorului). Acesta poate functiona atat in regim de
absorbtie, cat si de producere de putere reactiva.
In continuare se fac numeroase referiri la zonele de CEE, asa cum au fost definite la cap. 3.3.1:
zona Dobrogea;
zonele 110kV L.Sarat si Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman;
zona Moldova;
zona Banat;
zona Baltagesti, G. Ialomitei.
39
Regim R1
D1
Regimul R1 este un regim de varf mediu seara zi de lucru toamna, corespunzator lunii
octombrie.
Palierul de consum este 8100MW, in conditiile unui sold de export de 1100MW.
Productia CEF=0.
S-a tinut cont de prelungirea perioadei de oprire totala a CET Vest, suplimentar fata de planul
anual de retrageri grupuri.
D2
In regimul R1 schema de calcul corespunzatoare considera ca:
-este in functiune provizoratul din statia G.Ialomitei reprezentat de suntarea L 400kV
Cernavoda-G.Ialomitei c2 cu L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei.
In acelasi timp L 400kV Cernavoda-G.Ialomitei c1 va fi in functiune pe celula Buc.S. in statia
G.Ialomitei.
Acest provizorat este necesar pentru inlocuire modul GIS SB1 400 kV din celula LEA 400 kV
Cernavoda circ. 1 defect (modul defectat la incidentul din data de 25.06 ora 12:36).
-nu este pusa in functiune linia dc 110kV Domnesti-Militari;
-in statia Tulcea V. se desfasoara lucrari de RTh: este finalizata etapa 1 din statia 400kV Tulcea
V., ceea ce conduce la anularea conditionarilor de regim din perioada functionarii cu o singura
bara 400kV, dar nu este finalizata etapa a doua din aceasta statie (nu este pus in functiune al
treilea T 400/110kV Tulcea V.). Se functioneaza cu doua diametre complete in statia noua cu
1.5 intreruptoare/circuit; in statia 110kV Tulcea V. este in curs de desfasurare etapa 1;
-nu sunt demarate inca lucrarile de RTh din statia 110kV Campia Turzii;
-nu sunt demarate lucrarile de RTh din statia 220/110kV Vetis.
D3
In regimul R1, productia ridicata a CEE conduce la:

incarcarea L 220kV Barbosi-Filesti si Barbosi-Focsani V. pana la cca.847A, la
declansarea L 400kV Smardan-Gutinas;
incarcarea L 110kV Medgidia N.-Medgidia 1 si a Mircea Voda-Medgidia S. pana la cca.
587A
la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea;
incarcarea unui T 400/110kV Tulcea V. la cca.110%Sn si a L 110kV Medgidia N.Medgidia 1 la cca. 492A, la declansarea celuilalt T 400/110kV Tulcea V.;
incarcarea L 110kV Slobozia S.-Dragos Voda, Dragos Voda-Vlad Tepes si Vlad TepesLehliu pana la 536A, la declansarea L 400kV Buc. S.-Pelicanu.
incarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la cca. 104%Sn, la declansarea L 400kV
Domnesti-Buc.S.;
incarcarea AT3 (4) 400/220kV Buc.S. la cca. 106%Sn, la declansarea AT4 (3)
400/220kV Buc.S.
Dupa aplicarea masurii de regim de deconectare a L 110kV Medgidia 1-Nazarcea, se modifica
circulatiile in zona:
-la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea se descarca L 110kV Medgidia N.-Medgidia 1 si se
incarca L 110kV Mircea Voda-Medgidia S. pana la cca. 560A;
-la declansarea T 400/110kV Medgidia S. sau a L 400kV Medgidia S.-Cernavoda se incarca L
110kV Medgidia N.-Constanta N. pana la cca. 560A.
In plus, dupa aplicarea masurii de regim de conectare a L 110kV Pogoanele-Jugurean si
V.Calugareasca-Urziceni:
40
-se reduce substantial circulatia pe L 220kV Barbosi-Filesti si Barbosi-Focsani V. la declansarea

L 400kV Smardan-Gutinas, ajungand sub valoarea curentului admisibil corespunzator
temperaturii de 30C;
-se reduce incarcarea L 110kV Slobozia S.-Dragos Voda, Dragos Voda-Vlad Tepes si Vlad
Tepes-Lehliu, la declansarea
L 400kV Buc. S.-Pelicanu, ajungand sub valoarea curentului
admisibil corespunzator temperaturii de 30C;
-se reduce incarcarea AT3 (4) 400/220kV Buc.S., la declansarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S.,
pana la cca. 103%Sn;
-se reduc incarcarile AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la declansarea L 400kV Domnesti-Buc.S.
pana la Sn;
Pentru reducerea incarcarii ramase si dupa aplicarea acestor masuri:
-pe L 110kV Medgidia N.-Medgidia 1 si a Mircea Voda-Medgidia S. la declansarea L 400kV
Tulcea V.-Isaccea si
-pe incarca L 110kV Medgidia N.-Constanta N. la declansarea L 400kV Medgidia S.-Cernavoda
sau T 400/110kV Medgidia S.,
Este necesara o limitare a productiei CEE din zona Dobrogea.
Confidential
D4 In regimul R1, pana la punerea in functiune a celui de-al treilea transformator in statia
Tulcea V., declansarea unui T 400/110kV Tulcea V. conduce la incarcarea celuilalt pana la cca.
107%Sn.
Se adopta masuri postavarie de descarcare a transformatorului in functiune pana la 100%Sn,
prin conectarea L 110kV Ostrov-L.Sarat c1 si c2.
Se recomanda si conectarea postavarie a T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva.
Problema nu mai apare odata cu punerea in functiune a T3 400/110kV Tulcea V.
Observatie: La retragerea din exploatare a unui T 400/110kV Tulcea V., masurile postavarie
mentionate mai sus se adopta preventiv.
De asemenea, postavarie, dupa declansarea AT3 (4) 400/220kV Buc.S., pentru o incarcare de
100%Sn a AT4 (3) 400/220kV Buc.S. se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia
21.
D5 In regimul R1, la declansarea T2 400/110kV Domnesti se incarca L 110kV DomnestiBujoreni c2 si L 110kV Bujoreni-Militari c2.
Se mentioneaza ca in luna octombrie nu este pusa in functiune legatura dublu circuit in cablu
intrre statiile 110kV Domnesti si Militari.
Situatia privind deficitele din zona Bucuresti, in regimul R1, pentru care se aplica situatia
mentionata mai sus, este urmatoarea:
Deficitul zonei Vest este confidential
Se citeste pe L 110kV Domnesti-Bujoreni, c1 si c2 si L 110kV Chitila-Laromet.
Deficitul zonei Fundeni este confidential
Se citeste pe AT1 si AT2 220/110kV Fundeni.
Deficitul zonei Sud este confidential
Se citeste pe AT1 si AT2 220/110kV Buc.S., L 110kV Tamadau-Fundulea si CLT 110kV
Progresu.
In aceste conditii, tinand cont si de oprirea totala a CET Vest, se pot opera urmatoarele masuri
de regim:
41
-avand in vedere ca circulatiile pe L 110kV Domnesti-Bujoreni sunt echilibrate, sa se asigure un

deficit al zonei Vest nu mai mare de confidential (mutare de consum, cca. confidential, de pe
zona Vest pe zona Fundeni, prin manevre in statiile 110kV Pajura si Bucuresti Nord).
D6 In regimul R1, au fost necesare buclari / debuclari de linii pentru asigurarea respectarii
criteriului N-1 (corespunzator unei temperaturi a mediului ambiant de 30C), anume:
-deconectare L 110kV Medgidia 1-Nazarcea
-conectare a L 110kV Pogoanele-Jugurean si V.Calugareasca-Urziceni.
Regim R2
D1 Regimul R2 este un regim de gol mediu noapte zi de sarbatoare toamna, corespunzator
lunii octombrie.
D2
-este in functiune provizoratul din statia G.Ialomitei reprezentat de suntarea L 400kV
Cernavoda-G.Ialomitei c2 cu L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei.
In acelasi timp L 400kV Cernavoda-G.Ialomitei c1 va fi in functiune pe celula Buc.S. in statia
G.Ialomitei.
Acest provizorat este necesar pentru inlocuire modul GIS SB1 400 kV din celula LEA 400 kV
Cernavoda circ. 1 defect (modul defectat la incidentul din data de 25.06 ora 12:36).
-nu este pusa in functiune linia dc 110kV Domnesti-Militari;
V., ceea ce conduce la anularea conditionarilor de regim din perioada functionarii cu o singura
bara 400kV, dar nu este finalizata etapa a doua din aceasta statie (nu este pus in functiune al
treilea T 400/110kV Tulcea V.). Se functioneaza cu doua diametre complete in statia noua cu
1.5 intreruptoare/circuit; in statia 110kV Tulcea V. este in curs de desfasurare etapa 1;
-AT1 220/110kV Ghizdaru si AT1 220/110kV FAI indisponibile;
-nu sunt demarate inca lucrarile de RTh din statia 110kV Campia Turzii;
-sunt demarate lucrarile de RTh din statia 220/110kV Vetis.
D3 In regimul R2, pentru obtinerea unui regim admisibil, a fost necesara conectarea tuturor
bobinelor, cu exceptia:unei bobine din Isaccea (una este in functiune), din Cernavoda (una este
in functiune) si a celei din Gutinas.
Pentru obtinerea unui regim admisibil cu respectarea criteriului N-1 s-au utilizat, in afara
conectarii de bobine, si generatoarele, prin tensiunea lor la borne, precum si ploturile unitatilor
de transformare de sistem.
D4 In regimul R2, din punct de vedere al modului de acoperire al palierului de consum, s-a
tinut cont de prelungirea perioadei de oprire totala a CET Vest, suplimentar fata de planul anual
de retrageri grupuri.
Productia CEF=0.
Productia CEE este de 1950MW, valoare rezultata din considerente de acoperire a soldului de
export de 500MW in conditiile asigurarii serviciilor de sistem.
Aceasta valoare reprezinta cca. 68% din Pi preconizata la nivelul lunii octombrie 2014 (cca.
2880MW).
42
D5
In regimul R2, nu au fost necesare buclari sau debuclari de linii pentru asigurarea
respectarii criteriului N-1. S-a pornit un grup in CHE Lotru in regim de compensator sincron.
Regim R3
D1 Regimul R3, este un regim de varf mediu seara zi lucru, corespunzator lunilor de iarna
(decembrie 2014februarie 2015).
Productia CEF=0.
Productia CEE=0.
Caracteristica principala a acestui regim este ca in lipsa productiei CEE, zona buclata
Constanta-Medgidia-Tulcea este deficitara. Deficitul zonei este de cca. confidential.
D2 In regimul R3 schema de calcul corespunzatoare considera ca:
-este desfiintat provizoratul din statia G.Ialomitei;
-este pusa in functiune linia dc 110kV Domnesti-Militari;
V: este pus in functiune al treilea T 400/110kV Tulcea V.; in statia 110kV Tulcea V. este in curs
de desfasurare etapa 2;
-sunt demarate lucrarile de RTh din statia 110kV Campia Turzii;
D3 In regimul R3, ipoteza lipsei productiei CEE are ca efect cresterea tensiunilor in zonele
Dobrogea si Moldova. Pentru obtinerea unui regim admisibil, a fost necesara, modificarea
tensiunilor la bornele generatoarelor din zona, a ploturilor unitatilor de transformare de sistem
din zonele cu tensiuni ridicate si, in plus, conectarea tuturor bobinelor, cu exceptia:unei bobine
din Isaccea (una este in functiune), din Cernavoda (una este in functiune).
Altfel spus, fata de celelalte regimuri de varf de iarna (R4, R5, R6) au fost conectate in plus o
bobina din Isaccea, cea din Smardan si cea din Gutinas.
Se mentioneaza ca in modelare s-a considerat ca CEE functioneaza cu Q=0 pentru P=0.
D4 In regimul R3, productia in CHE Lotru este de confidential.
Ca urmare, este necesara conectarea unei automatici de putere care sa descarce sau sa
deconecteze un grup din CHE Lotru la declansarea unui circuit al L 220kV Lotru-Sibiu S.
D5
In regimul R3, nu au fost necesare buclari sau debuclari de linii pentru asigurarea
respectarii criteriului N-1 (corespunzator unei temperaturi a mediului ambiant de 20C).
Regim R4
D1
Regimul R4 este un regim de varf mediu seara zi lucru, corespunzator lunilor de iarna
Productia CEF=0.
Productia CEE=2670MW.
Caracteristica principala a acestui regim este ca productia CEE este cea maxim admisibila,
astfel incat sa fie respectat criteriul N-1 (corespunzator unei temperaturi a mediului ambiant de
20C).
43
D2 In regimul R4 schema de calcul corespunzatoare considera ca:

D3 In regimul R4 s-a deteminat puterea maxima ce se poate evacua din CEE din SEN, in
conditiile respectarii criteriului N-1 (tinand cont de o temperatura a mediului ambiant de 20C),
fata de puterea instalata estimata a CEE din SEN, la nivelul lunii ianuarie 2015, de cca.
3000MW (vezi tabelele 3.2 si 3.3).
Pasii urmati sunt prezentati in continuare:
Pas 1:
- Intr-o prima iteratie s-a constituit o balanta cu P prod.CEE SEN = P.inst.CEE SEN =
cca. confidential, pentru soldul de export de 1100MW, convenit prin tema;
- S-a constatat ca regimul este inadmisibil (depasiri in schema completa), impunandu-se o
scadere a P prod.CEE SEN;
Pas 2:
- Avand in vedere ca depasirile erau determinate de declansari in zona Dobrogea, L.Sarat,
Isaccea, Smardan s-a decis ca P prod.CEE din zona Moldova, zona Banat, zona Baltagesti
si G. Ialomitei se mentine la nivelul maxim al puterii instalate.
- S-a operat o reducere a P prod.CEE proportionala cu puterea instalata a fiecarei CEE din
zona Dobrogea, zonele 110kV L.Sarat si Smardan si din statiile 400/110kV Stupina si
Rahman, pana la obtinerea unui regim admisibil, in conditiile mentinerii soldului, fara masuri
topologice in retea.
Scopul acestui pas a fost determinarea unui prag de productie a CEE la nivel SEN pana la care
criteriul N-1 este respectat fara masuri topologice in retea.
Pragul este obtinut in ipoteza ca intensitatea vantului este aceeasi in zona Dobrogea, zonele
110kV L.Sarat si Smardan si in statiile 400/110kV Stupina si Rahman
Acest prag teoretic, confidential
Pas 3:
- In ipoteza cresterii P prod.CEE proportionala cu puterea instalata a fiecarei CEE din zona
Dobrogea, zonele 110kV L.Sarat si Smardan si din statiile 400/110kV Stupina si Rahman,
peste pragul teoretic confidentialdeterminat la pasul 2, regimul obtinut nu mai este admisibil,
deoarece:
la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea se incarca L 110kV Medgidia N.-Medgidia 1
peste limita admisbila de 530A.
Daca se aplica masura de deconectare a L 110kV Medgidia 1-Nazarcea, se modifica circulatiile
in zona, la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea: se descarca L 110kV Medgidia N.-Medgidia
1 si se incarca L 110kV Mircea Voda-Medgidia S. De asemenea, la declansarea T 400/110kV
Medgidia S. sau a L 400kV Medgidia S.-Cernavoda se incarca L 110kV Medgidia N.-Constanta
N.
Astfel se obtine un regim admisibil pentru: confidential
Pas 4:
44
- In ipoteza cresterii P prod.CEE proportionala cu puterea instalata a fiecarei CEE din zona
Dobrogea, zonele 110kV L.Sarat si Smardan si din statiile 400/110kV Stupina si Rahman,
peste pragul determinat la pasul 3, regimul obtinut nu mai este admisibil, deoarece:
la declansarea L 400kV Smardan-Gutinas se incarca L 220kV Barbosi-Focsani V. peste
limita admisbila de 890A.
la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea se incarca L 110kV Mircea Voda-Medgidia S.
peste limita admisbila de 530A.
Astfel se obtine un regim admisibil pentru: confidential.
- Limita P prod.CEE in zona Dobrogea este confidential.
Pas 5
- Se mentine P prod.CEE in zona Dobrogea la limita de confidential.
- In ipoteza cresterii P prod.CEE proportionala cu puterea instalata a fiecarei CEE din zonele
110kV L.Sarat si Smardan si din statiile 400/110kV Stupina si Rahman, peste pragul
determinat la pasul 4, regimul obtinut nu mai este admisibil, deoarece:
la declansarea L 400kV Smardan-Gutinas se incarca L 220kV Barbosi-Focsani V. peste
limita admisbila de 890A.
Daca se aplica masura de conectare a L 110kV Pogoanele-Jugurean si a L 110kV
V.Calugareasca-Urziceni, se reduce cu cca. 55A circulatia pe L 220kV Barbosi-Focsani V., la
declansarea L 400kV Smardan-Gutinas.
Astfel se obtine un regim admisibil pentru confidential.
- Limita P prod.CEE in zonele 110kV L.Sarat si Smardan si in statiile 400/110kV Stupina si
Rahman) este confidential.
Pas 6
- Cresterea P prod.CEE in zona Dobrogea care sa se poata evacua in conditii de siguranta se
poate face pana la valoarea de confidential, prin crestere proportionala urmata de reducere
punctuala in confidential
Conform concluziei obtinute la pasul 5, P prod.CEE in zonele 110kV L.Sarat si Smardan si in
statiile 400/110kV Stupina si Rahman) este confidential.
Rezulta o valoare admisibila P prod.CEE SEN = confidential
Acesti pasi sunt ilustrati in tabelul 3.8.
confidential
D4 In regimul R4, au fost necesare buclari sau debuclari de linii pentru asigurarea respectarii
-conectare L 110kV Pogoanele-Jugurean
-conectare L 110kV V.Calugareasca-Urziceni
109%Sn.
prin conectarea L 110kV Ostrov-L.Sarat c1 si c2.
Observatie: La retragerea din exploatare a unui T 400/110kV Tulcea V., masurile postavarie
mentionate mai sus se adopta preventiv.
Regim R5
45
D1 Regimul R5, este un regim de varf mediu dimineata zi lucru, corespunzator lunilor de iarna
Productia CEF=950MW. Productia reprezinta cca. 80% din Pinst. la nivelul lunii ianuarie 2015.
Productia CEE=2350MW 2342MW.
Este singurul regim in care se analizeaza efectul productiei CEF asupra SEN.
D2
-este in functiune provizoratul din statia G.Ialomitei;
D3
In regimul R5, efectul productiei CEF, cu preponderenta in zona Oltenia consta in usoara
crestere a nivelului de tensiune in reteaua de 110kV.
D4
In regimul R5, productia CEE, corelat cu valoarea palierului de consum corespunzatoare
VDI, cu structura specifica consumului la acest palier de dimineata, cu productia unor CEF in
zona Dobrogea, cu considerarea CET Palas in functiune, conduce la incarcarea L 110kV
Medgidia N.-Medgidia 1 la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea.
Dupa aplicarea masurii de regim de deconectare a L 110kV Medgidia 1-Nazarcea, se modifica
circulatiile in zona, la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea: se descarca L 110kV Medgidia
N.-Medgidia 1 si se incarca L 110kV Mircea Voda-Medgidia S.
De asemenea, la declansarea T 400/110kV Medgidia S. sau a L 400kV Medgidia S.-Cernavoda
se incarca L 110kV Medgidia N.-Constanta N.
Este necesara confidential.
D5 In regimul R5, au fost necesare debuclari de linii pentru asigurarea respectarii criteriului N1 (corespunzator unei temperaturi a mediului ambiant de 20C), anume:
Se mentioneaza ca nu a fost necesara conectarea L 110kV Pogoanele-Jugurean si a L 110kV
V.Calugareasca-Urziceni, declansarea L 400kV Smardan-Gutinas conducand la un curent pe L
220kV Barbosi-Focsani V., admisibil pentru temperatura mediului ambiant de 20C. O
modificare a distributiei productiei din CET Galati si a consumului industrial pe barele de 110kV
ale statiilor Barbosi si Smardan poate conduce la o reducere a circulatiei in cazul de mai sus.
108%Sn.
prin conectarea L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
Regim R6
46
D1 Regimul R6, este un regim de varf mediu seara zi lucru, corespunzator lunilor de iarna
Productia CEF=0;
Productia CEE=2500MW
Caracteristic acestui regim este consumul ridicat, cu 800MW fata de palierul regimului de baza
R4, datorat temperaturii excesiv de scazute a mediului ambiant.
D2
D3
In regimul R6, productia CEE, corelat cu valoarea palierului de consum corespunzatoare
VSI+800MW, cu considerarea CET Palas in functiune, conduce la:
- incarcarea L 220kV Barbosi-Focsani V. la cca. 932A (109% Iadm20C) la declansarea L 400kV
Smardan-Gutinas;
- incarcarea L 110kV Medgidia N.-Medgidia 1 la cca. 594A (112% Iadm20C) la declansarea L
400kV Tulcea V.-Isaccea.
Se aplica urmatoarele masuri de modificare a topologiei retelei:
- deconectare a L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
- conectare L 110kV Pogoanele-Jugurean;
- conectare L 110kV V.Calugareasca-Urziceni.
Dupa aplicarea masurii de deconectare a L 110kV Medgidia 1-Nazarcea, se modifica circulatiile
in zona, la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea: se descarca L 110kV Medgidia N.-Medgidia
1 si se incarca L 110kV Mircea Voda-Medgidia S.
De asemenea, la declansarea T 400/110kV Medgidia S. sau a L 400kV Medgidia S.-Cernavoda
se incarca L 110kV Medgidia N.-Constanta N.
Masura este benefica, deoarece efectul pozitiv de descarcare a elementelor congestionate este
superioara efectului negativ de crestere a valorii unor incarcari rezultate prin modificarea
circulatiilor.
Suplimentar fata de masurile topologice este necesara si o reducere a productiei CEE.
Confidential
D4 In regimul R6, este necesara, suplimentar fata de masurile topologice anterioare,
adoptarea de masuri postavarie pentru descarcarea pana la 100% Sn a urmatoarelor unitati de
transformare:
-AT3 (4) 400/220kV Buc.S., la declansarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S., de la cca. 108%Sn
-T1 (2) 400/110kV Tulcea V. (pana la punerea in functiune a T3 400/110kV Tulcea V.), de la
cca. 108%Sn.
AT3 (4) 400/220kV Buc.S. se descarca postavarie, fara a se apela la reducerea productiei
CEE, prin:
- comutare ploturi AT 3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 23;
- conectare CT 110kV Tr. Magurele;
- conectare CT 110kV G. Ialomitei.
47
T 400/110kV Tulcea V. se descarca postavarie, dupa declansarea celuilalt T 400/110kV

Tulcea V. prin conectarea L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
D5 In regimul R6, la declansarea unui circuit al L 220kV Buc.S.-Fundeni, se incarca celalalt la
cca. 1055A (cca. 410MW), valoare ce depaseste Iadm20C dar este inferioara Iadm10C.
Masurile necesarea pentru respectarea criteriului N-1 la declansarea L 400kV SmardanGutinas, anume conectarea L 110kV Pogoanele-Jugurean si a L 110kV V.CalugareascaUrziceni (vezi pct. D4) sunt benefice si pentru cazul de fata, declansarea unui circuit al L 220kV
Buc.S.-Fundeni, incarcarea circuitului ramas in functiune inacdrandu-se in limita
corespunzatoare temperaturii de 20C.
Regim R7
D1 Regimul R7, este un regim de varf mediu seara zi lucru, corespunzator lunii martie 2015.
Productia CEF=0;
Productia CEE=2500MW
Caracteristic acestui regim este considerarea termoficarii si a unui parc de CEE cu cateva
unitati care au declarat ca vor fi puse in fiunctiune in luna martie 2015, puterea lor instalata fata
de cea de 3000MW de la nivelullunii ianuarie 2015 fiind in cuantum de cca. 266MW, ajunganduse la un total de 3266MW.
Se considera curentii admisibili ai liniilor determinati de sectiunile conductoarelor corespunzator
temperaturii mediului ambiant de 20C.
D2
-AT1 220/110kV Ghizdaru disponibil AT1 220/110kV FAI disponibil;
D3
In regimul R7, productia CEE conduce la:

incarcarea L 220kV Barbosi-Filesti si Barbosi-Focsani V. pana la cca.890A, la
declansarea L 400kV Smardan-Gutinas;
incarcarea L 110kV Medgidia N.-Medgidia 1 si a L 110kV Mircea Voda-Medgidia S. pana
la cca. 540A la declansarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea;
incarcarea unui T 400/110kV Tulcea V. la cca.107%Sn la declansarea celuilalt T
400/110kV Tulcea V, Daca se functioneaza cu 3 unitati de transformare, incarcarile sunt pana la
100%Sn;
incarcarea L 110kV Slobozia S.-Dragos Voda, Dragos Voda-Vlad Tepes si Vlad TepesLehliu pana la 515A, la declansarea L 400kV Buc. S.-Pelicanu.
Dupa aplicarea masurilor de regim de deconectare a L 110kV Medgidia 1-Nazarcea si de
conectare a L 110kV Pogoanele-Jugurean si V.Calugareasca-Urziceni, se obtine un regim
admisibil, pentru care se verifica criteriul N-1.
48
D4 In regimul R7, au fost necesare buclari / debuclari de linii pentru asigurarea respectarii
-conectare a L 110kV Pogoanele-Jugurean si V.Calugareasca-Urziceni.
3.3.4 Analiza regimurilor de functionare in scheme cu retrageri
In continuare se prezinta conditionarile de regim la retragerea unui echipament si declansarea
altui echipament suprapusa peste primul
In cadrul acestei editii a studiului echipamentele care se retrag sunt grupate pe cele 5 DET-uri
De asemenea, efectele retragere un echipament + declansare alt echipament, precum si
masurile pentru solutionare, sunt prezentate grupat pentru toate regimurile, putandu-se vedea
usor comparativ comportarea in diferite regimuri.
Se mentioneaza ca exista echipamente a caror declansare in schema completa (schema N), in
anumite regimuri, conduce la depasiri care pot fi solutionate prin masuri postavarie, prezentate
la capitolul D.
La retragerea din exploatare a acestor echipamente, aceste masuri se vor aplica preventiv.
Daca retragerea acestor echipamente, urmata de o declansare, determina intr-un anumit regim
valori mai mici sau egale ale depasirilor cu cele din schema completa, cazurile respective nu se
mai prezinta in continuare (s-au prezentat doar cateva situatii exemplificative), deoarece, la
retragerea lor, masurile care se aplica sunt cele prezentate ca masuri postavarie la capitolul D.
Daca insa retragerea acestor echipamente, urmata de o declansare, determina intr-un anumit
regim valori mai mari ale depasirilor, ca cele din schema completa, cazurile respective se
prezinta si se solutioneaza.
49
DET 1
1.1 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV GutinasBacau Sud, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4:
R5: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 882A 110%Iadm.30C< Iadm.20C.
R6: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 899A 112%Iadm.30C.
Masuri de regim la retragerea din exploatare a unuia din elementele respective:
R5 - se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni.
Grupurile din CET Galati vor debita in statia Barbosi.
R6 - se reduce deficitul sectiunii S5 pana la confidential sau se limiteaza puterea generata in
CEED din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si
Rahman la maxim confidential.
1.2 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a AT 400/220kV Lacu
Sarat aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT 220/110kV Filesti la cca. 127%Sn, T1 400/110kV Smardan la cca. 114%Sn si
a liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca. 168% Iadm.30C, Smardan-Galati Nord la cca. 122%
Iadm.30C, Galati Nord-Filesti la cca. 117% Iadm.30C.
R2: incarcarea liniei 110kV Filesti-Smardan la cca. 117% Iadm.30C.
R3:
R4: incarcarea AT 220/110kV Filesti la cca. 110%Sn si a liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca.
135% Iadm.20C, Smardan-Galati Nord la cca. 108% Iadm.20C.
R5: incarcarea liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca. 130% Iadm.30C.
R6: incarcarea AT 220/110kV Filesti la cca. 126%Sn, T1 400/110kV Smardan la cca. 127%Sn si
a liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca. 177% Iadm.30C, Smardan-Galati Nord la cca. 130%
Iadm.30C, Galati Nord-Filesti la cca. 122% Iadm.30C.
R1, R4, R6 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:
- se conecteaza AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in rezerva;
La retragerea din exploatare a AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune se conecteaza AT
400/220kV Lacu Sarat aflat in rezerva.
R2, R5 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:
- se conecteaza bucla 110kV Smardan-CFR Barbosi-Port CSG (CL-110kV)-Filesti.
1.3 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 220kV GutinasFocsani Vest, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea liniilor 110kV Gutinas-Marasesti la cca. 116% Iadm.30C, Gutinas-Focsani Nord la
cca. 106% Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 106% Iadm.30C.
R2, R3:
R4: incarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest la cca. 108% Sn si a liniilor 110kV GutinasMarasesti la cca. 114% Iadm.20C, Gutinas-Focsani Nord la cca. 107% Iadm.20C.
R5: incarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest la cca. 111% Sn si a liniilor 110kV GutinasMarasesti la cca. 114% Iadm.30C, Gutinas-Focsani Nord la cca. 113% Iadm.30C, Focsani NordFocsani Vest la cca. 110% Iadm.30C.
50
R6: incarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest la cca. 109% Sn si a liniilor 110kV GutinasMarasesti la cca. 113% Iadm.30C, Gutinas-Focsani Nord la cca. 111% Iadm.30C, Focsani NordFocsani Vest la cca. 110% Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 106% Iadm.30C.
R1 - se conecteaza linia 110kV Rm. Sarat-Costieni;
- se limiteaza puterea generata in CEED din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat,
Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman la maxim confidential.
R4 - se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu si V. Calugareasca-Urziceni;
- se conecteaza linia 110kV Rm. Sarat-Costieni;
- grupurile din CET Galati vor debita in statia Barbosi;
Pentru descarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest sub 100% Sn, postavarie se limiteaza puterea
generata in CEED din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV
Stupina si Rahman la maxim confidential.
- se reduce deficitul sectiunii S5 pana la confidential;
Pentru descarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest sub 100% Sn, postavarie, se limiteaza
puterea generata in CEED din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile
400/110kV Stupina si Rahman la maxim confidential.
Pentru descarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest sub 100% Sn, postavarie, se limiteaza
puterea generata in CEED din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile
400/110kV Stupina si Rahman la maxim confidential.
1.4 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 220kV Lacu
Sarat-Filesti, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT 220/110kV Filesti la cca. 106%Sn si a liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca.
144% Iadm.30C, Smardan-Galati Nord la cca. 105% Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 114%
Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la cca. 106% Iadm.30C.
R3:
R4: incarcarea liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca. 112% Iadm.20C, Pogoanele-Jugureanu la
cca. 102% Iadm.20C.
R6: incarcarea T1 400/110kV Smardan la cca. 107%Sn, a AT 220/110kV Filesti la cca. 102%Sn
si a liniilor 110kV Filesti-Smardan la cca. 148% Iadm.30C, Smardan-Galati Nord la cca. 109%
Iadm.30C, Galati Nord-Filesti la cca. 101% Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 114% Iadm.30C,
Pogoanele-Maxenu la cca. 104% Iadm.30C.
R1 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:
- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
- se conecteaza bucla 110kV Smardan-CFR Barbosi-Port CSG (CL-110kV)-Filesti;
La retragerea din exploatare a liniei 220kV Lacu Sarat-Filesti:
51

- se conecteaza liniile 110kV Abator-Brailita, Smardan-Brailita si bucla 110kV Smardan-CFR
Barbosi-Port CSG (CL-110kV)-Filesti;
R2, R5 - se conecteaza bucla 110kV Smardan-CFR Barbosi-Port CSG (CL-110kV)-Filesti.
1.5 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 220kV BarbosiFilesti simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 126% Iadm.30C si Pogoanele-Maxenu
la cca. 118% Iadm.30C.
R2, R3, R5:
R6: incarcarea liniei 400kV Domnesti-Bucuresti Sud la cca. 100% Iadm.30C, a liniilor 110kV
Pogoanele-Jugureanu la cca. 125% Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la cca. 115% Iadm.30C.
52

1.6 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R2, R3, R5:
R6: incarcarea liniei 400kV Domnesti-Bucuresti Sud la cca. 102% Iadm.30C, a liniilor 110kV
Pogoanele-Jugureanu la cca. 128% Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la cca. 126% Iadm.30C si
Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 100% Iadm.30C.
1.7 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV DomnestiBucuresti Sud, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 115%Sn, a liniilor 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 858A 107%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 108%Iadm.30C si a liniilor 110kV
Pogoanele-Jugureanu la cca. 108%Iadm.30C, Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 105%Iadm.30C.
R2, R3:
R4: incarcarea AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 115%Sn, a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 958A 108%Iadm.20C si a liniei 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca.
103%Iadm.20C.
R5: incarcarea AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 101%Sn, a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 972A 122%Iadm.30C.
R6: incarcarea AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 120%Sn, a liniilor 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 969A 121%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 111%Iadm.30C si a liniilor 110kV
Pogoanele-Jugureanu la cca. 110%Iadm.30C, Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 110%Iadm.30C.
R1, R4, R5 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:
Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman la maxim confidential;
- postavarie se iau masuri pentru descarcarea AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud sub
100%Sn.
53
R1 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Domnesti-Bucuresti Sud:

-se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
-se conecteaza CT 110kV Tr. Magurele, CT 110kV G.Ialomitei;
-se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21;
-se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, G.Ocnitei-Postarnacu, CT 110kV Doftana;
-se deconecteaza L 110kV Progresu-Jilava, c2;
-se aduce in functiune L 110kV Jilava-Domnesti pe bara 2 in Jilava.
-se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential;
Postavarie, dupa declasarea L 400kV Domnesti-Brazi V. sau AT3 400/220kV Brazi V.:
-se limiteaza productia CEE din zonele 110kV L.Sarat si Smardan si statiile 400/110kV Stupina
si Rahman: confidential;
-se limiteaza productia CEE din zonele 110kV G.Ialomitei, Baltagesti: confidential.
R4 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Domnesti-Bucuresti Sud:
-Postavarie, dupa declansarea unui AT 400/220kV Buc.S., pentru descarcare la 100%Sn a
celuilalt;
-se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential
si Rahman: confidential
100%Sn.
1.8 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV DomnestiBrazi Vest, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 858A 106%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la
cca. 867A 108%Iadm.30C si a liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 109%Iadm.30C, Slobozia
Sud-Slobozia Nord la cca. 106%Iadm.30C.
R2, R3:
R4: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 963A 108%Iadm.20C si a liniei 110kV
Pogoanele-Jugureanu la cca. 105%Iadm.30C.
R6: incarcarea AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 102%Sn, AT 400/220kV Lacu Sarat
aflat in functiune la cca. 102%Sn, a liniilor 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 988A
124%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 903A 113%Iadm.30C si a liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu
la cca. 114%Iadm.30C, Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 114%Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la
cca. 104%Iadm.30C.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Domnesti-Brazi Vest:
Nu se retrage programat intr-o periaoda cu o termperatura a mediului ambiant peste 20C
54

-se conectezaza CT 110kV Tr. Magurele;
-se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21.
-se repartizeaza echilibrat productia din CET Galati pe statiile110kV Barbosi si Smardan.
-se reduce deficitul zonei Vest, prin manevre in statiile Solex, Mihai Bravu, Centru;
Postavarie, dupa declansarea AT3 (4) 400/220kV Buc.S.:
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Domnesti-Brazi Vest:
Nu se retrage programat intr-o periaoda cu o termperatura a mediului ambiant peste 20C
-se conectezaza CT 110kV Tr. Magurele;
-se repartizeaza echilibrat productia din CET Galati pe statiile110kV Barbosi si Smardan.
1.9 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a AT3 sau AT4
400/220kV Bucuresti Sud, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT4 respectiv a AT3 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 112%Sn.
R2, R3, R5:
R4: incarcarea AT4 respectiv a AT3 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 110%Sn.
R6: incarcarea AT4 respectiv a AT3 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 119%Sn, a liniei 220kV
Barbosi-Focsani Vest la cca. 869A 109%Iadm.30C<Iadm.20C.
100%Sn.
La retragerea din exploatare a AT3 sau AT4 400/220kV Bucuresti Sud:
-se deconecteaza L 110kV Progresu-Jilava, c2;
-se aduce in functiune L 110kV Jilava-Domnesti pe bara 2 in Jilava.
Postavarie, dupa declasarea L 400kV Domnesti-Buc.S sau L 400kV Domnesti-Brazi V. sau AT3
400/220kV Brazi V.:
si Rahman: confidential
-se limiteaza productia CEE din zonele 110kV G.Ialomitei, Baltagesti: confidential
55
R4 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan se conecteaza liniile 110kV

Pogoanele-Jugureanu , V. Calugareasca-Urziceni.
Postavarie dupa declansarea AT3 sau AT4 400/220kV Bucuresti Sud, pentru descarcarea AT4
sau AT3 400/220kV Bucuresti Sud, se limiteaza puterea generata in CEED din zona Dobrogea,
din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman la confidential.
La retragerea din exploatare a AT3 sau AT4 400/220kV Bucuresti Sud:
Postavarie, dupa declasarea L 400kV Domnesti-Buc.S.:
si Rahman: confidential.
100%Sn.
1.10 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV Bucuresti
Sud-Pelicanu, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
cca. 890A 111%Iadm.30C si a liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 116%Iadm.30C,
Pogoanele-Maxenu la cca. 108%Iadm.30C, Slobozia Sud- Slobozia Nord la cca. 116%Iadm.30C,
Slobozia Sud-Dragos Voda la cca. 115%Iadm.30C, Dragos Voda-Vlad Tepes la cca. 110%Iadm.30C,
Vlad Tepes-Lehliu la cca. 104%Iadm.30C.
R2: incarcarea liniilor 110kV Slobozia Sud-Dragos Voda la cca. 114%Iadm.30C, Dragos VodaVlad Tepes la cca. 110%Iadm.30C, Vlad Tepes-Lehliu la cca. 107%Iadm.30C.
R3:
R4: incarcarea liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 1760A, a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 955A 107%Iadm.20C si a liniilor 110kV Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca.
103%Iadm.20C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 106%Iadm.20C.
R5: incarcarea liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 1668A, a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 967A 121%Iadm.30C si a liniilor 110kV Slobozia Sud-Dragos Voda la cca.
105%Iadm.30C, Dragos Voda-Vlad Tepes la cca. 101%Iadm.30C.
R6: incarcarea liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 104% Iadm.30C, a liniilor 220kV
Barbosi-Focsani Vest la cca. 958A 120%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 872A 109%Iadm.30C si a
liniilor 110kV Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 116%Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca.
112%Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la cca. 102%Iadm.30C, Slobozia Sud-Dragos Voda la cca.
101%Iadm.30C, Slobozia Nord-Gh. Doja la cca. 101%Iadm.30C.
- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu , V. Calugareasca-Urziceni.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Bucuresti Sud-Pelicanu:
-se deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu;
56
-se conecteaza T 400/110kV G. Ialomitei aflat in rezerva pe bara 1 110kV G.Ialomitei;

-se verifica ca sunt conectate sau se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugurean, V.
Calugareasca-Urziceni;
-se conecteaza L 110kV Rm.Sarat-Costieni;
-se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2, Basarabi-Baltagesti;
-se conecteaza CT 110kV G.Ialomitei;
-se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat si Smardan si statiile
400/110kV Stupina si Rahman confidential
-se verifica ca sunt conectate sau se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.
1.11a Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV
Bucuresti Sud-Cernavoda provizorat, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea liniei 400kV Pelicanu-Cernavoda la cca. 105%Iadm.30C, a liniilor 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 887A 111%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 899A 112%Iadm.30C si a liniilor
110kV Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 106%Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca.
118%Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la cca. 111%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Tandarei la cca.
105%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Slobozia Sud la cca. 108%Iadm.30C,.
R2:
57

- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Bucuresti Sud-Cernavoda provizorat:
-se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V. Calugareasca-Urziceni;
sau
- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat si Smardan si
statiile 400/110kV Stupina si Rahman si din zonele Baltagesti, G.Ialomitei confidential
1.11b Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV
Bucuresti Sud-Gura Ialomitei, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3:
R4: incarcarea liniei 400kV Pelicanu-Cernavoda la cca. 1745A, a liniei 220kV Barbosi-Focsani
Vest la cca. 1026A 115%Iadm.20C si a liniilor 110kV Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca.
101%Iadm.20C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 118%Iadm.20C, Pogoanele-Maxenu la cca.
110%Iadm.20C, Gura Ialomitei-Tandarei la cca. 103%Iadm.20C, Gura Ialomitei-Slobozia Sud la cca.
106%Iadm.20C.
R5: incarcarea liniei 400kV Pelicanu-Cernavoda la cca. 104%Iadm.30C, a liniilor 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 1040A 130%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 814A 102%Iadm.30C si a liniei
110kV Slobozia Sud-Dragos Voda la cca. 104%Iadm.30C.
R6: incarcarea AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune la cca. 106%Sn, a liniei 400kV
Pelicanu-Cernavoda la cca. 105%Iadm.30C, a liniilor 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 1027A
128%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 940A 118%Iadm.30C si a liniilor 110kV Slobozia Sud-Slobozia
Nord la cca. 114%Iadm.30C, Pogoanele-Jugureanu la cca. 124%Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la
cca. 115%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Tandarei la cca. 112%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Slobozia Sud la
cca. 114%Iadm.30C,.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei:
-se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
Pogoanele-Jugureanu;
-se conecteaza L 110kV Basarabi-Baltagesti si L.Sarat-Ostrov c1 si c2;
58

1.12 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 220kV Bucuresti
Sud-Fundeni c1 (sau c2), simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea liniilor 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2 (respectiv c1) la cca. 110% Iadm.30C.
R2, R3:
R4: incarcarea liniilor 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2 (respectiv c1) la cca. 1000A.
R5: incarcarea liniilor 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2 (respectiv c1) la cca. 122% Iadm.30C,
Barbosi-Focsani Vest la cca. 864A 108%Iadm.30C.
R6: incarcarea liniilor 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2 (respectiv c1) la cca. 128% Iadm.30C,
- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu , V. Calugareasca-Urziceni;
- in vederea descarcarii liniei 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2 (respectiv c1) se iau masuri
pentru reducerea deficitului zonei Fundeni.
La retragerea din exploatare a liniei 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c1 (sau c2):
-se verifica ca este conectata CL 220kV Fundeni;
-se modifica ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21
-se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, Gura Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV
Doftana.
-se reduce deficitul zonei Fundeni, prin manevre in statiile Solex, Mihai Bravu, Nord, Centru,
Pajura, Drumul Morarilor, Afumati.
- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu , V. Calugareasca-Urziceni;
- se limiteaza puterea generata in CEED din zona Dobrogea la maxim confidential.
- in vederea descarcarii liniei 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2 (respectiv c1) se iau masuri
pentru reducerea deficitului zonei Fundeni.
La retragerea din exploatare a liniei 220kV Bucuresti Sud-Fundeni c1 (sau c2):
-se verifica ca este conectata CL 220kV Fundeni;
-se modifica ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21
-se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, Gura Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV
Doftana.
-se reduce deficitul zonei Fundeni, prin manevre in statiile Solex, Mihai Bravu, Nord, Centru,
Pajura, Drumul Morarilor, Afumati.
1.13 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV PelicanuCernavoda, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea liniilor 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 882A 110%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la
cca. 894A 112%Iadm.30C si a liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 119%Iadm.30C,
Pogoanele-Maxenu la cca. 111%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Slobozia Sud la cca. 120%Iadm.30C,
59
Gura Ialomitei-Tandarei la cca. 117%Iadm.30C, Tandarei-Slobozia Sud la cca. 109%Iadm.30C,

Calarasi-Pietroiu la cca. 106%Iadm.30C.
R2, R3:
R4: incarcarea liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 1810A, a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 967A 109%Iadm.20C si a liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca.
109%Iadm.20C, Pogoanele-Maxenu la cca. 102%Iadm.20C, Gura Ialomitei-Slobozia Sud la cca.
105%Iadm.20C, Gura Ialomitei-Tandarei la cca. 103%Iadm.20C.
R5: incarcarea liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 1709A, a liniei 220kV BarbosiFocsani Vest la cca. 977A 122%Iadm.30C.
R6: incarcarea liniei 400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 108% Iadm.30C, a liniilor 220kV
Barbosi-Focsani Vest la cca. 974A 122%Iadm.30C, Barbosi-Filesti la cca. 888A 111%Iadm.30C si a
liniilor 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 116%Iadm.30C, Pogoanele-Maxenu la cca.
107%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Slobozia Sud la cca. 114%Iadm.30C, Gura Ialomitei-Tandarei la cca.
112%Iadm.30C, Tandarei-Slobozia Sud la cca. 103%Iadm.30C.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Pelicanu-Cernavoda:
-se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in rezerva;
-se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Pelicanu-Cernavoda:
60
1.14 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV
Constanta Nord-Cernavoda, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4:
R5: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 870A 109%Iadm.30C < Iadm.20C.
R6: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 876A 110%Iadm.30C < Iadm.20C.
1.15 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a T1 (sau T2) 400/110kV
Tulcea Vest, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4:
R5: incarcarea T2 (respectiv T1) 400/110kV Tulcea Vest la cca. 103%Sn, a liniei 220kV
R6: incarcarea T2 (respectiv T1) 400/110kV Tulcea Vest la cca. 103%Sn, a liniei 220kV
- postavarie dupa declansarea T1 (sau T2) 400/110kV Tulcea Vest, pentru descarcarea T2
(respectiv T1) 400/110kV Tulcea Vest, se limiteaza puterea generata in CEED din zona 110kV
Dobrogea la maxim confidential.
La retragerea din exploatare a T1 (sau T2) 400/110kV Tulcea Vest:
-se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2;
-se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva.
-se verifica ca este deconectata L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
1.16 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 220kV Brazi
Vest-Teleajen (sau a AT3 400/220kV Brazi Vest), simultan cu declansarea celuilalt element
determina in:
R1: incarcarea liniei 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 105%Iadm.30C (respectiv 103% Iadm.30C)
R2, R3, R4:
R5: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 858A 107%Iadm.30C<Iadm.20
R6: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 854A 107%Iadm.30C<Iadm.20C si a liniei
110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 107%Iadm.30C<Iadm.20C.
La retragerea din exploatare a liniei 220kV liniei 220kV Brazi Vest-Teleajen:
61
-se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu,

V.Calugareasca-Urziceni;
-se conecteaza L 110kV G.Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV Doftana.
La retragerea din exploatare a liniei 220kV liniei 220kV Brazi Vest-Teleajen:
-se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu,
-se conecteaza L 110kV G.Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV Doftana.
1.17 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a T 400/110kV Medgidia
Sud aflat in functiune (sau a liniei 400kV Constanta Nord-Medgidia Sud), simultan cu
declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4:
Medgidia Nord-Constanta Nord la cca. 110%Iadm.30C.
Medgidia Nord-Constanta Nord la cca. 111%Iadm.30C.
La retragerea din exploatare a T 400/110kV Medgidia Sud aflat in functiune se conecteaza T
400/110kV Medgidia Sud aflat in rezerva.
Postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V.:
-se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Constanta Nord-Medgidia Sud:
-se conecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
-se limiteaza preventiv productia CEE din zona Dobrogea: confidential
- se limiteaza puterea generata in CEED din zona 110kV Dobrogea la maxim confidential.
La retragerea din exploatare a T 400/110kV Medgidia Sud aflat in functiune se conecteaza T
400/110kV Medgidia Sud aflat in rezerva.
Postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V.:
-se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Constanta Nord-Medgidia Sud:
-se conecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
1.18 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV RahmanDobrudja (sau linia 400kV Stupina-Varna), simultan cu declansarea celuilalt element
determina in:
R1, R2, R3:
62
R4: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 898A 101%Iadm.30C (respectiv la cca.
909A 102%Iadm.30C).
919A 115%Iadm.30C).
909A 114%Iadm.30C).
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Rahman-Dobrudja:
-se limiteaza productia din zona Dobrogea si zonele 110kV L.Sarat si Smardan si statiile
400/110kV Stupina si Rahman: confidential
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Stupina-Varna:
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Rahman-Dobrudja:
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Stupina-Varna:
1.19 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV RahmanIsaccea (sau linia 400kV Stupina-Isaccea), simultan cu declansarea celuilalt element
determina in:
R1, R2, R3, R4:
890A 111%Iadm.30C).
880A 110%Iadm.30C).
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Rahman-Isaccea:
63
Productia CEE care debiteaza in statia Rahman se evacueaza catre Bulgaria.

La retragerea din exploatare a liniei 400kV Stupina- Isaccea:
Productia CEE care debiteaza in statia Stupina se evacueaza catre Bulgaria
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Rahman-Isaccea:
Productia CEE care debiteaza in statia Rahman se evacueaza catre Bulgaria.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Stupina- Isaccea:
Productia CEE care debiteaza in statia Stupina se evacueaza catre Bulgaria
1.20 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV TantareniSibiu (sau linia 400kV Tantareni-Bradu sau linia 400kV Brasov-Bradu sau linia 400kV
Brasov-Darste), simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3:
R4: incarcarea liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 911A, 102%Iadm.20C (respectiv la cca.
894A, 101%Iadm.20C, respectiv la cca. 895A, 101%Iadm.20C, respectiv la cca. 917A, 103%Iadm.20C).
R4 - se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu , V. Calugareasca-Urziceni.
64

1.21 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV DarsteBrazi Vest, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
cca. 810A 101%Iadm.30C.
R2, R3:
R5, R6 - se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu , V. Calugareasca-Urziceni.
1.22 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a AT1 400/220kV Iernut
(sau linia 220kV Fantanele-Ungheni sau linia 220kV Alba Iulia-Mintia), simultan cu
declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4:
866A, 108%Iadm.30C, respectiv la cca. 868A, 109%Iadm.30C).
876A, 110%Iadm.30C, respectiv la cca. 868A, 109%Iadm.30C).
La retragerea din exploatare a AT1 400/220kV Iernut sau a liniei 220kV Alba Iulia-Mintia:
- se conecteaza liniile 110kV Salonta-Chisinau Cris, Tauni-Blaj, Medias-Copsa Mica, Tusnad-V.
Crisului;
- se conecteaza CT 110kV Vascau si CT 110kV Hoghiz;
- se deconecteaza linia 110kV Medias-Tarnaveni;
- se verifica sa fie in functiune automatizarea BC 400kV Rosiori, Gadalin, Oradea Sud.
La retragerea din exploatare a AT1 400/220kV Iernut:
Crisului;
65

La retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni:
- se conecteaza linia 110kV Tusnad-V. Crisului.
1.23 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV BrasovGutinas, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R2: incarcarea liniilor 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 852A 107%Iadm.30C<Iadm.20C, BarbosiFilesti la cca. 839A 105%Iadm.30C<Iadm.20C.
R1, R3, R4, R5, R6: un regim divergent.
R1 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV BrasovGutinas:
- se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi;
- se conecteaza CT 110kV Stejaru si se trec de pe bara B1-110kV Stejaru pe bara B2-110kV
Stejaru una din liniile 110kV Stejaru-Poiana Teiului sau Stejaru-Barnar si una din liniile 110kV
Stejaru-Timisesti sau Stejaru-Tg. Neamt;
- se conecteaza liniile 110kV Rm. Sarat-Costieni, Pogoanele-Jugureanu, V. CalugareascaUrziceni;
- se conecteaza CT 110kV Liesti si linia 110kV provizorat Maxineni-Vulturul;
- se conecteaza liniile 110kV Abator-Brailita, Smardan-Brailita;
- se reduce deficitul sectiunii S5 pana la confidential.
In plus la retragerea din exploatare a liniei 400kV Brasov-Gutinas se conecteaza BC 400kV
Gutinas.
- se conecteaza liniile 110kV Rm. Sarat-Costieni, Pogoanele-Jugureanu, V. CalugareascaUrziceni.
Gutinas.
Gutinas, deficitul sectiunii S5 reducandu-se pana la confidential.
66
R4, R5, R6 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV
Brasov-Gutinas:
- se conecteaza CT 110kV Liesti;
- se conecteaza in statia 110kV T. Vladimirescu linia 110kV provizorat ICM-Cudalbi-T.
Vladimirescu;
(pentru incadrarea circulatiei pe linia 110kV Tecuci-ICM in limita admisibila Iadm.20C la
declansarea liniei 400kV Gutinas-Smardan, preventiv, se limiteaza Pgen. CEED Corni +
Cudalbi la maxim confidential)
- grupurile din CET Galati vor debita in statia Barbosi.
Gutinas.
1.24 Retragerea din exploatare a AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune sau a liniei
220kV Lacu Sarat-Filesti, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R4, R6:
R2, R3, R5: ramanerea fara tensiune a statiilor 110kV din zona Lacu Sarat.
R2, R3, R5 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Lacu Sarat-Filesti se conecteaza liniile
110kV Abator-Brailita, Smardan-Brailita.
1.25 Retragerea din exploatare a liniei 220kV FAI-Suceava (sau AT 220/110kV Suceava) sau
a liniei 400kV Roman Nord-Suceava (sau T2 400/110kV Suceava), simultan cu declansarea
celuilalt element determina in:
R1: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Suceava.
R2, R3:
R4, R5, R6: un regim divergent.
R1, R4, R5 - se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor,
Costisa-Buhusi.
Stejaru-Timisesti sau Stejaru-Tg. Neamt.
- se utilizeaza toata banda de reactiv a grupurilor aflate in functiune.
La retragerea din exploatare a liniei 220kV FAI-Suceava se deconecteaza AT 220/110kV
Suceava si invers.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Roman Nord-Suceava se deconecteaza T2
400/110kV Suceava si invers.
67
R6- se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi.

- se utilizeaza toata banda de reactiv a grupurilor aflate in functiune.
- se reduce deficitul sectiunii S5 pana la confidential
La retragerea din exploatare a liniei 220kV FAI-Suceava se deconecteaza AT 220/110kV
Suceava si invers.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Roman Nord-Suceava se deconecteaza T2
400/110kV Suceava si invers.
1.26 Retragerea din exploatare a AT1 220/110kV Lacu Sarat sau a AT2 220/110kV Lacu
Sarat, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R4, R6:
R2, R3, R5: ramanerea fara tensiune a statiilor 110kV din zona Lacu Sarat.
R2, R3, R5 - se conecteaza liniile 110kV Abator-Brailita, Smardan-Brailita.
1.27 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Filesti sau a T1 400/110kV Smardan,
simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5, R6: ramanerea fara tensiune a statiilor 110kV din zona.
R1, R2, R3, R4, R5, R6 se conecteaza liniile 110kV Abator-Brailita si Brailita-Smardan (masura
este valabila in schema de functionare fara insula pasiva de consum in zona Smardan).
1.28 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Stejaru sau a T2 400/110kV Suceava,
R1, R2, R3:
R4: incarcarea AT 220/110kV Suceava la cca. 101%Sn si tensiuni mai mici decat limita
admisibila in statiile 110kV din zona Suceava.
R5: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Suceava.
R6: regim divergent
R4, R5, R6 La retragerea din exploatare a T2 400/110kV Suceava:
- se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi.
- se deconecteaza linia 400kV Roman Nord-Suceava.
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Stejaru:
1.29 Retragerea din exploatare a AT5 sau AT6 400/220kV Gutinas sau a liniei 400kV
Gutinas-Bacau Sud, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3: incarcarea AT6 respectiv AT5 400/220kV Gutinas la cca. 120%Sn.
R1, R2, R4, R5:
R6: incarcarea AT6 respectiv AT5 400/220kV Gutinas la cca. 127%Sn.
68

R3 - se reduce deficitul sectiunii S5 pana la confidential;
R6 - se reduce deficitul sectiunii S5 pana la confidential;
1.30 Retragerea din exploatare a AT2 220/110kV FAI aflat in functiune sau a AT 220/110kV
Munteni Vest, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3: incarcarea liniei 110kV Siscani-Glavanesti la cca. 112%Iadm.30C.
R1, R2, R4, R5, R6:
R3 Pe perioada indisponibilitatii AT1 220/110kV FAI:
- se verifica sa fie in functiune liniile 110kV Roman Nord-Razboieni, Vatra-Tg.Frumos, BarladGlavanesti;
1.31 Retragerea din exploatare a T 400/110kV Roman Nord sau a AT 220/110kV Dumbrava
aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT2 220/110kV FAI la cca. 104%Sn si tensiuni mai mici decat limita admisibila
in statiile 110kV din zona.
R2, R4, R5:
R1, R3, R6 La retragerea din exploatare a T 400/110kV Roman Nord:
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Dumbrava aflat in functiune se conecteaza AT
220/110kV Dumbrava aflat in rezerva.
1.32 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a liniei 400kV Roman
Nord-Bacau Sud simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea liniilor 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 877A 110% Iadm.30C.
1.33 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan sau a T1 400/110kV
Smardan simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune la cca. 105%Sn.
R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune la cca. 115%Sn si a liniei 220kV
Lacu Sarat-Filesti la cca. 104% Iadm.30C< Iadm.20C.
69

- se conecteaza AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in rezerva.
- se conecteaza AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in rezerva;
1.34 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Gutinas-Dumbrava sau a liniei 400kV Roman
Nord-Bacau Sud simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: regim divergent.
R6 - se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi;
- se reduce deficitul sectiunii S5 pana la 650MW sau se limiteaza puterea generata in CEED din
zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman la
maxim confidential.
1.35 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Gutinas-Munteni Vest (sau linia 220kV FAISuceava) sau a liniei 400kV Roman Nord-Bacau Sud simultan cu declansarea celuilalt
element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea liniei 110kV Siscani-Glavanesti la cca. 108% Iadm.30C< Iadm.20C (respectiv tensiuni
mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Suceava).
R6 - se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi.
1.36 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Roman Nord-Bacau Sud sau a AT 220/110kV
Dumbrava aflat in functiune (sau AT 220/110kV Stejaru) simultan cu declansarea celuilalt
R1, R2, R3, R4, R5:
R6 incarcarea AT2 220/110kV FAI la cca. 110%Sn si tensiuni mai mici decat limita admisibila in
statiile 110kV din zona Suceava, Roman (respectiv tensiuni mai mici decat limita admisibila in
statiile 110kV din zona Suceava, Roman).
R6 La retragerea din exploatare a liniei 400kV Roman Nord-Bacau Sud:
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Dumbrava aflat in functiune se conecteaza AT
220/110kV Dumbrava aflat in rezerva.
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Stejaru:
1.37 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Stejaru-Gheorgheni sau a AT 400/220kV
Rosiori (sau AT1 400/220kV Iernut), simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea AT1 400/220kV Iernut la cca. 113%Sn (respectiv un regim divergent).
70

R6 - se conecteaza liniile 110kV Salonta-Chisinau Cris, Tauni-Blaj, Medias-Copsa Mica,
Tusnad-V. Crisului;
1.38 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Stejaru-Gheorgheni sau a liniei 220kV
Fantanele-Ungheni (sau linia 220kV Fantanele-Gheorgheni sau AT 220/110kV Gheorgheni
aflat in functiune), simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea AT 220/110kV Ungheni aflat in functiune la cca. 108%Sn (respectiv tensiuni mai
mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Tusnad).
R6 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Stejaru-Gheorgheni:
Crisului;
La retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni sau a liniei 220kV FantaneleGheorgheni:
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Gheorgheni aflat in functiune se conecteaza AT
220/110kV Gheorgheni aflat in rezerva.
Retehnologizarea statiei 110kV Liesti

In acest capitol se prezinta analiza de regimuri stationare a schemelor de functionare aferente
etapelor de lucrari de modernizare a statiei 110kV Liesti, din perioada 01.10.2014 31.03.2015.
Etapa 2a: 15.09.2014 29.11.2014
Statia 110kV Liesti:
B1-110kV: in functiune liniile 110kV ICM si Cudalbi;
B2-110kV: in functiune linia 110kV Tudor Vladimirescu; in functiune T2 110/20kV Liesti pe
celula 110kV Maxineni;
CT-110kV deconectata;
Se realizeaza provizorate:
- intre liniile 110kV Maxineni si Vulturul, cu obtinerea liniei lungi 110kV Maxineni-Vulturul
(in rezerva calda in statia 110kV Vulturul);
- intre T2 110/20kV si celula liniei 110kV Maxineni.
71
Pentru aceasta etapa, calculele s-au realizat pentru regimul R1 corespunzator lunii octombrie,
in care:
- deficit S5= confidential;
- liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni sunt conectate;
- Pgen.CEED S5= confidential
A. Verificarea in RET a criteriului N-1 pentru schema cu N elemente in functiune

In urma calculelor realizate, s-a constatat ca in aceasta etapa se verifica criteriul N-1 in RET
pentru schema cu N elemente in functiune.
B. Verificarea in RET a criteriului N-1 in scheme cu retrageri din exploatare
B.1. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:
Element care declanseaza
L400kV Brasov-Gutinas
L220kV Lacu Sarat-Filesti
L20kV Barbosi-Focsani Vest

L220kV Barbosi-Filesti
AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in
functiune
Element de retea cu suprasarcina

Regim divergent
AT 220/110kV Filesti la cca. 106%Sn
L 110kV Filesti-Smardan la cca. 144% Iadm.30C
L 110kV Smardan-Galati Nord la cca. 105% Iadm.30C
L110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 114% Iadm.30C
L110kV Pogoanele-Maxenu la cca. 106% Iadm.30C
T1 400/110kV Smardan la cca. 114%Sn
L110kV Filesti-Smardan la cca. 168 Iadm.30C
L110kV Smardan-Galati Nord la cca. 122% Iadm.30C
72
L110kV Galati Nord-Filesti la cca. 117% Iadm.30C

L110kV Gutinas-Marasesti la cca. 116% Iadm.30C
L220kV Gutinas-Focsani Vest
L110kV Gutinas-Focsani Nord la cca. 106% Iadm.30C
T1 400/110kV Smardan
AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune la cca. 105%Sn
AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 115%Sn
L220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 858A 107%Iadm.30C
L 400kV Domnesti-Bucuresti S
L220kV Barbosi-Filesti la cca. 108%Iadm.30C
L110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 108%Iadm.30C
L110kV Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 105%Iadm.30C
L220kV Barbosi-Filesti la cca. 108%Iadm.30C
L 400kV Domnesti-Brazi Vest
L110kV Pogoanele-Maxenu la cca. 101%Iadm.30C
AT3 / AT4 400/220kV Bucuresti S
AT4 / AT3 400/220kV Bucuresti S la cca. 112%Sn
L220kV Barbosi-Filesti la cca. 890A 111%Iadm.30C
L 400kV Bucuresti Sud-Pelicanu
L110kV Slobozia Sud- Slobozia Nord la cca. 116%Iadm.30C
L110kV Slobozia Sud-Dragos Voda la cca. 115%Iadm.30C
L110kV Dragos Voda-Vlad Tepes la cca. 110%Iadm.30C
L110kV Vlad Tepes-Lehliu la cca. 104%Iadm.30C
L110kV Slobozia N-Gh. Doja la cca. 103%Iadm.30C
L400kV Pelicanu-Cernavoda la cca. 105%Iadm.30C
L 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 887A 111%Iadm.30C
L 220kV Barbosi-Filesti la cca. 899A 112%Iadm.30C
L400kV Bucuresti Sud-Cernavoda L110kV Slobozia Sud-Slobozia Nord la cca. 106%Iadm.30C
provizorat
L110kV Gura Ialomitei-Tandarei la cca. 105%Iadm.30C
L110kV Gura Ialomitei-Slobozia Sud la cca. 108%Iadm.30C
L 220kV Bucuresti S-Fundeni c1/c2
L220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2/c1 la cca. 110% Iadm.30C
L 400kV Pelicanu-Cernavoda
L110kV Tandarei-Slobozia Sud la cca. 109%Iadm.30C
L110kV Calarasi-Pietroiu la cca. 106%Iadm.30C
L220kV Brazi Vest-Teleajen
AT3 400/220kV Brazi Vest
L400kV Rahman-Dobrudja
L400kV Stupina-Varna
L400kV Tantareni-Bradu
73
L400kV Sibiu S-Tantareni

L400kV Brasov-Bradu
L400kV Brasov -Darste
L400kV Darste-Brazi V

La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:

- se conecteaza CT 110kV Liesti si linia 110kV provizorat Maxineni-Vulturul in statia 110kV
Vulturul;
- grupurile din CET Galati vor debita in statia 220kV Barbosi;
B.2. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Brasov-Gutinas:
L400kV Gutinas-Smardan

Regim divergent
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Brasov-Gutinas:

- se conecteaza CT 110kV Liesti si linia 110kV provizorat Maxineni-Vulturul in statia 110kV
Vulturul;
- se conecteaza BC 400kV Gutinas.
74
B.3. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Lacu Sarat-Filesti:


L 110kV Smardan-Galati Nord la cca. 105% Iadm.30C

B.4. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest:


La retragerea din exploatare a liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest:

- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu si V. Calugareasca-Urziceni;
- grupurile din CET Galati vor debita in statia 220kV Barbosi.
B.5. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Barbosi-Filesti:


La retragerea din exploatare a liniei 220kV Barbosi- Filesti:

- grupurile din CET Galati vor debita in statia 220kV Barbosi.
B.6. Retragerea din exploatare a AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune:


T1 400/110kV Smardan la cca. 114%Sn
75

L110kV Galati Nord-Filesti la cca. 117% Iadm.30C
La retragerea din exploatare a AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune:
B.7. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Gutinas-Focsani Vest:


La retragerea din exploatare a liniei 220kV Gutinas-Focsani Vest:

- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni, Rm. SaratCostieni;
B.8. Retragerea din exploatare a T1 400/110kV Smardan:

AT 220/110kV Filesti

AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune la cca. 105%Sn
ramanerea fara tensiune a statiilor 110kV din zona
La retragerea din exploatare a T1 400/110kV Smardan:

- se conecteaza liniile 110kV Abator-Brailita si Brailita-Smardan (masura este valabila in
schema de functionare fara insula pasiva de consum in zona Smardan);
- postavarie, se conecteaza AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in rezerva.
76
B.9. Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Filesti:

Element care depaseste valorile admisibile

La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Filesti:

schema de functionare fara insula pasiva de consum in zona Smardan).
Etapa 3: 05.01.2015 10.05.2015

Statia 110kV Liesti:
B1-110kV: in functiune linia 110kV Vulturul, T1 110/20kV;
B2-110kV: in functiune linia 110kV Maxineni, T2 110/20kV;
CT-110kV deconectata.
Se realizeaza provizorate:
- intre liniile 110kV ICM si Cudalbi;
- intre linia 110kV provizorat ICM-Cudalbi si linia 110kV Liesti-Tudor Vladimirescu
(intrerupatoarele 110kV deconectate in statiile 110kV Liesti si Tudor Vladimirescu).
Pentru aceasta etapa, calculele s-au realizat pentru regimul R4 corespunzator lunii ianuarie, in
care:
- pentru conductoarele active ale liniilor electrice aeriene s-a luat in considerare Iadm.20C;
- deficit S5= confidential;
- liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni sunt conectate;
C. Verificarea in RET a criteriului N-1 pentru schema cu N elemente in functiune
77
In urma calculelor realizate, s-a constatat ca in aceasta etapa se verifica criteriul N-1 in RET
pentru schema cu N elemente in functiune.
D. Verificarea in RET a criteriului N-1 in schema cu retrageri din exploatare

D.1. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:
L400kV Brasov-Gutinas
L220kV Lacu Sarat-Filesti
L20kV Barbosi-Focsani Vest
L220kV Barbosi-Filesti
AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in
functiune
L220kV Gutinas-Focsani Vest
L 400kV Domnesti-Bucuresti S
L 400kV Domnesti-Brazi Vest
L400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei
AT3 / AT4 400/220kV Bucuresti S

L 400kV Bucuresti Sud-Pelicanu
L 220kV Bucuresti S-Fundeni c1/c2
L 400kV Pelicanu-Cernavoda
L400kV Rahman-Dobrudja
L400kV Stupina-Varna
L400kV Tantareni-Bradu
L400kV Sibiu S-Tantareni

Regim divergent
AT 220/110kV Focsani Vest la cca. 108%Sn
AT1 si AT2 400/220kV Bucuresti Sud la cca. 115%Sn
L400kV Pelicanu-Cernavoda la cca. 1745A
L 220kV Barbosi-Focsani Vest la cca. 1026A 115%Iadm.20C
AT4 / AT3 400/220kV Bucuresti S la cca. 110%Sn
L400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 1760A
L110kV Slobozia Sud- Slobozia Nord la cca. 103%Iadm.20C
L220kV Bucuresti Sud-Fundeni c2/c1 la cca. 1000A
L400kV Bucuresti Sud-Gura Ialomitei la cca. 1810A
L220kV Barbosi- Focsani Vest la cca. 898A 101%Iadm.20C
L220kV Barbosi- Focsani Vest la cca. 909A 102%Iadm.20C
78
L400kV Brasov-Bradu
L400kV Brasov -Darste
L400kV Darste-Brazi V

La retragerea din exploatare a liniei 400kV Gutinas-Smardan:

Vladimirescu;
OBSERVATIE: In acest caz se deconecteaza CEE Cudalbi., daca nu e de acord PRAM cu
functionarea cu trei capete.
SAU
D.2. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Brasov-Gutinas:


Regim divergent
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Brasov-Gutinas:

79

Vladimirescu;
OBSERVATIE: In acest caz se deconecteaza CEE Cudalbi., daca nu e de acord PRAM cu
functionarea cu trei capete.
- se conecteaza BC 400kV Gutinas.
D.3. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Lacu Sarat-Filesti:



D.4. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Barbosi-Focsani Vest:

La retragerea din exploatare a liniei 220kV Barbosi-Focsani Vest:

Grupurile din CET Galati vor debita in statia 220kV Barbosi.
D.5. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Barbosi-Filesti:

La retragerea din exploatare a liniei 220kV Barbosi- Filesti:

80
Grupurile din CET Galati vor debita in statia 220kV Barbosi.

D.6. Retragerea din exploatare a AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune:

La retragerea din exploatare a AT 400/220kV Lacu Sarat aflat in functiune:

D.7. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Gutinas-Focsani Vest:


AT 220/110kV Focsani Vest la cca. 108%Sn
La retragerea din exploatare a liniei 220kV Gutinas-Focsani Vest:

- se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni, Rm. SaratCostieni;
D.8. Retragerea din exploatare a T1 400/110kV Smardan:

AT 220/110kV Filesti

La retragerea din exploatare a T1 400/110kV Smardan:

schema de functionare fara insula pasiva de consum in zona Smardan);
D.9. Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Filesti:


La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Filesti:

schema de functionare fara insula pasiva de consum in zona Smardan).
81
DET 2
2.1 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S sau a AT3 (4) 400/220kV Buc.S.,
simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.161%Sn
R3: R4: incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.154%Sn
Masuri de regim la retragerea din exploatare a unuia din echipamentele respective:
R1 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
Cu aceste masuri preventive, incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. este de cca. 153%Sn;
Ca urmare, tot preventiv:
Postavarie, dupa retragerea unui echipament si declasarea celuilalt suplimentar, pentru o
incarcare a AT4 (3) 400/220kV Buc.S. de 100%Sn:
-se limiteaza productia CEE din zonele 110kV L.Sarat si Smardan si statiile 400/110kV
Stupina si Rahman: confidential;
-se limiteaza productia CEE din zonele 110kV G.Ialomitei, Baltagesti : confidential.
R2 - se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
Ca urmare, tot preventiv, se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea:
confidential pentru o incarcare de cca. 110%Sn pe AT 4 (3) 400/220kV Buc.S.
Postavarie, dupa retragerea unui echipament si declasarea celuilalt se limiteaza suplimentar
productia CEE din zona Dobrogea, astfel: confidential
Postavarie, dupa retragerea unui echipament si declasarea celuilalt suplimentar:
Stupina si Rahman: confidential.
Cele 2 echipamente se retrag programat doar intr-o periaoda cu prognoza de vant foarte slab.
2.2
Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S sau a L 400kV G.IalomiteiCernavoda c1 (parte a provizoratului din statia 400kV G.Ialomitei), simultan cu declansarea
celuilalt echipament, determina in:
R2: Masuri de regim la retragerea din exploatare a unuia din echipamentele respective:
82

Postavarie, la retragerea unui echipament si declansarea celuilalt:
-se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential.
2.3 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S sau a L 220kV Buc.S.-Fundeni c1
(sau c2), simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 (sau c1) la 1100A (126%Iadm30C)
R2: R3: R4: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 (sau c1) la 1117A (115%Iadm20C)
R1 - se trece consumul statiei Solex de pe bara 2 pe bara 1;
- se trece consumul statiei Pajura de pe bara B pe bara A;
- se trece consumul statiei Mihai Bravu de pe bara A pe bara B;
- se trece o parte din consum in statia Bucuresti Nord, de pe bara 2 pe bara 1;
- se trece consumul statiei Bucuresti Centru, de pe bara A pe bara B;
- se trece consumul statiei Drumul Morarilor de pe zona Fundeni pe zona Sud;
- se trece consumul statiei Afumati pe zona Brazi , prin conectare L 110kV Caciulati-Afumati,
deconectare L 110kV Fundeni-Afumati.
Se trece astfel un total de cca. 140MW de pe zona Fundeni pe zonele Sud si Vest.
- se trece consumul statiei Solex de pe bara 2 pe bara 1;
- se trece un consum de 15MW in statia Bucuresti Nord, de pe bara 2 pe bara 1;
Deficit maxim rezultat ca fiind admisibil pentru zona Fundeni este de cca. confidential.
2.4 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S sau a T1 (sau 2) 400/110kV

Tulcea V., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 109%Sn.:
R2: R3: R4: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 112%Sn.:
R1, R4 La retragerea L 400kV Domnesti-Buc.S., postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2)
400/110kV Tulcea V., pentru descarcarea transformatorului in functiune pana la 100%Sn, se
conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
La retragerea T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. se conecteaza preventiv L 110kV L.Sarat-Ostrov
c1 si c2 si T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva.
2.4a
Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
83
R1: incarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la cca. 111%Sn.:

R2: R3: R4: incarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la cca. la cca. 105%Sn.:
R1, R4 La retragerea unui echipament, postavarie, dupa declansarea celuilalt, pentru
descarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. pana la 100%Sn:
R1 suplimentar:
R4 suplimentar:
2.4b Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S sau a L 400kV Slatina-Buc.S.,

R1: incarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la cca. 107%Sn.:
R2: R3: R4: incarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la cca. la cca. 108%Sn.:
R1, R4 La retragerea unui echipament, postavarie, dupa declansarea celuilalt, pentru
descarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. pana la 100%Sn:
2.5 Retragerea din exploatare a T2 400/110kV Domnesti sau a T1 400/110kV Domnesti,
R1: incarcarea L 110kV dintre statiile Domnesti, IFA, Jilava, CET Progresu pana la cca. 1217A,
adica 212% Iadm30C (=575A)
R2: incarcarea L 110kV CET Progresu-Jilava pana la cca. 712A, adica 124% Iadm30C (=575A)
R1, R2, R3, R4 - La retragerea lui T2 se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B 110kV
Domnesti.
La retragerea lui T1 se conecteaza CLT 110kV intre bara 1 si bara 2A 110kV Domnesti.
2.6 Retragerea din exploatare a T2 (sau T1) 400/110kV Domnesti sau a AT3 (4) 400/220kV
Buc.S., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. pana la cca. 110%Sn, a L 110kV Domnesti-IFA la
cca.107%Iadm30C (=485A) .
R2: R3: R4: incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca. 103-104%Sn.
84
R1 - La retragerea T2 400/110kV Domnesti se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B

110kV Domnesti;
La retragerea T1 400/110kV Domnesti se conecteaza si CLT 110kV intre bara 1 si bara 2A
110kV Domnesti.
Postavarie, la retragerea unui echipament, dupa declansarea celuilalt, pentru descarcarea
AT4(3) 400/220kV Buc.S. pana la 100%Sn:
-se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21,
-se conecteaza CT 110kV Tr.Magurele;
R1 suplimentar:
Completare:
La retragerea L 400kV Domnesti- Brazi V. AT1 (sau AT2) 220/110kV Buc.S.:
-se conecteaza CLT 110kV intre bara 1 si bara 2A 110kV Domnesti (pentru eventualitatea
declansarii T1 400/110kV Domnesti)
R4- La retragerea T2 400/110kV Domnesti se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B
110kV Domnesti;
La retragerea T1 400/110kV Domnesti se conecteaza si CLT 110kV intre bara 1 si bara 2A
110kV Domnesti.
Postavarie, la retragerea unui echipament, dupa declansarea celuilalt, pentru descarcarea
AT4(3) 400/220kV Buc.S., se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 17, se
conecteaza CT 110kV Tr.Magurele.
2.7 Retragerea din exploatare a T5 400/110kV Domnesti sau a AT 3(4) 400/220kV Buc.S.,
R1: incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca. 111%Sn
R2: R3: R4: incarcarea AT 4(3) 400/220kV Buc.S. la cca. 106%Sn.
R1- La retragerea T5 400/110kV Domnesti se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B
110kV Domnesti.
Postavarie, dupa declansarea AT 3(4) 400/220kV Buc.S:
-se conecteaza CT 110kV Tr.Magurele;
La retragerea AT 3(4) 400/220kV Buc.S, postavarie, dupa declansarea T5 400/110kV
Domnesti:
-se conecteaza CT 110kV Tr.Magurele-se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B 110kV Domnesti;
R4 - La retragerea T5 400/110kV Domnesti se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B
110kV Domnesti.
Postavarie, dupa declansarea AT 3(4) 400/220kV Buc.S.:
85

-se conecteaza CT 110kV Tr.Magurele.
La retragerea AT 3(4) 400/220kV Buc.S, postavarie, dupa declansarea T5 400/110kV
Domnesti:
-se conecteaza CT 110kV Tr.Magurele.
2.8
Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Brazi V. sau a AT3 (4) 400/220kV
Buc.S. simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca. 124%Sn si a L 110kV Domnesti-IFA la cca.
110%Iadm30C.
R2: R3: R4: incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca. 122%Sn.
R1 -se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
-se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, CT 110kV Tr. Magurele;
Postavarie, dupa retragerea unui echipament si declansarea celuilalt:
Stupina si Rahman: confidential
R4 - Se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
-se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, CT 110kV Tr. Magurele;
Postavarie, dupa retragerea unui echipament si declansarea celuilalt:
Stupina si Rahman: confidential
Cele 2 echipamente se retrag programat doar intr-o periaoda cu prognoza de vant foarte slab.
2.9 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Brazi V. sau a L 220kV Buc.S.-Fundeni
c1 (sau c2), simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 (sau c1) la cca.1160A, adica 133%Iadm30C(=870A)
R2: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 (sau c1) la cca. 887A, adica 102%Iadm30C(=870A)
86

- se trece o parte din consumul statiei Bucuresti Nord, de pe bara 2 pe bara 1;
Cu aceste masuri, incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 (sau c1) ajunge la cca. 970A
(111%Iadm30C), incadrandu-se in limita de curent admisibil corespunzatoare temperaturii de
20C: Iadm20C = 970A.
Cele 2 echipamente nu se retrag programat intr-o periaoda cu o termperatura a mediului
ambiant peste 20C.
Astfel zona Fundeni se descarca cu cca. confidential, zona Vest se incarca cu cca.
confidential, iar zona Sud se incarca cu cca. confidential.
- se trece o parte din consumul statiei Bucuresti Nord, de pe bara 2 pe bara 1;
Deficit maxim rezultat ca fiind admisibil pentru zona Fundeni este de cca. confidential.
Cu aceste masuri, incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 (sau c1) ajunge la cca. 1048A
(120%Iadm20C), dar este inferioara Iadm10C = 1062A.
Cele 2 echipamente nu se retrag programat intr-o periaoda cu o termperatura a mediului
ambiant peste 10C.
2.9a
Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei sau a L 400kV Buc.S.Pelicanu, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1, R2: L 400kV Buc.S-G.Ialomitei este retrasa din exploatare pentru realizarea provizoratului
din statia 400kV G. Ialomitei;
R4: incarcarea L 400kV Gutinas-Smardan la cca. 103%Iadm, a L 400kV Tulcea V.-Isaccea la
cca. 101%Iadm si a L 110kV din zonele Slobozia, Buzau pana la 824A (155%I adm20C). Cea mai
incarcata este L 110kV Dragos V.-Slobozia S.
R4: se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
La retragerea L 400kV Buc.S.-Pelicanu, in plus:
- se deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu;
- se conecteaza T 400/110kV G. Ialomitei aflat in rezerva pe bara 1 110kV G.Ialomitei;
In aceasta situatie linia 110kV Pelicanu-CSC2 (consumatori linistiti de pe platforma Silcotub
Calarasi) poate functiona pe:
87
bara 1 110kV Pelicanu, unde este in functiune si linia 110kV Pelicanu-CSC1 (cuptoare),
ca urmare consumatorii linistiti de pe platforma Silcotub Calarasi vor fi afectati de
fenomenul de flicker, sau
bara 2 110kV Pelicanu, daca Silcotub Calarasi incheie un contract de distributie cu
ENEL pentru alimentarea consumatorilor linistiti, pe perioada retragerii uneia din cele
doua linii de 400kV din Pelicanu.
2.9b Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei sau a L 400kV PelicanuCernavoda, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R4: : incarcarea L 400kV Gutinas-Smardan la cca. 103%Iadm, a L 400kV Tulcea V.-Isaccea la
cca. 103%Iadm a T 400/110kV G.Ialomitei la cca. 134%Sn si a L 110kV din zonele Slobozia,
Buzau pana la 824A (155%Iadm20C). Cea mai incarcata este L 110kV Calarasi-Pietroiu.
La retragerea L 400kV Pelicanu-Cernavoda, in plus:
2.9c Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei sau a T1 (sau T2) 400/110kV
R4: incarcarea T2 sau T1 400/110kV Tulcea V.la cca. 112%Sn.
R4: La retragerea L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei, postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2)
400/110kV Tulcea V., pentru descarcarea transformatorului in functiune pana la 100%Sn, se
conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
88
2.9d Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R4: incarcarea L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei la cca. 114%Iadm, a L 400kV Pelicanu-Cernavoda
la cca. 106%Iadm si a L 110kV Mircea V.-Medgidia S.la cca. 101% Iadm20C
2.10 Retragerea din exploatare a AT3 (4) 400/220kV Buc.S. (parte a provizoratului din statia
400kV G.Ialomitei) sau a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1, simultan cu declansarea celuilalt
echipament, determina in:
-se conecteaza CT 110kV Tr. Magurele;
-se conecteza L 110kV Rm.Sarat-Costieni;
2.11 Retragerea din exploatare a AT3 (4) 400/220kV Buc.S. sau a L 220kV Tr.MagureleCraiova N., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R2: R3: R4: incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.106%Sn
-se conecteaza L 110kV Icoana-Harlesti.
2.12 Retragerea din exploatare a AT3 (4) 400/220kV Buc.S. sau a L 400kV Tulcea V.Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R2: -
89
R3: R4: incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.102%Sn

R1 Postavarie, la retragerea unui echipament si declansarea celuilalt:
Cu aceste masuri, incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. ajunge la 102%Sn
Pentru descarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. la 100%Sn:
- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential
- se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
2.13 Retragerea din exploatare a AT3 (4) 400/220kV Buc.S. sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.111%Sn
2.14 Retragerea din exploatare a AT3 (4) 400/220kV Buc.S. sau a AT3 400/220kV Brazi V.,
R1: incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.120%Sn si L 110kV Domnesti-IFA la cca.
102%Iadm30C
-se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi;
90
Cu aceste masuri, incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. ajunge la cca. 110%Sn, ca urmare
este necesar sa se limiteze productia CEE.
Postavarie, la retragerea unui echipament si declansarea celuilalt, se conecteaza CT 110kV
G.Ialomitei si se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea confidential
Cu aceste masuri, incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. ajunge la cca. 107%Sn, ca urmare
este necesar sa se limiteze productia CEE.
Postavarie, la retragerea unui echipament si declansarea celuilalt se limiteaza productia CEE
din zona Dobrogea: confidential
2.15 Retragerea din exploatare a AT3 (4) 400/220kV Buc.S. sau a L 400kV Tantareni-Bradu
(sau L 400kV Slatina-Buc.S.), simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R2: R3: R4: incarcarea AT 4 (3) 400/220kV Buc.S. la cca.103-105%Sn
- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential.
2.15a Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Pelicanu sau a L 400kV G.Ialomitei.Cernavoda (c1 sau c2), simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R4: incarcarea L 400kV GIalomitei.-Cernavoda (c2 sau c1) la 102-103%Iadm
R4: -se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
-se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea si din zonele Baltagesti, G.Ialomitei
confidential
La retragerea L 400kV Buc.S.-Pelicanu, in plus:
91

2.16 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Pelicanu sau a L 400kV Buc.S.-Cernavoda

(linie lunga provizorie), simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 105%Iadm, a liniilor din zona G.Ialomitei,
Urziceni, Slobozia, Lehliu pana la 165%I20C (cea mai incarcata este L 110kV Slobozia S.Dragos Voda).
R2: incarcarea liniilor din zona Slobozia, Lehliu pana la 178%Iadm30C (cea mai incarcata este L
110kV Slobozia S.-Dragos Voda).
R1, R2 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V. Calugareasca-Urziceni;
- se conecteaza L 110kV Rm.Sarat-Costieni;
- se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2, Basarabi-Baltagesti;
- se conecteaza CT 110kV G.Ialomitei;
statiile 400/110kV Stupina si Rahman confidential
sau
La toate regimurile,la retragerea L 400kV Buc.S.-Pelicanu, in plus:
Limitarile de productie a CEE sunt la valori mai scazute cu cca. confidential (reduceri mai
mari cu cca. confidential).
2.17 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S-Pelicanu sau a T1 (sau 2) 400/110kV

R1: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 110%Sn
R1, R4 La retragerea L 400kV Buc.S.-Pelicanu, postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2)
400/110kV Tulcea V., pentru descarcarea transformatorului ramas in functiune pana la
100%Sn, se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
La retretragerea L 400kV Buc.S.-Pelicanu, in plus:
92

La toate regimurile, la retretragerea L 400kV Buc.S.-Pelicanu, in plus:
2.18 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Pelicanu sau a L 400kV Tulcea V.-Isaccea,
R1:incarcarea L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei la cca. 104% Iadm, a L 110kV Slobozia S.-Slobozia N.
la cca. 108%Iadm30C (=485A) si a L 110kV Slobozia S.-Dragos Voda la cca. 103% Iadm30C
(=485A)
R2: incarcarea L 110kV Slobozia S.-Dragos Voda la cca. 102% Iadm30C (=485A)
R3:R4: incarcarea L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei, Buc.S.-G.Ialomitei si G.Ialomitei-Cernavoada c1 la
cca. 107% Iadm, 102% Iadm, respectiv 103%Iadm, a mai multor L 110kV din zona Medgidia si
Slobozia, cea mai incarcata fiind L 110kV Mircea V.-Medgidia S. la cca. 102% Iadm20C (=530A)
R2 - se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugurean, V. Calugareasca-Urziceni,
R1, R4 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V. Calugareasca-Urziceni
In plus, la toate regimurile, la retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Pelicanu se
deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu si se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia G.
Ialomitei.
L 110kV Pelicanu-CSC2 (consumatori linistiti de pe platforma Silcotub Calarasi) poate functiona
pe:
In acest caz, limitarea CEE se mentine la acelasi nivel.
2.18a Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 sau c2, simultan cu
declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1, R2: provizorat 400kV in statia 400kV G.Ialomitei in functiune, in functiune doar L 400kV
G.Ialomitei-Cernavoda c1;
R4: incarcarea L 400kV Pelicanu-Cernavoda la cca. 101%Iadm, a L 400kV Tulcea V.-Isaccea la
cca. 111%Iadm.
R4 -se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
93
confidential
2.18b Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 (sau c2) sau a L 400kV
Pelicanu-Cernavoda, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1, R2: provizorat 400kV in statia 400kV G.Ialomitei in functiune;
R4: incarcarea L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c2 (sau c1) la cca. 118%Iadm.
R4 se deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu;
-se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat si Smardan si
2.19 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Cernavoda (linie lunga provizorie) sau a L
400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 400kV Pelicanu-Cernavoada la cca. 103%Iadm, L 400kV Tulcea V.-Isaccea la
cca. 104%Iadm.
R1 - se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V.
sau
2.20 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Cernavoda (linie lunga provizorie) sau a L
400kV Pelicanu-Cernavoda, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea T 400/110kV aflat in functiune in G.Ialomitei la cca. 130%Sn, a liniilor din zona
Calarasi, Slobozia, G.Ialomitei pana la cca. 154%Iadm20C.(L 110kV Calarasi-Pietroiu cea mai
incarcata).
R2: incarcarea T 400/110kV aflat in functiune in G.Ialomitei la cca. 112%Sn, a liniilor din zona
Calarasi, Slobozia, G.Ialomitei pana la cca. 133%Iadm20C.( L 110kV Calarasi-Pietroiu cea mai
incarcata).
R1, R2 - se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V.
94

- se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in rezerva;
sau
In plus, la toate regimurile, la retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda se
deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu si se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in rezerva
(daca nu este indicat deja prin restul conditiomnarilor de regim)
L 110kV Pelicanu-CSC2 (consumatori linistiti de pe platforma Silcotub Calarasi) poate functiona
pe:
In acest caz, regimul este mai dificil si limitarea CEE este la un nivel mai scazut cu pana
la confidential (reducere mai mare cu cca. confidential).
Observatie: Limitarea este mai mica, daca confidential
2.21 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S-Cernavoda (linie lunga provizorat) sau a T1
(sau 2) 400/110kV Tulcea V., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1 La retragerea L 400kV Buc.S.-Cernavoada, postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2)
400/110kV Tulcea V., pentru descarcarea transformatorului ramas in functiune pana la
100%Sn, se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
2.22 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S-Cernavoda (linie lunga provizorat) sau a L
400kV Tulcea V.-Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 110kV Topolog-Tulcea V. la cca. 499A, adica la cca. 103% Iadm30C (=485A)
R1 - se limiteaza productia CEE din zona Tulcea: CEE Topolog.
Productia se reduce cu cca. confidential
2.23
Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S-Cernavoda (linie lunga provizorat) sau a L
400kV Tulcea V.-Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: se incarca L 400kV Pelicanu-Cernavoda, L.Sarat-G.Ialomitei, G.Ialomitei-Cernavoda, pana
la 111%Iadm si L 110kV Mircea Voda-Medgidia S. la 103% Iadm30C.
R1 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugurean, V. Calugareasca-Urziceni;
95

- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea confidential
2.24 Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 sau a L 400kV

Pelicanu-Cernavoda, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 110%Iadm
R1 - se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si 2;
- se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si Pogoanele-Jugureanu;
sau
- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea si din zonele Baltagesti, G.Ialomitei
confidential
In plus, la toate regimurile, la retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda se
deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu si se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia G.
Ialomitei.
In acest caz limitarea CEE este la un nivel mai scazut cu confidential (reducere mai mare
cu cca. confidential).
2.25 Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 (sau c2) sau a T1 (sau
2) 400/110kV Tulcea V., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: : incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 118%Sn (cand L 400kV G.IalomiteiCernavoda c1 era parte a provizoratului)
R2: R3: R4: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 113%Sn (dupa desfiintarea
provizoratului, cu doua L 400kV intre statiile 4000kV G.Ialomitei si Cernavoda)
Masurile sunt valabile indiferent de starea provizoratului din statia 400kV G.Ialomitei.
R1, R4 - se conecteaza preventiv L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2 si T 400/110kV Medgidia S.
aflat in rezerva.
In R1 este in functiune provizoratul din statia 400kV G.Ialomitei, in R4 este desfiintat.
2.26 Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 (parte a provizoratului
din statia 400kV G.Ialomitei) sau a L 400kV Tulcea V.-Tariverde, simultan cu declansarea
celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea liniilor de 110kV din zona Tulcea pana la cca. 137% Iadm30C (=485A)
R2: incarcarea liniilor de 110kV din zona Tulcea pana la cca. 123% Iadm30C (=485A)
96
R1 - se conecteaza CT 10kV G.Ialomitei;

- se limiteaza productia CEE din zona Tulcea: confidential
R2 - se conecteaza CT 10kV G.Ialomitei;
2.27 Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 (parte a provizoratului din

statia 400kV G.Ialomitei) sau a L 400kV Tulcea V.-Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt
echipament, determina in:
R1: regim divergent
R2: regim divergent
R1, R2 - se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
- se conecteaza L 110kV Basarabi-Baltagesti si L.Sarat-Ostrov c1 si c2;
- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea si din zonele Baltagesti, G.Ialomitei
confidential
2.27a
Retragerea din exploatare a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 (sau c2) sau a L
400kV Tulcea V.-Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R4: incarcarea L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda
R4 -se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si Pogoanele-Jugureanu;
confidential
2.28 Retragerea din exploatare a L 220kV Buc.S.-Fundeni c2 sau a L 220kV Buc.S.-Fundeni

c1, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT3 400/220kV Brazi V. la cca. 108%Sn
R2: R3: incarcarea AT3 400/220kV Brazi V. la cca. 113%Sn
R4: incarcarea AT3 400/220kV Brazi V. la cca. 109%Sn
La retragerea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c1 (c2) se verifica ca este conectata CL 220kV Fundeni.
R1, R3, R4 - se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. CalugareascaUrziceni si Pogoanele-Jugureanu;
- se modifica ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 19.
2.29 Retragerea din exploatare a L 220kV Buc.S.-Fundeni, c1 (c2) sau a AT3 400/220kV
Brazi V., simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c2 (c1) la cca.1110A, adica127% Iadm30C (=870A).
R2: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c2 (c1) la cca.101% Iadm30C (=870A).
R3: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c2 (c1) la cca.113% Iadm20C (=970A)
R4: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c2 (c1) la cca.1134A, adica la cca. 117% Iadm20C
(=970A)
97

R1- se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si Pogoanele-Jugureanu;
- se modifica ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21
- se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, Gura Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV
Doftana.
Cele 2 echipamente se vor retrage cand temperatura mediului ambiant este sub 20C.
R2 - se conecteaza L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si Pogoanele-Jugureanu;
R3, R4 - se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
-se reduce deficitul zonei Fundeni prin manevre de exemplu in statiile Solex si Mihai Bravu la
R3 si statiile Solex, Mihai Bravu, Centru, Nord la confidential.
.
2.30 Retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda sau a T1 (sau 2) 400/110kV

R1, R4 La retragerea L 400kV Pelicanu-Cernavoada:
-se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in rezerva, pe bara 1 110kV;
Postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V., pentru descarcarea
transformatorului ramas in functiune pana la 100%Sn, se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov
c1 si c2.
2.31 Retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda sau a L 400kV Tulcea V.Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: R2: R3: R4: incarcarea L 110kV Babadag-Tulcea V. si Topolog-Tulcea V. la 103%Iadm20C si 101%
Iadm20C
R4 - se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si Pogoanele-Jugureanu;
- se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva, cu mentinerea CT 110kV conectata;
2.32 Retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1, L.Sarat-G.Ialomitei, Buc.S.-Cernavoda (linie
lunga provizorie) la 115%Iadm, 107%Iadm, respectiv 103%Iadm si a L 110kV Mircea V.-Medgidia S.,
98
G.Ialomitei-Slobozia S., G.Ialomitei-Tandarei , la 103% Iadm30C, 106% Iadm30C, respectiv 104%

Iadm30C.
Iadm30C pentru aceste linii de 110kV este 485A.
R2: R3: R4::incarcarea T 400/110kV Medgidia S. la cca. 103%Sn, a L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda,
L.Sarat-G.Ialomitei, G.Ialomitei.-Cernavoda, Buc.S.-G.Ialomitei la 115%Iadm, 112%Iadm, 111%Iadm
respectiv 108% si a L 110kV Mircea V.-Medgidia S., G.Ialomitei-Slobozia S., Medgidia N.Medgidia 1, G.Ialomitei-Tandarei , la 104% Iadm20C, 102% Iadm20C, respectiv 101% Iadm20C ultimele
doua linii.
R1, R4 - se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential
In plus, la retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda se deconecteaza T2
400/110kV Pelicanu si se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia G. Ialomitei.
In acest caz limitarea CEE este la un nivel mai scazut cu confidential (reducere mai mare
cu cca. confidential).
2.33 Retragerea din exploatare a T1 (sau 2) 400/110kV Constanta N. sau a T1 (sau 2)
400/110kV Tulcea V., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R2: R3: R4: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 114%Sn
R1, R4 La retragerea T1 (sau 2) 400/110kV Constanta N., postavarie, dupa declansarea T1
(sau 2) 400/110kV Tulcea V., pentru descarcarea transformatorului ramas in functiune pana la
100%Sn,
se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva cu mentinerea CT 110kV Medgidia S.
conectata si L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
c1 si c2 si T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva cu mentinerea CT 110kV Medgidia S.
conectata.
2.34 Retragerea din exploatare a L 400kV Constanta N.-Cernavoda sau a L 400kV Tulcea
V.-Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea T 400/110kV Medgidia S. aflat in functiune la cca. 185%Sn, a liniilor de 110kV
din zona Tulcea, Constanta si Medgidia pana la 140% Iadm30C.
R2: incarcarea T 400/110kV Medgidia S. aflat in functiune la cca. 158%Sn, a L 110kV din zona
Medgidia pana la cca. 124%Iadm30C, a L 110kV din zona Tulcea pana la 116% Iadm30C.
R3: -
99
R4:: incarcarea T 400/110kV Medgidia S. aflat in functiune la cca. 150%Sn, a L 110kV Mircea
V.-Medgidia S. la cca. 108%Iadm20C, a L 110kV din zona Tulcea pana la 124% Iadm20C.
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Tariverde
- se conecteaza L 110kV Ostrov- L.Sarat c1 si c2;
- se conecteaza L 110kV Basarabi-Baltagesti;
- se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva cu mentinerea CT 110kV Medgidia S.
conectata;
- se deconecteaza CT 110kV Tariverde
- se modifica reglajele CT 400kV Tariverde si CL 400kV Constanta N. cu cele cu cele
sensibilizate pentru incercare bare. In statia Constanta N., T1 400/110V este mutat pe bara 1A
400kV.
- postavarie, la declansarea L 400kV Constanta N.-Cernavoda, CL 400kV Constanta N.
declanseaza fara temporizare, iar productia CEE ce debiteaza in statia Tariverde este
confidential
R1 Se sacrifica postavarie 520MW=(301MW+219MW). Se obtine un regim admisibil.
R2 Se sacrifica postavarie 406MW=(235+171MW). Se obtine un regim admisibil.
R4 Se sacrifica postavarie 495MW=(287+208MW). Se obtine un regim admisibil.
La retragerea L 400kV Constanta N.-Cernavoda
- se deconecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
- se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva, cu mentinerea CT 110kV Medgidia
S. conectata;
- se deconecteaza CT 110kV Tariverde;
- se modifica reglajele CT 400kV Tariverde cu cele cu cele sensibilizate pentru incercare bare.
- postavarie, la declansarea L 400kV Tariverde-Tulcea V, CT 400kV Tariverde declanseaza
fara temporizare, iar productia CEE care debiteaza pe bara 2A Tariverde este confidential.
R1- se limiteaza preventiv productia din CEE Sarichioi la cca. confidential;
Daca se sacrifica postavarie o productie de cca. confidential din CEE care debiteaza in
statia Tariverde, se obtine un regim admisibil.
R2 Daca se sacrifica postavarie o productie de cca. confidential din CEE care debiteaza in
R4 - se limiteaza preventiv productia din CEE Babadag 1,2,3 la cca. confidential;
Daca se sacrifica postavarie o productie de cca. confidential din CEE care debiteaza in
2.35 Retragerea din exploatare a L 400kV Constanta N.-Cernavoda sau a L 400kV Tulcea
V.-Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: regim divergent
R2: regim divergent
R3: tensiuni ridicate in zona Dobrogea, in reteaua de 400kV si 110kV si T 400/110kV Medgidia
S. se incarca la cca. 135#Sn
R4: regim divergent
R3 - se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva;
- se conecteaza ambele bobine atat in statia Isaccea, cat si in statia Cernavoda;
- se verifica sa fie in functiune bobina din statia Smardan
100
R1, R2, R4 - se deconecteaza sau se verifica ca este deconectata L 110kV Medgidia 1Nazarcea;
- se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva, cu mentinerea CT 110kV Medgidia
S. conectata;
- se limiteaza preventiv productia CEE din zona Dobrogea: confidential
sau
- se limiteaza preventiv productia CEE din zona Dobrogea si din zonele Baltagesti,
G.Ialomitei confidential
2.36 Retragerea din exploatare a T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. sau a L 400kV Tulcea V.Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 134%Sn.
R2: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 114%Sn.
R3: R4: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 137%Sn.
-se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia Medgidia S cu mentinerea CT 110kV
Medgidia S. conectata
Postavarie, la retragerea unui echipament si dupa declansarea celuilalt:
2.37 Retragerea din exploatare a T1 400/110kV Tulcea V. sau a T2 400/110kV Tulcea V.,
R1: incarcarea liniilor de 110kV din zona Dobrogea pana la 145%Iadm20C, cea mai incarcata fiind
L 110kV Lumina-Sitorman
R2: incarcarea liniilor de 110kV din zona Dobrogea pana la 124%Iadm30C, cea mai incarcata fiind
L 110kV Lumina-Sitorman..
R3: R4: incarcarea liniilor de 110kV din zona Dobrogea pana la 133%Iadm20C, cea mai incarcata fiind
L 110kV Lumina-Sitorman..
R2 - se deconecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
- se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2;
- se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia Medgidia S., cu mentinerea CT 110kV
Medgidia S. conectata
R1, R4 se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2;
- se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia Medgidia S., cu mentinerea CT 110kV
Medgidia S. conectata.;
2.38 Retragerea din exploatare a T1 400/110kV Tulcea V. sau a L 400kV Tulcea V.-Isaccea,
R1: -
101
R2: incarcarea L110kV Medgidia N.-Medgidia 1, la 101%Iadm30C.

R3: R4: incarcarea L110kV Mircea Voda-Medgidia S.la 101%Iadm20C.
R2, R4 -se deconecteaza sau se verifica ca e deconectata L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
-se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia Medgidia S., cu mentinerea CT 110kV
2.39
Retragerea din exploatare a T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. sau a T 400/110kV
Medgidia S., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V. la cca. 117%Sn, a L110kV Medgidia NConstanta N..la 103%Iadm30C.
R2: R3: R4: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V. la cca. 121%Sn, a L110kV Medgidia NConstanta N..la 106%Iadm20C.
R1, R4
La retragerea T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. :
-se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia Medgidia S., cu mentinerea CT 110kV
La retragerea T 400/110kV Medgidia S., se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia
Medgidia S., cu mentinerea CT 110kV Medgidia S. conectata si postavarie, dupa declansarea
T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
2.40
Retragerea din exploatare a T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. sau a L 400kV Medgidia
S.-Cernavoda, simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V. la cca. 117%Sn, a L110kV Medgidia NConstanta N..la 103%Iadm20C.
R2: R3: R4: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V. la cca. 121%Sn, a L110kV Medgidia NConstanta N..la 106%Iadm20C.
R1, R4 La retragerea T1 (sau 2) 400/110kV Tulcea V. se conecteaza preventiv L 110kV
L.Sarat-Ostrov c1 si c2 si T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva.
La retragerea L110kV Medgidia S-Cernavoda. se conecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea si
L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
2.41 Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Tariverde sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea liniilor 110kV din Dobrogea pana la 145%Iadm30C, cea mai incarcata fiind L 110kV
Lumina-Sitorman.
102
R2: incarcarea liniilor 110kV din Dobrogea pana la 125%Iadm30C, cea mai incarcata fiind L 110kV
Lumina-Sitorman.
R3:R4: incarcarea liniilor 110kV din Dobrogea pana la 135%Iadm20C, cea mai incarcata fiind L
110kV Lumina-Sitorman.
R1, R2, R4
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Tariverde
- se verifica ca este deconectata sau se deconecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
- se verifica ca sunt conectate sau se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu,
conectata;
- se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2;
Este necesara o limitare preventiva a productiei CEE din zona Dobrogea: confidential
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Isaccea
- se verifica ca este deconectata sau se deconecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
- se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni;
conectata;
Postavarie, dupa declansarea L 400kV Tulcea V-Tariverde. CT 400kV Tariverde declanseaza
fara temporizare, iar productia CEE care debiteaza pe bara 2A Tariverde este confidential,
practic inutil.
Incarcarile in reteaua de 110kV din Dobrogea sunt date insa de evacuarea productiei CEE din
reteaua de 110kV din Dobrogea.
CEE din zona Dobrogea 110kV se vor limita preventiv confidential
CEE ce debiteaza in statia Tariverde nu se limiteaza preventiv.
Productia acestor CEE se va repartiza optim intre barele 1A si 2A 400kV Tariverde, astfel incat
sa se sacrifice postavarie o putere cat mai mica.
2.42 Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Tariverde sau a T 400/110kV Medgidia
S. simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 110kV Topolog-Tulcea V. la 106%Iadm30C.
R2: R3: R4: incarcarea L 110kV Topolog-Tulcea V. la 104%Iadm20C.
R1, R4
La retragerea T 400/110kV Medgidia S. se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia
Medgidia S., cu mentinerea CT 110kV Medgidia S. conectata.
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Tariverde se limiteaza productia CEE Topolog la cca.
confidential
2 42bis Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Tariverde sau a L 400kV Medgidia
S.-Cernavoda simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 110kV Topolog-Tulcea V. la 106%Iadm30C.
R2: R3: -
103
R4: incarcarea L 110kV Babadag-Tulcea V. la 104%Iadm20C.

R1, R4 La retragerea L 400kV Medgidia S.-Cernavoda se conecteaza L 110kV Medgidia 1Nazarcea si se limiteaza CEE productia CEE Topolog la cca. confidential
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Tariverde se limiteaza productia CEE Topolog la cca.
confidential.
2.43 Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Tariverde sau a L 400kV Constanta N.Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina izolarea statiei 400/110kV
Tariverde si deci a CEE Fantanele Est, Fantanele Vest si Cogealac.
Retragerea din exploatare a L 400kV Rahman-Dobrudja sau a L 400kV Rahman-Isaccea,
simultan cu declansarea celuilalt echipament determina izolarea statiei 400/110kV Rahman si
deci a CEE care debiteaza in aceasta statie.
Retragerea din exploatare a L 400kV Stupina-Varna sau a L 400kV Stupina-Isaccea, simultan
cu declansarea celuilalt echipament determina izolarea statiei 400/110kV Stupina si deci a CEE
care debiteaza in aceasta statie.
2.44 Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Isaccea sau a T 400/110kV Medgidia S.
aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 110kV Medgidia N.-Constanta N. la cca. 112% Iadm30C.
R2: R3: R4: incarcarea L 110kV Medgidia N.-Constanta N. la cca. 116% Iadm20C.
R1, R4 -se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva si se mentine CT 110kV
Medgidia S. conectata.
2.45 Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Isaccea sau a L 400kV Medgidia S.Cernavoda aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 110kV Medgidia N.-Constanta N. la cca. 112% Iadm30C.
R2: R3: R4: incarcarea L 110kV Medgidia N.-Constanta N. la cca. 116% Iadm20C.
La retragerea L 400kV Medgidia S.-Cernavoda se conecteaza L 110kV Medgidia 1-Nazarcea.
R1, R4
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Isaccea se limiteaza preventiv productia CEE din zona
Dobrogea: confidential
2.46 Retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea V.-Isaccea sau a L 400kV Constanta N.Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: regim divergent
R2: regim divergent
R3: tensiuni ridicate in zona Dobrogea
R4: regim divergent
R3 - se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva;
- se conecteaza ambele bobine atat in statia Isaccea, cat si in statia Cernavoda;
- se verifica sa fie in functiune bobina din statia Smardan
R1, R2, R4
104
-se deconecteaza sau se verifica ca este deconectata L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;

-se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva cu mentinerea CT 110kV Medgidia S
conectata;
- se verifica incadrarea tensiunii in Dobrogea in limite admisibile;
La retragerea unuia din echipamente si declansarea celuilalt, CT 400kV Tariverde declanseaza
neselectiv si productia CEE care este debitata pe bara 1A 400kV Tariverde la care este
conectata L 400kV Constanta N.-Tariverde este confidential postavarie
Este necesara o reducere preventiva a productiei CEE din Dobrogea, deoarece, chiar daca s-ar
sacrifica postavarie intreaga productie ce debiteaza in statia Tariverde, tot nu s-ar respecta
criteriul N-1.
Productia CEE din zona Dobrogea se limiteaza preventiv la cca.: confidential
Suplimentar fata de reducerea preventiva mentionata din zona Dobrogea, care include si CEE
care debiteaza in statia Tariverde, postavarie se confidential o productie a CEE ce debiteaza
pe bara 1A a statiei Tariverde:
R1 de cca confidential, adica intreaga putere produsa ramasa dupa reducerea preventiva de la
valoarea initiala a productiei de confidential.
Este necesar ca intreaga productie initiala de confidential din statia Tariverde sa fie debitata pe
bara 1A 110kV, pentru a putea fi postavarie confidential.
R2: de cca. confidential, adica intreaga putere produsa ramasa dupa reducerea preventiva de
la valoarea initiala a productiei de confidential.
Este necesar ca intreaga productie initiala de confidential din statia Tariverde sa fie debitata pe
bara 1A 110kV, pentru a putea fi postavarie confidential.
R4: de cca. confidential din cei confidential ramasi dupa reducerea preventiva de la valoarea
initiala a productiei de confidential.
Este necesar ca cca. confidential din productie initiala de confidential din statia Tariverde sa
fie debitata pe bara 1A 110kV, pentru a se obtine un regim admisibil dupa confidential
postavarie
2.47 Retragerea din exploatare a unui T 400/110kV Tariverde simultan cu declansarea unui al
doilea T 400/110kV Tariverde determina incarcarea celui de-al treilea T 400/110kV ramas in
functiune astfel: confidential
Pentru a putea aplica masuri postavarie dupa declansarea unei a doua unitati de transformare
in statia Tariverde, productia in CEE Fantanele Est, Fantanele Vest si Cogealac nu trebuie sa
depaseasca confidential, astfel incat incarcarea singurului T 400/110kV Tariverde ramas in
functiune sa nu depaseasca cca. 120%Sn, inainte de aplicarea masurilor postavarie.
Postavarie, dupa declansarea unei a doua unitati de transformare in statia Tariverde, se verifica
ca productia in CEE Fantanele Est, Fantanele Vest si Cogealac sa nu depaseasca confidential
(pentru o incarcare de 100%Sn a transformatoarului ramas in functiune in statia Tariverde).
2.48 Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV DomnestiBuc.S., simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT 3 si 4 400/220kV Buc.S. la cca.106%Sn
R2: R3: R4: incarcarea AT 3 si 4 400/220kV Buc.S. la cca.104%Sn
105
Postavarie, la retragerea unui echipament, dupa declansarea celuilalt:

R1 Suplimentar, tot postavarie:
- se conecteaza CT 110kV Tr. Magurele;
2.48a Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV Buc.S.G.Ialomitei, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R3:R4: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 108%Iadm si a L 110kV din zona Slobozia,
G.Ialomitei pana la cca. 103% Iadm20C
R1-se verifica ca L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni sunt conectate;
2.49
Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a AT3 (sau AT4)
400/220kV Buc.S., simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT4 (sau AT3) 400/220kV Buc.S. la cca. 107%Sn.
R2: R3: R4: incarcarea AT4 (sau AT3) 400/220kV Buc.S. la cca. 104%Sn.
Postavarie, la retragerea unui echipament, dupa declansarea celuilalt:
R1 suplimentar, tot postavarie, se conecteaza CT 110kV Tr. Magurele.
2.50
Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV Buc.S.Pelicanu, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 104%Iadm, a L 110kV Slobozia S.-Slobozia
N. la cca. 113%Iadm30C, a L 110kV Slobozia S.-Dragos V. la cca. 111% Iadm30C, a L 110kV
Dragos Voda-V.Tepes la cca. 107% Iadm30C
R2: incarcarea L 110kV Slobozia S.-Dragos V. la cca. 114% Iadm30C, a L 110kV Dragos VodaV.Tepes la cca. 110% Iadm30C, si a L 110kV V.Tepes-Lehliu la cca. 107% Iadm30C
R3: R4: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 101%Iadm
R1, R2, R4 -se verifica ca sunt conectate sau se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu,
In plus, in toate regimurile, la retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S.-Pelicanu se
deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu si se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in
rezerva.
106

doua linii de 400kV din Pelicanu
2.51
Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV Buc.S.Cernavoda (linie lunga provizorie), simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 105%Iadm, a mai multor linii de 110kV din
zona Slobozia pana la cca. 108% Iadm30C , cea mai incarcata fiind L 110kV G.Ialomitei-Slobozia
S.
R1-se verifica ca L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni sunt conectate;
2.52 Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV PelicanuCernavoda, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 105%Iadm, a mai multor linii de 110kV din
zona Slobozia pana la cca. 118% Iadm30C , cea mai incarcata fiind L 110kV G.Ialomitei-Slobozia
S.
R2: R3: R4: incarcarea L 400kV Tulcea V.-Isaccea la cca. 104%Iadm,a L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei la
cca. 102%Iadm.
R1, R4 -se verifica ca L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni sunt conectate;
-se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in statia G.Ialomitei;
In plus, in toate regimurile, la retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda se
deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu
107
2.53 Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a T1 (sau 2) 400/110kV
R1: incarcarea T2 (sau 1) 400/110kV Tulcea V la cca. 117%Sn.:
R1, R4
-se conecteaza T 400/110kV Medgidia S aflat in rezerva
La retragerea L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei, postavarie, dupa declansarea T1 (sau 2) 400/110kV
Tulcea V. se conecteaza L 110kV L.Sarat-Ostrov c1 si c2.
c1 si c2
2.54 Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV Tulcea V.Tariverde, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea T1 si 2 Tulcea V. la 104%Sn, a L 110kV Topolog-Tulcea V. la 146%Iadm30C, a L
110kV Babadag-Tulcea V. la 129%Iadm30C si Tulcea V.-Zebil N. pana la 129%Iadm30C, precum si
a L 110kV Slobozia S.-Slobozia N. la 107%Iadm30C
R2: incarcarea L 110kV Topolog-Tulcea V. la 134%Iadm30C, a L 110kV Babadag-Tulcea V. la
114%Iadm30C si Tulcea V.-Zebil N. pana la 114%Iadm30C
R3: R4: incarcarea T 1 si 2 Tulcea V. la 106%Sn, a L 110kV Topolog-Tulcea V. la 140%Iadm20C, a L
110kV Babadag-Tulcea V. la 136%Iadm20C si Tulcea V.-Zebil N. pana la 120%Iadm20C, precum si
a L 110kV Slobozia S.-Slobozia N. la 101%Iadm20C
- se verifica ca sunt conectate
sau se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu,
- se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva pe bara 2 110kV G.Ialomitei;
2.55 Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: regim divergent
R2: regim divergent
R3: R4: regim divergent
R1, R2, R4 - se conecteaza CT 110kV G.Ialomitei;
- se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva pe bara 2 110kV G.Ialomitei;
- se mareste aportul de putere reactiva pentru cresterea tensiunii in statiile 400kV Cernavoda,
G.Ialomitei, Pelicanu, Medgidia S., utilizand toate mijloacele de reglare U-Q;
108
2.56 Retragerea din exploatare a AT2 220/110kV Targoviste sau a AT3 220/110kV
Targoviste, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina ramanerea fara tensiune a
statiilor din zona Targoviste.
La retragerea din exploatare a unuia din echipamentele respective se conecteaza L 110kV
Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, Gura Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV Doftana.
2.57 Retragerea din exploatare a AT3 400/220kV Buc.S. sau a AT4 400/220kV Buc.S.
R1: incarcarea L 400kV Domnesti-Buc.S. la cca. 104%Iadm, a L 110kV Domnesti-IFA la cca.
148%Iadm30C si a L 110kV IFA-Jilava la cca. 133%Iadm30C,
R2: R3: R4: incarcarea L 110kV Domnesti-IFA la cca. 135%Iadm20C .
R1 - se verifica ca sunt conectate L 110kV V.Calugareasca-Urziceni, Pogoanele-Jugureanu;
- se conecteaza CT 110kV Turnu Magurele;
- se modifica plotul AT 3,4 400/220kV Bradu cu reglaj longotransversal pe pozitia 21;
- se deconecteaza L 110kV Progresu-Jilava, c2;
- se aduce in functiune L 110kV Jilava-Domnesti pe bara 2 in Jilava.
R4 - se verifica ca sunt conectate L 110kV V.Calugareasca-Urziceni, Pogoanele-Jugureanu;
- se conecteaza CT 110kV Turnu Magurele;
- se modifica plotul AT 3,4 400/220kV Bradu cu reglaj longotransversal pe pozitia 21;
- se deconecteaza L 110kV Progresu-Jilava, c2;
- se aduce in functiune L 110kV Jilava-Domnesti pe bara 2 in Jilava.
2.58 Retragerea din exploatare a L 400kV L.Sarat-G.Ialomitei sau a L 400kV Constanta N.Cernavoda, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: R2: R3: incarcarea T 400/110kV Medgidia S. la cca. 152%Sn;
R4:Masuri de regim la retragerea din exploatare a unuia din echipamentele respective:
R3 - se conecteaza T 400/110kV Medgidia S.
- se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in rezerva;
- deficitul zonei Constanta-Medgidia-Tulcea va fi confidential.
2.59 Retragerea din exploatare a L 400kV Buc.S-Pelicanu sau a L 400kV PelicanuCernavoda., simultan cu declansarea celuilalt echipament, determina in:
R1: R2: R3: scaderea tensiunilor in zona Calarasi pana la cca. 86kV.
R3 - se deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu;
109

2.60 Retragerea din exploatare a T 400/110kV G.Ialomitei aflat in functiune sau a T2
400/110kV Pelicanu simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: R2: R3: regim divergent
R3 se conecteaza T 400/110kV G.Ialomitei aflat in rezerva pe bara 1 110kV G.Ialomitei.
2.62 Retragerea din exploatare a L 220kV Tr.Magurele-Craiova sau a L 220kV SlatinaCraiova N. simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: R2: R3: incarcarea L 220kV Isalnita-Gradiste la cca. 1048A (108%Iadm20C)
R3 - se conecteaza L 110kV Caracal-Jianca, Bechet-Horezu Poenari, Bals-Craiova Est, BalsCraiova Nord c1 si c2. Depasirea se datoreaza productiei de confidential din CET Isalnita.
2.64 Retragerea din exploatare a AT1 220/110kV Brazi V sau a L 220kV Brazi V.-Teleajan,
simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: incarcarea AT2 220/110kV Brazi V. la 109%Sn, a L 110kV Pogoanele-Jugurean la
102%Iadm30C
R2: R3: incarcarea AT2 220/110kV Brazi V. la 161%Sn, a L 110kV Brazi V.-Ploiesti S., Ploiesti S.Teleajan, Brazi V.-Crang, Crang-Ploiesti N. la valori de pana la 110%Iadm20C.
R1- se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni si se
conecteaza G.Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV Doftana.
R3 - se conecteaza preventiv L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni,
G.Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV Doftana.
2.65 Retragerea din exploatare a AT1 220/110kV Brazi V sau a AT2 220/110kV Brazi V.
R1: R2: R3: incarcarea L 220kV Brazi V.-Teleajan la cca. 784A, adica cca. 131%ITC.
110
R3 - se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni, incarcarea

ajungand sub limita admisibila de 120%ITC.
2.66 Retragerea din exploatare a L 220kV Brazi V.-Teleajan sau a AT2 220/110kV Brazi V.,
R1: incarcarea AT1 220/110kV Brazi V. la 109%Sn, a L 110kV Pogoanele-Jugurean la
101%Iadm30C
R2: R3: incarcarea AT1 220/110kV Brazi V. la 161%Sn, a L 110kV Brazi V.-Ploiesti N., Brazi V.Teleajan la valori de pana la 112%Iadm20C.
R1 se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni si se
conecteaza G.Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV Doftana.
R3 - se conecteaza L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni.
2.67 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S. sau a L 400kV DomnestiUrechesti, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: - incarcarea L 110kV Jilava-CET Progresu c1 la cca. 111% Iadm30C si a AT3 si 4 400/220kV
Buc.S. la cca. 107%Sn
R2: R3: R4: Masuri de regim la retragerea din exploatare a unuia din echipamentele respective:
R1 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni.;
-se echilibreaza circulatiile pe L 110kV Jilava-CET Progresu c1 si c2, prin mutarea de consum
in statiile Jilava 110kV de pe bara 1 pe bara 2 (cca. confidential) si Toporasi 110kV de pe bara
2 pe bara 1 (cca. confidential);
-Postavarie, dupa retragerea unui echipament si declasarea celuilalt se limiteaza suplimentar
productia CEE din zona Dobrogea, astfel: confidential
2.68 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S. sau a T2 (sau T1) 400/110kV
Domnesti, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: - incarcarea L 110kV Jilava-CET Progresu c1 la cca. 109 - 112% Iadm30C
R1 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni;
La retragerea L 400kV Domnesti-Buc.S.-se echilibreaza circulatiile pe L 110kV Jilava-CET
Progresu c1 si c2, prin mutarea de consum in statiile Jilava 110kV de pe bara 1 pe bara 2 (cca.
confidential) si Toporasi 110kV de pe bara 2 pe bara 1 (cca. confidential);
La retragerea T2 400/110kV Domnesti se conecteaza CT 110kV intre bara 1 si bara 2B 110kV
Domnesti.
2.69 Retragerea din exploatare a L 400kV Domnesti-Buc.S. sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu retragerea celuilalt echipament, determina in:
R1: - incarcarea AT3 si AT4 400/220kV Buc.S. la cca. 111%Sn;
111
R1 - se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni.;
2.70 Retragerea din exploatare a L 220kV Buc.S.-Fundeni, c1 (c2) sau a L 400kV Tulcea V.Isaccea, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c2 (c1) la cca. 106%Iadm30C (=870A)
R1 La retragerea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c1 (c2):
- se verifica ca este conectata CL 220kV Fundeni.
- se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni.;
- se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi, Gura Ocnitei-Postarnacu si CT 110kV
Doftana.
- se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 17;
La retragerea L 400kV Tulcea V.-Isaccea
- se verifica ca sunt conectate L 110kV Pogoanele-Jugureanu, V.Calugareasca-Urziceni.;
- se limiteaza productia CEE din zona Dobrogea: confidential.
2.71 Retragerea din exploatare a L 220kV Buc.S.-Fundeni, c1 (c2) sau a L 400kV TantareniBradu, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 220kV Buc.S.-Fundeni, c2 (c1) la cca. 110%Iadm30C (=870A)
- se conecteaza L 110kV Arcuda-Titu, Chitila-Potlogi;
- se comuta ploturile AT3 si 4 400/220kV Bradu pe pozitia 21;
2.72 Retragerea din exploatare a AT1 sau a AT2 220/110kV Buc.S., simultan cu declansarea
celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 110kV Domnesti-IFA la cca. 122%Iadm30C (=485A ) si L 110kV IFA-Jilava la
cca. 106%Iadm30C (=485A )
R1- se deconecteaza L 110kV Progresu-Jilava, c2;
- se aduce in functiune L 110kV Jilava-Domnesti pe bara 2 in Jilava;
112
- se functioneaza cu TG3 sau TG4 in CET Bucuresti Sud;

- se reduce deficitul zonei Sud prin descarcari de sarcina de pe zona de Sud pe zonele
Fundeni si Vest, astfel incat deficitul zonei Sud sa fie de cca. confidential.
In acest scop se pot face manevre in statiile: Solex, Dudesti, Mihai Bravu, Bucuresti
Centru, Panduri, fiind posibile si alte optiuni, la latitudinea DET Bucuresti.
2.73 Retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda sau a L 400kV Tulcea V.Tariverde, simultan cu declansarea celuilalt echipament determina in:
R1: incarcarea L 110kV Topolog-Tulcea V. la cca. 104%Iadm30C (=485A ) si L 110kV
G.Ialomitei-Slobozia S. la cca. 101%Iadm30C (=485A )
-se limiteaza productia CEE Topolog la cca. confidential;
-se limiteaza productia CEE ce debiteaza in zona Baltagesti, G.Ialomitei la cca. confidential.
La retragerea din exploatare a L 400kV Pelicanu-Cernavoda, in plus:
-se deconecteaza T2 400/110kV Pelicanu si se conecteaza T 400/110kV aflat in rezerva in
statia G.Ialomitei, pe bara 1.
113
DET 3
3.1.
Retragerea din exploatare a liniei 400kV Slatina-Draganesti Olt (sau a T 400/110kV
Draganesti Olt) sau a AT 220/110kV Gradiste aflat in functiune, simultan cu declansarea
R1, R2, R3, R4, R5, R6 ramanerea fara tensiune a statiilor 110 kV din zona Gradiste.
Masuri de regim la retragerea din exploatare a:
AT 220/110kV Gradiste aflat in functiune:
-se conecteaza AT 220/110 kV Gradiste aflat in rezerva calda;
liniei 400kV Slatina-Draganesti Olt sau a T 400/110kV Draganesti Olt:
-se conecteaza AT 220/110 kV Gradiste aflat in rezerva calda;
sau
- se conecteaza liniile 110kV Caracal-Jianca, Bechet-Horezu Poenari, Bals-Craiova Est, BalsCraiova Nord c1 si c2.
3.2.
Retragerea din exploatare a liniei 220kV Slatina-Gradiste sau a liniei 220kV IsalnitaCraiova Nord c1, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3 incarcarea liniei 220 kV Isalnita-Craiova Nord c2 la cca. 117%Iadm30C.
- se conecteaza AT 220/110kV Isalnita aflat in rezerva calda;
- se conecteaza AT 220/110kV Gradiste aflat in rezerva calda;
- se conecteaza liniile 110kV Caracal-Jianca, Bechet-Horezu Poenari, Bals-Craiova Est, BalsCraiova Nord c1 si c2 si Pojaru-Berbesti.
3.3.
Retragerea din exploatare a liniei 220 kV Slatina-Gradiste sau a liniei 220kV IsalnitaCraiova Nord c2, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3 incarcarea liniei 220 kV Isalnita-Craiova Nord c1 la cca. 127%Iadm30C si CT 220kV Craiova
Nord la cca. 135%ITC.
R3, R6:- se conecteaza AT 220/110kV Isalnita aflat in rezerva calda;
- se conecteaza liniile 110kV Caracal-Jianca, Bechet-Horezu Poenari, Bals-Craiova Est, BalsCraiova Nord c1 si c2, Pojaru-Berbesti;
R3 suplimentar: - se conecteaza CT 110 kV Dragasani;
- se conecteaza linia 110 kV Icoana-Harlesti sau CT 110 kV Turnu Magurele.
3.4.
Retragerea din exploatare a liniei 220 kV Isalnita-Craiova Nord c1 sau a liniei 220kV
Isalnita-Craiova Nord c2, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3 incarcarea liniilor 220 kV Slatina-Gradiste la cca. 106%Iadm30C si Isalnita-Gradiste la cca.
114%Iadm30C.
114

3.5.
Isalnita-Gradiste, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3, R6:- se conecteaza AT 220/110kV Isalnita aflat in rezerva calda;
- se conecteaza liniile 110kV Caracal-Jianca, Bechet-Horezu Poenari, Bals-Craiova Est, BalsCraiova Nord c1 si c2, Pojaru-Berbesti si Barbatesti-Carbunesti;
- se conecteaza CT 110 kV Dragasani;
R3 suplimentar:- se conecteaza linia 110 kV Icoana-Harlesti;
- puterea maxima generata de CET Isalnita confidential.
daca se conecteaza si CT 110 kV Turnu Magurele:
3.6.
R3 incarcarea liniilor 220 kV Isalnita-Craiova Nord c1 la cca. 147%Iadm30C si CT 220 kV
Craiova Nord la cca. 154%ITC.
R3:- puterea maxima generata de CET Isalnita confidential.
- se conecteaza linia 110 kV Icoana-Harlesti;
3.7.
Retragerea din exploatare a liniei 220kV Portile de Fier-Resita c1 (sau c2) sau
R1: - liniei 400kV Portile de Fier-Djerdap,
liniei 400kV Sibiu Sud-Tantareni,
liniei 220kV Baru Mare-Hasdat.
R1 incarcarea liniei 220kV Portile de Fier-Resita c2 (sau c1) de la cca. 110%Iadm30C la cca.
117%Iadm30C, pentru o productie de confidential in PdFI.
115

- se conecteaza linia 110 kV Tr. Severin-Toplet c1 in statia 110 kV Tr. Severin si CT 110kV
Toplet;
- se deconecteaza liniile 110 kV Toplet-Cozla si Armenis-CFR Poarta;
- se conecteaza liniile 110 kV Otelul Rosu-Baru Mare si Otelul Rosu-Retezat cu derivatie
Ruschita;
- se deconecteaza linia 110 kV Iaz-Otelul Rosu.
- confidential.
La retragerea liniei 400kV Portile de Fier-Djerdap, suplimentar:
- confidential.
3.9.
Retragerea din exploatare a AT1 (sau AT2) 400/220kV Portile de Fier 500MVA sau
AT3 400/220kV Portile de Fier 500MVA simultan cu declansarea celuilalt element determina
in:
R1 incarcarea AT2 (sau AT1) 400/220 kV 400 MVA Portile de Fier la cca. 105%Sn, pentru o
productie de confidential in PdFI.
R3 incarcarea AT2 (sau AT1) 400/220 kV 400 MVA Portile de Fier la cca. 141%Sn, pentru o
productie de confidential in PdFI.
R1, R3: - se conecteaza linia 110 kV Tr. Severin-Toplet c1 in statia 110 kV Tr. Severin si CT
110kV Toplet;
- se deconecteaza liniile 110 kV Toplet-Cozla si Armenis-CFR Poarta;
Ruschita;
- se deconecteaza linia 110 kV Iaz-Otelul Rosu.
- confidential.
R3 suplimentar:- puterea maxima generata de CHE PdFI confidential.
3.10. Retragerea din exploatare a liniei 220 kV Portile de Fier-Turnu Severin Est c1 (sau
AT1 220/110 kV Turnu Severin Est) sau a liniei 220 kV Portile de Fier-Turnu Severin Est c2
(sau AT2 220/110 kV Turnu Severin Est), simultan cu declansarea celuilalt element determina
in:
R1, R2, R3, R4, R5, R6 ramanerea fara tensiune a statiilor 110 kV din zona Turnu Severin.
La retragerea liniei 220 kV Portile de Fier-Tr. Severin Est c1 (sau AT1 220/110 kV Tr. Severin
Est) se conecteaza linia 110 kV Tr. Severin Est Toplet c1 in Tr. Severin Est si cupla 110 kV
Toplet.
La retragerea liniei 220 kV Portile de Fier-Tr. Severin Est c2 (sau AT2 220/110 kV Tr. Severin
Est) suplimentar se trece si AT1 200 MVA Tr. Severin Est pe B2 110 kV.
3.11. Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Cetate sau a liniei 220kV Cetate-Calafat
(sau AT 220/110kV Calafat), simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5, R6 ramanerea fara tensiune a statiilor 110 kV din zona Cetate-Calafat.
116
La retragerea din exploatare a AT 220/110 kV Calafat si a liniei 220 kV Cetate-Calafat:

Basarabi 110 kV:
-se conecteaza CT 110 kV Basarabi;
Cetate 110 kV:
- se trec liniile 110 kV Basarabi-Cetate c1 si Calafat-Cetate din bara 1 in bara 2 110 kV
Cetate;
-se trece consumul din bara 1 110 kV Cetate in bara 2 110 kV Cetate.
Suplimentar, la retragerea din exploatare a liniei 220 kV Cetate-Calafat:
-se deconecteaza AT 220/110 kV Calafat.
Suplimentar, la retragerea din exploatare a AT 220/110 kV Cetate:
Calafat 110 kV:
- se deconecteaza CT 110 kV Calafat;
- linia 110 kV Cetate-Calafat si AT Calafat in functiune pe bara B 110 kV. Celelalte
echipamente, inclusiv tot consumul, pe bara A 110 kV.
3.12. Retragerea din exploatare a AT 220/110 kV Sardanesti sau a AT 220/110 kV Targu Jiu
Nord, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1 tensiuni mai mici decat limita admisibila
incarcarea liniilor 110kV Rogojelu-Godinesti la
CT 110kV Motru la cca. 142%ITC.
R3 tensiuni mai mici decat limita admisibila
incarcarea liniilor 110kV Rogojelu-Godinesti la
CT 110kV Motru la cca. 122%ITC.
R4, R6 un regim divergent.
in statiile 110 kV (la cca. 87 kV) din zona si

cca. 108%Iadm, Motru-Jilt la cca. 114%Iadm si a
in statiile 110 kV (la cca. 87 kV) din zona si
cca. 113%Iadm, Motru-Jilt la cca. 105%Iadm si a

- se conecteaza AT 220/110 kV Urechesti aflat in rezerva calda.
3.13. Retragerea din exploatare a liniei 400kV Tantareni-Bradu sau a liniei 400kV BrasovGutinas, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R4 incarcarea liniei 110kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 102%Iadm30C.
Incarcarea liniei 110kV Pogoanele-Jugureanu se incadreaza in curentul maxim admisibil pentru
temperatura de 20C.
3.14. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Portile de Fier-Cetate c1 sau a liniei 220kV
Portile de Fier-Cetate c2, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R2, R3, R4, R5, R6 ramanerea fara tensiune a statiilor 110 kV din zona Cetate-Calafat.
Calafat 110kV:
- se deconecteaza CT 110kV;
- linia 110 kV Cetate-Calafat si AT 220/110 kV Calafat in functiune pe bara B-110 kV.
Celelalte echipamente, inclusiv tot consumul, pe bara A-110 kV;
Cetate 110kV:
- se trece linia 110 kV Basarabi-Cetate c1 pe B2-110 kV Cetate ;
- se trece consumul din B1-110 kV pe B2-110 kV Cetate;
117
Basarabi 110 kV:

- se conecteaza CT 110 kV.
In Ostrovu Mare110 kV:
- se trec grupurile TH3 si TH4 din CHE Portile de Fier II (blocul 2) de pe bara 1-110kV
pe bara 2A-110kV Ostrovu Mare (pe bara 2B-110kV mai raman grupurile TH5, TH6,
TH7, TH8).
R5
Regim R5 cu putere generata de CET Isalnita confidential, 80%Pg in CEF
1.
Retragerea din exploatare a liniei 220kV Slatina-Craiova sau a liniei 220kV CraiovaSardanesti, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
117%Iadm30C.
2.
3.
- se conecteaza CT 110 kV Dragasani.
118
4.
Isalnita-Craiova Nord c2, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
118%Iadm30C.
5.
6.
119
DET 4
4.1.
Retragerea din exploatare a AT3 400/220kV Arad sau a AT 400/220kV Mintia aflat in
functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 400kV Mintia (cca. 422 kV).
R3, R5 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 400kV Mintia (cca. 421 kV).
AT 400/220kV Mintia aflat in functiune:
- se conecteaza AT 400/220kV Mintia aflat in rezerva calda.
AT3 400/220kV Arad:
- se comuta ploturile T 400/110 kV Arad;
- se verifica sa fie in functiune automatizarea BC 400 kV Arad.
4.2.
Retragerea din exploatare a liniei 400kV Arad-Mintia sau a AT 400/220kV Mintia aflat
in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R4 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 400kV Mintia (cca. 422 kV).
R1, R5 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 400kV Mintia (cca. 423 kV).
AT 400/220kV Mintia aflat in functiune:
Liniei 400kV Arad-Mintia:
- se comuta ploturile AT3 400/220 kV Arad;
- se comuta ploturile T 400/110 kV Arad;
4.3.
Retragerea din exploatare a T 400/110kV Arad sau a AT1 220/110kV Arad, simultan
cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R3, R4, R5, R6 un regim divergent.
- se conecteaza liniile 110 kV Fantanele-Ortisoara, Sannicolau-Lovrin;
- se verifica sa fie in functiune BC 400 kV Arad.
4.4.
Retragerea din exploatare a liniei 220 kV Arad-Timisoara sau a liniei 220 kV SacalazCalea Aradului (sau a liniei 220 kV Arad-Calea Aradului), simultan cu declansarea celuilalt
R3 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 220kV Arad (cca. 246 kV) si in statiile
110kV din zona (cca. 123kV).
R1, R4 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 220kV Arad (cca. 245 kV) si in statiile
110kV din zona (cca. 123kV).
R5 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statiile 220kV Arad, Calea Aradului (la cca. 244
kV).
R6 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 220kV Arad, Calea Aradului (cca. 245 kV)
si in statiile 110kV din zona (cca. 123kV).
120
- se comuta ploturile la AT3 400/220 kV Arad.

4.5.
Retragerea din exploatare a liniei 220kV Paroseni-Targu Jiu Nord sau a liniei 220kV
Baru Mare-Hasdat, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5 R6 ramanerea fara tensiune a statiilor 220kV si 110kV din zona.
- se conecteaza CLT 110 kV Baru Mare ca CL 110 kV intre B2A-110 kV si B2B-110 kV;
Ruschita;
- se trece linia 110kV Baru Mare-Hateg pe bara B1-110kV Baru Mare.
Aceeasi masura se aplica si la retragerea AT 220/110kV Paroseni sau AT 220/110kV Baru
Mare, simultan cu declansarea celuilalt element.
4.6.
Retragerea din exploatare a AT1 (sau AT2) 220/110 kV Timisoara sau a AT 220/110
kV Sacalaz, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1 incarcarea AT2 (sau AT1) 220/110kV Timisoara la cca. 118%Sn.
- se conecteaza liniile 110 kV Fantanele-Ortisoara, Sannicolau-Lovrin;
- se conecteaza CL 110 kV Lugoj.
4.7.
Retragerea din exploatare a AT1 220/110kV Timisoara sau a AT2 220/110kV
Timisoara, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1 incarcarea AT 220/110kV Sacalaz la cca. 119%Sn.
R3, R4 incarcarea AT 220/110 kV Sacalaz la cca. 127%Sn.
R5 incarcarea AT 220/110 kV Sacalaz la cca. 122%Sn.
R6 incarcarea AT 220/110 kV Sacalaz la cca. 143%Sn.
- se conecteaza liniile 110 kV Fantanele-Ortisoara si Sannicolau-Lovrin;
- se conecteaza CL 110 kV Lugoj.
4.8.
Retragerea din exploatare a AT1 220/110kV Arad sau a liniei 220kV Arad-Timisoara,
R3 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 220kV Arad (cca. 243 kV).
- se comuta ploturile AT3 400/220 kV Arad;
121
4.9.
Retragerea din exploatare a AT 400/220kV Mintia aflat in functiune sau a liniei 220kV
Alba Iulia-Mintia, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R3 incarcarea liniei 110kV Mintia-Bradu la cca. 115%Iadm si a liniei 110kV Bradu-Vascau la
cca. 113%Iadm.
4.10. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Resita-Iaz c2 (sau AT2 220/110kV Iaz) sau a
AT 220/110kV Resita aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina
in:
R1, R2, R3, R4, R5, R6 ramanerea fara tensiune a statiilor 110 kV din zona Resita.
- se conecteaza AT2 (sau AT1) 220/110 kV Resita aflat in rezerva calda.
4.11. Retragerea din exploatare a liniei 220kV Baru Mare-Hasdat sau a liniei 220kV Cluj
Floresti-Alba Iulia, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R4 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 220kV Galceag (la cca. 243 kV)
Liniei 220kV Baru Mare-Hasdat:
- se conecteaza CLT 110 kV Baru Mare ca CL 110 kV intre B2A-110 kV si B2B-110 kV;
Ruschita;
- se trece linia 110kV Baru Mare-Hateg pe bara B1-110kV Baru Mare.
Liniei 220kV Cluj Floresti-Alba Iulia:
- se comuta ploturile la AT1 220/110kV Alba Iulia.
4.12.
Retragerea din exploatare a liniei 400 kV Rosiori-Oradea Sud (sau T 400/110 kV
Oradea Sud aflat in functiune) sau a liniei 400 kV Iernut-Sibiu Sud (sau a: liniei 220 kV
Tihau-Salaj, AT 220/110 kV Salaj, liniei 220kV Cluj Floresti-Tihau, liniei 400kV Cluj EstGadalin, liniei 220kV Cluj Floresti-Alba Iulia), simultan cu declansarea celuilalt element
determina in:
R1, R5 tensiuni mai mari decat limita admisibila in statia 400kV Oradea Sud (cca. 423kV)
R3 tensiuni mai mici decat limita admisibila in statia in statia 400kV Oradea Sud (cca. 377kV)
R4, R6 tensiuni mai mici decat limita admisibila in statia in statia 400kV Oradea Sud (cca.
375kV)
La retragerea din exploatare a liniei 400 kV Rosiori-Oradea Sud, a liniei 220 kV Tihau-Salaj sau
a AT 220/110 kV Salaj, se conecteaza AT 220/110 kV Tihau aflat in rezerva.
La retragerea din exploatare a liniei 400 kV Rosiori-Oradea Sud se deconecteaza si T
400/110kV Oradea Sud aflat in functiune.
La retragerea din exploatare a liniei 220kV Tihau-Salaj se deconecteaza si AT 220/110kV Salaj.
La retragerea din exploatare a T 400/110 kV Oradea Sud aflat in functiune se pune in functiune
T 400/110 kV Oradea Sud aflat in rezerva calda.
122
Se verifica sa fie in functiune automatizarea BC 400 kV Rosiori, Gadalin, Oradea Sud.

4.13.
Oradea Sud aflat in functiune) sau a AT 400/220kV Rosiori, simultan cu declansarea celuilalt
R6 tensiuni mai mici decat limita admisibila in statia 400 kV Oradea (cca. 366kV) si incarcarea
AT1 400/220kV Iernut la cca. 101%Sn.
Liniei 400 kV Rosiori-Oradea Sud:
- se deconecteaza si T 400/110kV Oradea Sud aflat in functiune.
AT 400/220kV Rosiori:
- postavarie, se conecteaza liniile 110kV Salonta-Chisinau Cris, Tauni-Blaj, Medias-Copsa Mica,
Tusnad-V. Crisului;
4.14.
Oradea Sud aflat in functiune) sau a AT2 220/110kV Baia Mare, simultan cu declansarea
R6 tensiuni mai mici decat limita admisibila in statia 400 kV Oradea (cca. 375kV) si incarcarea
AT1 220/110kV Baia Mare la cca. 103%Sn (respectiv la cca. 104%Sn).
Liniei 400 kV Rosiori-Oradea Sud:
- se deconecteaza si T 400/110kV Oradea Sud aflat in functiune.
AT2 220/110kV Baia Mare:
postavarie, se conecteaza CT 110kV Baia Mare3 si liniile 110kV Baia Mare3-Baciu, DedaLechinta.
123
DET 5
5.1 Retragerea din exploatare a AT 400/220kV Rosiori sau a AT1 400/220kV Iernut, simultan
R1, R2, R3:
R4: incarcarea T 400/110kV Cluj Est la cca. 116% Sn.
R6: regim divergent
R4, R5 - se conecteaza liniile 110kV Salonta-Chisinau Cris, Tauni-Blaj, Medias-Copsa Mica,
Tusnad-V. Crisului;
Tusnad-V. Crisului;
Pentru descarcarea T 400/110kV Cluj Est pana la cca. 100% Sn, deficitul maxim admisibil al
sectiunii S4 va fi confidential.
5.2 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Rosiori-Mukacevo sau a liniei 400kV IernutSibiu Sud, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R2:
R1, R3, R4, R5, R6: regim divergent.
R1, R3, R4, R5 - se conecteaza liniile 110kV Salonta-Chisinau Cris, Tauni-Blaj, Medias-Copsa
Mica, Tusnad-V. Crisului;
- se conecteaza linia 110kV Deda-Lechinta.
Tusnad-V. Crisului;
Pentru descarcarea T 400/110kV Cluj Est pana la cca. 100% Sn, deficitul maxim admisibil al
sectiunii S4 va fi confidential.
5.3 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Rosiori-Gadalin sau a AT1 400/220kV Iernut,
R1, R2, R3, R5, R6:
Tusnad-V. Crisului;
124

5.4 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Iernut-Sibiu Sud sau a liniei 400kV Sibiu SudMintia, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R6:
R4: incarcarea liniilor 110kV Sibiu Nord-Orlat la cca. 118% Iadm.30C, Sebes-Petresti la cca. 105%
Iadm.30C<Iadm.20C si Orlat -Petresti la cca. 106% Iadm.30C<Iadm.20C.
Iadm.30C si Orlat -Petresti la cca. 110% Iadm.30C.
Tusnad-V. Crisului;
5.5 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Iernut-Sibiu Sud sau a liniei 220kV Alba IuliaMintia, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R6:
R3: incarcarea liniei 110kV Mintia-Brad la cca. 106% Iadm.30C<Iadm.20C.
Iadm.30C<Iadm.20C si Orlat -Petresti la cca. 106% Iadm.30C<Iadm.20C.
Iadm.30
C si Orlat -Petresti la cca. 123% Iadm.30C.
Tusnad-V. Crisului;
5.6 Retragerea din exploatare a T1 400/110kV Brasov sau a T2 400/110kV Darste, simultan
R1, R3: incarcarea liniei 110kV Brasov-Darste la cca. 116% Iadm.30C.
R2:
R4: incarcarea liniei 110kV Brasov-Darste la cca. 127% Iadm.30C.
R5: incarcarea liniei 110kV Brasov-Darste la cca. 121% Iadm.30C.
R6: incarcarea T2 400/110kV Brasov la cca. 107%Sn si a liniei 110kV Brasov-Darste la cca.
141% Iadm.30C.
R1, R3, R4, R5 Se conecteaza CT 110kV Brasov.
R6 Se conecteaza CT 110kV Brasov si CT 110kV Valea Larga.
5.7 Retragerea din exploatare a AT1 220/110kV Baia Mare sau a AT2 220/110kV Baia Mare,
R1, R2:
R3, R4, R6: regim divergent.
125
R5: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Baia-Mare, Satu-Mare,
Bistrita si incarcarea liniilor 110kV Sarmasag-Tasnad la cca. 109% Iadm.30C, Dej-Somcuta la cca.
101% Iadm.30C<Iadm.20C.
Pe perioada lucrarilor din statia 220kV Vetis, nu se vor retrage programat din exploatare nici
AT1 si nici AT2 220/110kV Baia Mare.
R3, R4 se conecteaza CT 110kV Baia Mare3 si liniile 110kV Baia Mare3-Baciu, DedaLechinta.
Pentru incadrarea in limite admisibile a tensiunilor pe barele statiilor 110kV din zona:
Se realizeaza banda maxima de tensiune pe barele 110 kV din Cluj Floresti, Cluj Est, Salaj,
Tihau.
R5 se conecteaza CT 110kV Baia Mare3 si liniile 110kV Baia Mare3-Baciu.
R6 se conecteaza CT 110kV Baia Mare3 si liniile 110kV Baia Mare3-Baciu, Deda-Lechinta.
- consumul maxim admisibil al zonei delimitata de AT1 si AT2 220/110kV Baia Mare, AT
220/110kV Vetis si liniile 110kV Dej-Somcuta, Suplac-Sarmasag va fi confidential.
Pentru incadrarea in limite admisibile a tensiunilor pe barele statiilor 110kV din zona:
Se realizeaza banda maxima de tensiune pe barele 110 kV din Cluj Floresti, Cluj Est, Salaj,
Tihau.
5.8 Retragerea din exploatare a AT2 220/110kV Baia Mare sau a liniei 400kV Cluj EstGadalin, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R5:
R4: incarcarea AT1 220/110kV Baia Mare la cca. 102%Sn.
R6: incarcarea AT1 220/110kV Baia Mare la cca. 106%Sn.
Pe perioada lucrarilor din statia 220kV Vetis, nu se va retrage programat din exploatare AT2
220/110kV Baia Mare.
R4, R6 La retragerea accidentala din exploatare a AT2 220/110kV Baia Mare:
se conecteaza CT 110kV Baia Mare3 si liniile 110kV Baia Mare3-Baciu, Deda-Lechinta.
La retragerea din exploatare a liniei 400kV Cluj Est-Gadalin, postavarie dupa declansarea AT2
220/110kV Baia Mare, pentru descarcarea AT1 220/110kV Baia Mare sub 100%Sn, se
conecteaza CT 110kV Baia Mare3 si liniile 110kV Baia Mare3-Baciu, Deda-Lechinta.
5.9 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni sau a AT3 220/110kV Iernut,
R1, R2, R5:
R3: incarcarea AT 220/110kV Ungheni aflat in functiune la cca. 141%Sn.
R3 - se conecteaza AT 220/110kV Ungheni aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV
Ungheni.
R4 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni se conecteaza linia TusnadV. Crisului.
La retragerea din exploatare a AT3 220/110kV Iernut se conecteaza AT 220/110kV Ungheni
aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV Ungheni, se conecteaza CT 110 kV Iernut.
R6 - se conecteaza AT 220/110kV Ungheni aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV
Ungheni.
5.10 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni sau a AT 220/110kV
Ungheni aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
126
R1, R2, R5:

R3: incarcarea AT3 220/110kV Iernut la cca. 141%Sn.
R3, R6 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni se conecteaza AT
220/110kV Ungheni aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV Ungheni.
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Ungheni aflat in functiune se conecteaza AT
220/110kV Ungheni aflat in rezerva.
R4 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Ungheni se conecteaza linia TusnadV. Crisului.
5.11 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele sau a AT 220/110kV Gheorgheni
aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R5:
R4: incarcarea AT 220/110kV Ungheni aflat in functiune la cca. 103% Sn.
R4 La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele se conecteaza AT 220/110kV
Ungheni aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV Ungheni.
R6 La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele:
- se conecteaza AT 220/110kV Ungheni aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV Ungheni;
- se conecteaza linia Tusnad-V. Crisului.
5.12 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele sau a AT3 220/110kV Iernut,
R2, R5:
R1, R3, R4, R6 La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele se conecteaza AT
La retragerea din exploatare a AT3 220/110kV Iernut se conecteaza AT 220/110kV Ungheni
aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV Ungheni.
5.13 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele sau a AT 220/110kV Ungheni aflat
in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT3 220/110kV Iernut la cca. 119% Sn.
R2, R5:
127
R1, R3, R4, R6 La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Fantanele se conecteaza AT

5.14 Retragerea din exploatare a AT3 220/110kV Iernut sau a AT 220/110kV Ungheni aflat in
functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1: incarcarea AT 220/110kV Fantanele la cca. 125% Sn si a liniei 110kV Fantanele-Corunca la
cca. 463A.
R2, R5:
R3: incarcarea AT 220/110kV Fantanele la cca. 140% Sn, a liniei 220kV Fantanele-Ungheni la
cca. 104% Iadm.30C<Iadm.20C si a liniei 110kV Fantanele-Corunca la cca. 500A.
R4: incarcarea AT 220/110kV Fantanele la cca. 137% Sn si a liniei 110kV Fantanele-Corunca la
cca. 502A.
R6: incarcarea AT 220/110kV Fantanele la cca. 159% Sn, a liniei 220kV Fantanele-Ungheni la
cca. 103% Iadm.30C<Iadm.20C, a liniei 110kV Fantanele-Corunca la cca. 608A si tensiuni mai mici
decat limita admisibila in statiile 110kV din zonele Reghin, Miercurea Ciuc.
R1, R3, R4, R6 La retragerea din exploatare a AT3 220/110kV Iernut se conecteaza AT
5.15 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Iernut-Ungheni c1 sau a liniei 220kV IernutUngheni c2, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R5:
R3, R6 se conecteaza linia Tusnad-V. Crisului, CT 110kV Hoghiz, CT 110 kV Iernut.
R4 se conecteaza linia Tusnad-V. Crisului.
5.16 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Iernut-Sibiu Sud sau a liniei 220kV Alba IuliaCluj Floresti, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R4, R5:
R3: incarcarea liniilor 110kV Mintia-Brad la cca. 105% Iadm.30C<Iadm.20C, Brad-Vascau la cca.
102% Iadm.30C<Iadm.20C.
R6: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Bistrita.
Tusnad-V. Crisului;
5.17 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Sibiu Sud-Tantareni sau a liniei 220kV Alba
Iulia-Cluj Floresti (sau linia 220kV Alba Iulia-Mintia), simultan cu declansarea celuilalt
R1, R2, R4, R5, R6:
R3: incarcarea AT 400/220kV Mintia aflat in functiune la cca. 103%Sn.
128

Tusnad-V. Crisului;
5.18 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Alba Iulia-Cluj Floresti sau a AT1 sau AT2
220/110kV Alba Iulia, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R4, R5, R6:
R3: incarcarea AT2 respectiv AT1 220/110kV Alba Iulia la cca. 112%Sn.
R3 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Alba Iulia-Cluj Floresti:
Crisului;
- postavarie, dupa declansarea AT1 sau AT2 220/110kV Alba Iulia, productia generata de CHE
Sugag si CHE Galceag va fi maxim confidential.
La retragerea din exploatare a AT1 sau AT2 220/110kV Alba Iulia:
- se conecteaza CT 110kV Alba Iulia;
- postavarie, dupa declansarea liniei 220kV Alba Iulia-Cluj Floresti, productia generata de CHE
Sugag si CHE Galceag va fi maxim confidential.
5.19 Retragerea din exploatare a AT 400/220kV Rosiori sau a liniei 400kV Cluj Est-Gadalin,
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea AT1 400/220kV Iernut la cca. 116%Sn si tensiuni mai mici decat limita admisibila
in statiile 110kV din zona Bistrita.
Tusnad-V. Crisului;
5.20 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Rosiori-Mukacevo sau a AT1 400/220kV Iernut
(sau linia 400kV Iernut-Gadalin), simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
Tusnad-V. Crisului;
5.21 Retragerea din exploatare a liniei 400kV Rosiori-Gadalin sau a liniei 400kV Iernut-Sibiu
Sud, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
129
R1, R2, R3, R4, R5:

R6: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zonele Dej, Bistrita, Satu-Mare,
Reghin.
Tusnad-V. Crisului;
5.22 Retragerea din exploatare a AT1 400/220kV Iernut sau a liniei 220kV Cluj FlorestiIernut, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
Tusnad-V. Crisului;
5.23 Retragerea din exploatare a T1 400/110kV Brasov (sau T2 400/110kV Darste) sau a T2
400/110kV Brasov, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: incarcarea T2 400/110kV Darste la cca. 106% Sn (respectiv T1 400/110kV Brasov la cca.
107% Sn).
R6 Se conecteaza CT 110kV Brasov si CT 110kV Valea Larga.
5.24 Retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Gheorgheni sau AT 220/110kV
Gheorgheni aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Tusnad.
R6 La retragerea din exploatare a liniei 220kV Fantanele-Gheorgheni:
5.25 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Gheorgheni aflat in functiune sau a AT
220/110kV Iernut, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Gheorgheni si incarcarea
AT 220/110kV Ungheni aflat in functiune la cca. 110% Sn.
R6 La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Gheorgheni aflat in functiune se conecteaza
AT 220/110kV Gheorgheni aflat in rezerva.
La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Iernut:
- se conecteaza AT 220/110kV Ungheni aflat in rezerva si se deconecteaza CT 110kV Ungheni;
130
5.26 Retragerea din exploatare a AT 220/110kV Gheorgheni aflat in functiune sau a AT

220/110kV Ungheni aflat in functiune, simultan cu declansarea celuilalt element determina in:
R1, R2, R3, R4, R5:
R6: tensiuni mai mici decat limita admisibila in statiile 110kV din zona Gheorgheni si incarcarea
AT 220/110kV Fantanele la cca. 104% Sn, AT 220/110kV Iernut la cca. 103% Sn.
R6 La retragerea din exploatare a AT 220/110kV Gheorgheni aflat in functiune se conecteaza
AT 220/110kV Gheorgheni aflat in rezerva.
131
3.3.5 Analiza factorului de influenta a unei contingente externe asupra SEN

3.3.5.1. Analiza factorului de influenta a unei contingente externe asupra SEN in
conditiile existentei unei retrageri in sistemul intern
Conform Manualului de Operare al ENTSO-E, mai precis Politica 3, fiecare OTS este
obligat sa convina bilateral si regional cu OTS-urile vecine: aria de observabilitate, lista de
contingente simple si lista de contingente exceptionale. Pentru stabilirea acestora sunt incheiate
conventii intre Transelectrica si fiecare vecin.
Prin tema studiului, in cadrul acestuia, se va determina pe baza de calcul lista de
contingente simple in regimul de baza pentru iarna 2014-2015.
Regimul de calcul ales este R4, regimul de baza, pentru care in anexa 3.15.1 sunt
prezentate valorile factorului de influenta datorate datorate unei declansari din reteaua externa
asupra circulatiei de putere pe elementele (LEA/AT/T) din RET intern, in conditiile unei retrageri
din exploatare a unui element intern.
Metoda de calcul a factorului de influenta este cea prezentata in Politica 3 (respectiv
Anexa 3), care a fost implementata intr-un program de calcul. Formula indica factorul de
influenta a unei linii externe r asupra unei linii din zona de responsabilitate.
Aceasta este :
FI= max (((Ptn-1- Ptn)/ PATLt )*( PATLr/ Pr)*100)
(it)
FI: factorul de influenta a unei linii externe r asupra unei linii t din zona de responsabilitate
t : linia din zona de responsabilitate pe care se observa diferenta de putere activa;
i : linia din zona de responsabilitate (diferita de linia t) considerata deconectata de la reteaua
interna cand folosim relatia;
Ptn-1 : puterea activa care circula prin linia t cu linia i interna retrasa de la retea si linia externa r
declansata;
Ptn : puterea activa care circula prin linia t cu linia externa r conectata la retea si linia i interna
retrasa de la retea;
Pr : puterea activa care circula prin reteaua externa pe linia r, cand este conecta la retea,
considerand linia i interna retrasa de la retea;
PATLt : puterea admisibila care poate fi transportata permanent pe linia interna t (MVA, MW, A);
PATLr : puterea admisibila care poate fi transportata permanent pe linia externa r (in MVA, MW,
A).
Analiza factorului de influenta a unei contingente externe asupra SEN, prezentat in
anexa 3.15 prezinta analiza factorului de influenta a unei contingente externe asupra SEN, in
conditiile existentei unei retrageri in sistemul intern. Din aceasta analiza rezulta lista elementelor
cu influenta in interconexiune.
Lista echipamentelor externe influente in interconexiune, din elementele anexei 3.15, va
fi analiza pentru actualizarea ariei de observabilitate si a listei de contingente si se va discuta in
sedinta anuala de coordonare regionala a retragerilor din exploatare in interconexiune. In
aceasta lista pot surveni modificari in functie de retragerile planificate sau neplanificate care pot
aparea in reteaua interna sau externa.
132
3.3.5.2. Verificarea criteriului N-1 in cazul unei contingente externe in conditiile

existentei unei retrageri in sistemul intern
Conform cu tema studiului, verificarea criteriul N-1 pe baza calculelor de regim
permanent s-a realizat si in conditiile unei contingente externe atunci cand in sistemul intern
exista o retragere. Contingentele externe alese pentru calcul sunt cele rezultate ca avand
influenta asupra sistemului intern, in urma analizei factorului de influenta, prezentate in anexa
3.15.
In urma calculelor de regim permanent a rezultat ca la retragerea liniei 400kV RahmanDobrudja sau a liniei 400kV Stupina-Varna, simultan cu declansarea celuilalt element determina
incarcarea liniei 110 kV Pogoanele-Jugureanu la cca. 110%Iadm30C si a liniei 110kV PogoaneleMaxenu la cca. 101% Iadm30C. Aceste incarcari apar atunci cand nu sunt luate masuri preventive
pentru retragerea echipamentelor analizate.
Dupa efectuarea masurilor de siguranta specificate in tabelul de conditionari (in acest
caz au fost considerate masurile pentru retragerea liniei 400 kV Stupina-Varna, considerata ca
fiind echipament din sistemul intern) la declansarea liniei 400 kV Rahman-Dobrudja
(considerata a fi echipament din sistemul extern), nu au mai aparut depasiri in sistemul intern.
In urma verificarii criteriului N-1 a echipamentelor din SEN, in combinatie cu
echipamentele din SE vecine (doar de la TSO Bulgar), determinate ca fiind influente in urma
calculului factorului de influenta al unei contingente externe asupra SEN, nu au fost identificare
cazuri care sa necesite masuri de siguranta suplimentare fata de cele reiesite din calculele de
regim permanent pentru combinatiile dintre echipamentele interne.
133
3.4. MANAGEMENTUL CONGESTIILOR

confidential
134
3.5. CAPACITATI NETE DE SCHIMB ALE SEN (NTC)

3.5.1 NTC indicative negarantate
3.5.1.1 NTC maxime negarantate, pentru topologie normala
Pentru evaluarea preliminara a sigurantei alimentarii in iarna 2014-2015 in cadrul ENTSO-E au
fost calculate capacitatile nete de schimb totale intre Romania si reteaua europeana
continentala sincrona in schema normala, pentru SEN functionand interconectat cu reteaua
europeana continentala sincrona prin LEA 400kV Portile de Fier-Djerdap, 1cTantareniKozlodui, Rahman-Dobrudja, Stupina-Varna, Arad-Sandorfalva, Nadab-Bekecsaba, RosioriMukacevo.
Valorile NTC maxime negarantate s-au calculat:
- pe modele realizate cu reteaua externa din modelul ENTSO-E pentru iarna 2014-2015 si SEN
corespunzator palierelor de varf de seara cu productie maxima in CEE si varf de dimineata cu
productie fi in CEF (numai la calculul NTC de export);
- pentru schema normala, fara retrageri;
- considerand schimburi simultane cu toti partenerii, cu sursa/destinatia in reteaua partenerului
respectiv si fara alocari pe mai multe granie, si tinand seama si de numarul de interconectori pe
granitele respective;
- considerand la determinarea limitei de import o scadere limitata a productiei in S4 si scaderea
productiei CEE;
- fara a considera suprasarcinile in SE bulgar si maghiar;
- fara a considera cresterea simultana a schimburilor intre alti parteneri.
S-a verificat criteriul N-1 si s-au determinat limitele impuse de echipamente si de reglajele
protectiilor/automaticilor in functiune, in SEN si interfata de interconexiune.
Contingentele critice si elementele limitatoare sunt indicate in tabelul de mai jos:
Export RO
Import RO
Declansare
Limita de incarcare:
LEA 400kV Tantareni-Kozlodui
LEA400kV Portile de Fier-Djerdap; 100% TC PdFier
1c 220kV Portile de Fier-Resita
c2 220kV Portile de Fier-Resita 110% TC
LEA 400kV Rosiori-Gadalin
AT400/220kV Rosiori 100%
LEA 400kV Rosiori-Mukacevo
LEA110kV Ch.Cris-CET Arad 110% (20 )
S-a considerat TRM de export/import in interfata Romaniei 400/400MW pentru calculul

capaciatilor nete de schimb totale in interfata Romaniei.
Pe baza calculelor au rezultat pentru iarna 2014-2015 urmatoarele valori NTC totale maxime
indicative negarantate in interfata de interconexiune a SEN:
135
RO export NTC 2700 MW

RO import NTC 2300 MW
Acestor valori NTC in interfata le corespund valorle NTC bilaterale agregabile in interfata SEN
de mai jos:
RO=>HU
900 MW
HU=>RO
800 MW
RO=>RS
800 MW
RS=>RO
600 MW
RO=>BG
800 MW
BG=>RO
600 MW
RO=>UA
200 MW
UA=>RO
300 MW
suprasarcini in SE bulgar neglijate
Se poate observa:
Valori anuale NTC indicative mari pe granita cu BG; la determinarea valorilor ferme
lunare se iau in considerare si valorile mai mici declarate de partener si impuse de limitari in
reteaua bulgara;
Cresterea NTC maxim indicativ de export datorita factorilor sezonieri si specifici :

- trecerea la reglaje de iarna la protectiile din Serbia;
- cresterea productiei eoliene in sud-est-ul SEN, determinand redistribuirea circulatiilor pe LEA

de interconexiune;
- circulatii paralele N->S mult mai mici pe modelul sezonier ENTSO-E pentru iarna 2014-2015
(datorate inclusiv unor modele anuale cu sold export pentru RS si TR), determinand
descarcarea granitelor cu Serbia si Bulgaria;
NTC de import mare daca se limiteaza cresterea deficitului in S4 (contracte in CTE
Iernut, etc.).
Se subliniaza faptul ca aceste valori sunt calculate in cele mai optimiste ipoteze, dar depind de
calitatea prognozei productiei si schimburilor intern si la nivel european.
Valorile NTC maxime indicative se pot utiliza si pentru definirea valorilor NTC plafon pentru
licitatiile lunare in anul urmator acolo unde acordurile bilaterale includ aceste valori.
3.5.1.2 NTC anuale prognozate indicative pentru 2015
Pe site-ul Transelectrica se publica valorile NTC prognozate pentru urmatoarele 12 luni pe baza
valorile medii lunare ale NTC calculate pentru ultimele 12 luni (Anexa 3.11.1).
136
Daca se vor primi informatii privind punerea in functiune a LEA 400kV Nadab-Oradea in 2015,
valorile NTC de import pentru lunile ulterioare vor fi ajustate corespunzator unei cresteri de cca
300MW a NTC de import in interfata Romaniei.
In cadrul grupului ENTSO-E CMMI se vor publica valori anuale prognozate fiabile pentru anul
2015 bazate pe valorile NTC lunare ferme minime publicate in 2014.
3.5.2 NTC anuale ferme pentru 2015
Conform acordurilor bilaterale incheiate cu partenerii de interconexiune (MAVIR, EMS, ESO
EAD), se furnizeaza pentru utilizare commerciala NTC anuale ferme (=ATC anuale), garantate
pentru toate programele de reparatii anuale coordonate convenite in SEN si interconexiune.
Tinand seama de :
- necesitatea furnizarii NTC anuale ferme inaintea elaborarii planului de retrageri anual al SEN
si a planurilor de retragere coordonata in interconexiune;
- reprogramarea retragerilor pe parcursul anului;
- incertitudini legate de prognoza productiei in puncte cheie care afecteaza valorile NTC (CHE
Portile de Fier+Djerdap, etc);
- incertitudini legate de reglaje de protectii pe LEA 400kV din sisteme vecine care pot afecta
valorile NTC
NTC anuale ferme se estimeaza :
- pe baza experientei anului curent si anterior privind programele simultane de reparatii in
interconexiune si a posibilitatilor de schimb si a celor mai mici valori NTC lunare ferme obtinute
in ultimele 12 luni.
- efectuand si calcule suplimentare, numai daca sunt prevazute:
programe de retehnologizare in anul urmator care pot duce la valori NTC ferme mai mici;
puneri in functiune semnificative (linii si statii de interconexiune, etc) in intervalul intre

estimarea NTC anuale si inceperea anului urmator care pot duce la cresterea valorilor NTC.
Pentru anul 2015 se iau in considerare cu prioritate valorile minime din profilele NTC publicate
pentru licitatii lunare in 2013-2014 (Anexa 3.11.2):
Granita
RO=>HU
HU=>RO
RO =>RS
RS =>RO
RO =>BG
BG =>RO
RO =>UA
UA =>RO
NTC lunare minime

nov.2013-oct.2014
450
300
350
250
100
100
50
50
137
Luand in considerare si incertitudinile mentionate mai sus, se propun pentru anul 2015
urmatoarele valori NTC anuale ferme (crestere cu 50MW fata de 2014 a NTC ferm de export,
marcata cu rosu pe granitele cu HU si RS):
Granita
Romania Ungaria
Ungaria Romania
Romania Serbia
Serbia Romania
Romania Bulgaria
Bulgaria Romania
Romania Ucraina de V
Ucraina de V Romania
Romania Export
Romania Import
Propunere
NTC anuale
ferme
anul 2015
300
200
200*
100*
100
100
50*
50*
650
450
* Acolo unde intre parteneri exista o singura linie de granita, NTC anual ferm este garantat
numai atat timp cat linia este in functiune.
3.5.3 NTC lunare/sublunare ferme
NTC lunare ferme pe granite se calculeaza lunar cu metodologia de calcul dezvoltata la
SPO/DEN pe baza recomandarilor ENTSO-E privind schimburile interdependente in retele
buclate: NTC bilaterale se determina coordonat prin calculul unor NTC compozite in interfata de
interconexiune a SEN si in alte interfete utilizate in comun cu partenerii, principiu convenit cu toti
partenerii.
Pentru fiecare luna, SPO /DEN calculeaza si furnizeaza pentru piata in luna anterioara valori
NTC ferme pe granite bilaterale, utilizabile simultan in intreaga interfata de interconexiune a
SEN in conditii de siguranta, luand in considerare:
- programele de reparatii pentru luna respectiva; prognoza de productie si consum;schimburile
prognozate;
- reglajul protectiilor si al automaticilor in functiune;
- NTC anuale ferme, eliminarea efectului soldarii;
- utilizarea comuna a interfetelor, scenarii de schimb pesimiste cu alocari succesive pe mai
multe granite;
- masuri operative preventive/ postavarie.
Calculul NTC lunare se face pentru subperioade determinate de programe de retrageri
simultane si sucesive, cu o rezolutie la nivel de saptamana/zi care permite utilizarea in licitatile
cu o zi inainte si in acceasi zi.
In functie de actualizarea informatiilor privind desfasurarea programelor de retrageri, in cazul
unor modificari semnificative valorile NTC pot fi recalculate si armonizate la nivel de
138
subperioade. Capacitatile suplimentare se pot aloca in licitatile comune zilnice si intra-zi pe

granitele cu Ungaria, Sebia si Bulgaria.
Valorile NTC lunare ferme armonizate cu partenerii de interconexiune pentru octombrie 2014
sunt prezentate in Anexa 3.11.3. Existenta in aceeasi luna a mai multor subperioade cu
programe de retrageri semnificative diferite a impus definirea unui profil lunar incluzand seturi
de valori ferme.
4. VERIFICAREA STABILITATII STATICE

Determinarea puterilor admisibile in sectiunile caracteristice
Conditii generale
S-au verificat limitele de stabilitate statica si respectarea criteriului de siguranta (N-1) pentru
sectiunile caracteristice S1, S2, S3, S4, S5 si S6.
Pentru toate sectiunile s-a considerat functionarea interconectata a SEN cu reteaua europeana
continentala sincrona incluzand si Ucraina de Vest.
Calculele s-au efectuat pentru scheme cu N, N-1 elemente in functiune in ipoteza de balanta R4
(varf ) si R2 (gol) cu verificarea criteriului N-1. Pentru fiecare din aceste scheme s-a verificat
stabilitatea statica in schema de durata in cazul declansarii unui element din zona care
afecteaza sectiunea, si respectarea criteriului de siguranta.
Inrautatirea regimurilor pentru incarcarea sectiunii s-a facut prin incarcarea/conectarea
grupurilor din zona excedentara si descarcarea/deconectarea grupurilor si cresterea
consumului in zonele deficitare.
In tabelele 16 din Anexa 4.1-4.6 sunt prezentate in detaliu rezultatele calculelor pentru diferite
scenarii, cuprinzand puterea limita de stabilitate Plim , puterile cu rezerva normata P8%, respectiv
P20% si puterile admisibile.
In regimurile pentru care este respectata rezerva normata in sectiune dar tensiunile in retea
sau circulatiile de curenti pe elementele retelei se situeaza in afara limitelor normate, s-a stabilit
puterea admisibila Padm in sectiune in ultimul regim in care se respecta restrictiile legate de
nivelul de tensiune si limitele de incarcare a elementelor retelei. Pentru scenariile in care
declansarea unei linii conduce la variatia substantiala a pierderilor in retea, s-au dat valori
pentru puterea admisibila prin sectiune in regimul care urmeaza dupa declansare (a) si in
regimul anterior declansarii unui element (b), in forma a / b.
In sectiunile S1, S2, S3, S4, S5 si S6 valorile puterilor cu rezerva normata si cele admisibile sau dat atat pentru intreaga sectiune (PL(400+220+110)kV), cat si pentru cea vizibila, formata doar din
liniile de transport (PL(400+220)kV), acestea din urma incluzand si liniile de interconexiune a SEN
cu sistemele vecine.
Valorile indicate in tabele corespund cazurilor de retrageri din exploatare descrise la fiecare
regim si unei structuri de grupuri in functiune data in anexa 2.3.5. Aceste valori se pot modifica
in cazul in care apar retrageri suplimentare de linii in cadrul SEN sau se functioneaza cu o alta
repartitie a puterilor produse. Aceste modificari sunt necesar a fi analizate la programarea
regimurilor.
139
Avand in vedere ca in SEN nu exista dispozitive care sa limiteze automat puterea intr-o sectiune
la declansarea unui element, la programarea regimurilor se va considera ca putere admisibila
de functionare cea mai mica putere admisibila de calcul rezultata pentru schema de durata si ca
urmare a unei contingente simple. Puterile admisibile de functionare vor fi introduse in
calculatorul de proces ca puteri orientative pentru supravegherea on-line a SEN.
Benzile admisibile de tensiune conform Cod RET sunt:
(1) n reteaua de 750kV: 735kV 765kV;
Calculul pentru toate sectiunile s-a efectuat in regimul de baza cu luarea in considerare a
retragerilor conform schemei de calcul.
- S-a considerat balanta de productie cu U1 si U2 CNE Cernavoda in functiune.
4.1 Sectiunea S1
Excedentul initial al sectiunii este de cca. 1640 MW. Valorile au fost obtinute in doua ipoteza
in care AT 400/220 kV Urechesti va functiona pe plotul 2 sau pe plotul 12 dupa cum se specifica
in tabelul 4.1. Cazurile cele mai restrictive sunt (vezi Anexa 4.1):
La declansarea ambelor circuite ale L220 kV Portile de Fier - Resita, puterea cu
rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=4890 MW iar puterea admisibila
in sectiune este de 2240 MW, valoare peste care apar suprsarcini peste limita de
scurta durata datorata protectiei pe L 220 kV Urechesti-Targu Jiu.
La declansarea L400 kV Sibiu-Tantareni, puterea cu rezerva normata de stabilitate
statica este de P8%=4860 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 2520 MW,
valoare peste care apar suprsarcini peste limita de scurta durata datorata protectiei
pe L 220 kV Urechesti -Targu Jiu;
La declansarea L 400 kV Portile de Fier - Djerdap, puterea cu rezerva normata de
stabilitate statica este de P8%=4460 MW iar puterea admisibila in sectiune este de
2790 MW, valoare peste care apar suprsarcini peste limita de scurta durata
datorata protectiei pe L 220 kV Urechesti -Targu Jiu;
La declansarea L 400 kV Urechesti-Domnesti, puterea cu rezerva normata de
La declansarea L 400 kV Tantareni-Bradu, puterea cu rezerva normata de stabilitate
140
La declansarea unei unitati CNE, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este
de P8%=4890 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 3380 MW, valoare
peste care apar suprsarcini peste limita de scurta durata datorata protectiei pe L220
kV Urechesti -Targu Jiu;
La declansarea L400 kV Tantareni-Kozlodui, puterea cu rezerva normata de
La retragerea L 400 kV Urechesti-Domnesti si declansarea L 400 kV Portile de Fier
Resita (d.c); in acest caz, puterea admisibila cu rezerva normata de stabilitate
statica P8% este de 4860 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 2110 MW ,
La retragerea L400 kV Sibiu-Tantareni si declansarea L220 kV Portile de Fier
Resita d.c.; in acest caz, puterea admisibila cu rezerva normata de stabilitate statica
P8% este de 4890 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 2250 MW , valoare
peste care apar suprsarcini peste limita de scurta durata datorata protectiei pe L
220 kV Paroseni -Targu Jiu;
La retragerea L400 kV Portile de Fier - Djerdap si declansarea L 220 kV Portile de
Fier Resita d.c.; in acest caz, puterea admisibila cu rezerva normata de stabilitate
pe L 220 kV Paroseni -Targu Jiu;
La retragerea L400 kV Tantareni-Kozlodui si declansarea L 220 kV Portile de Fier
220 kV Urechesti -Targu Jiu;
La retragerea L 400 kV Slatina-Bucuresti Sud si declansarea L 220 kV Portile de Fier
Resita d.c.; in acest caz, puterea admisibila cu rezerva normata de stabilitate
La retragerea L 400 kV Tantareni-Bradu si declansarea L 220 kV Portile de Fier
220 kV Urechesti -Targu Jiu;
La retragerea L 400 kV Portile de Fier Resita d.c. si declansarea unei unitati CNE;
in acest caz, puterea admisibila cu rezerva normata de stabilitate statica P8% este
de 4900 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 2100 MW, valoare
141
peste care apar suprsarcini peste limita de scurta durata datorata protectiei pe L220
kV Urechesti -Targu Jiu.
4.2. Sectiunea S2
Initial sectiunea S2 are un excedentul de cca. 365 MW dupa care in urma procesului de
inrutatire se determina puterea cu rezerva normata de stabilitate statica si puterea admisibila in
sectiunea S2. Cazurile cele mai restrictive sunt (vezi Anexa 4.2):
La declansarea L 400kV Tantareni - Bradu, puterea cu rezerva normata de stabilitate
valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA Domnesti;
La declansarea U1 sau U2 CNE Cernavoda, puterea cu rezerva normata de
2250 MW, valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA Domnesti;
La declansarea L 400kV Slatina Bucuresti Sud, puterea cu rezerva normata de
La declansarea L 400kV Urechesti - Domnesti, puterea cu rezerva normata de
La declansarea L 400kV Varna - Stupina, puterea cu rezerva normata de stabilitate
valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA Domnesti;
La declansarea L 400kV Sibiu - Brasov, puterea cu rezerva normata de stabilitate
valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA -Domnesti.
La declansarea L 400kV Rahman-Dobrudja, puterea cu rezerva normata de stabilitate
valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA -Domnesti.
La retragerea L400 kV Urechesti - Domnesti si declansarea L400kV Tantareni
Bradu; puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate statica
P8% este de 2490 MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 1990 MW, valoare
peste care se supraincarca pe AT 400/220 kV Urechesti.
142
La retragerea L400 kV Urechesti - Domnesti si declansarea U1 sau U2 CNE

Cernavoda; puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate
statica P8% este de 3180 MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 1930 MW,
valoare peste care se supraincarca pe AT 400/220 kV Urechesti.
La retragerea L400 kV Sibiu - Brasov si declansarea L400 kV Tantareni Bradu
puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate statica P8% este
de 2520MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 2180 MW , valoare
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA -Domnesti;
La retragerea L400 kV Sibiu - Brasov si declansarea U1 sau U2 CNE Cernavoda;
de 3240 MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 1900 MW, valoare
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA -Domnesti.
La retragerea L400 kV Tantareni Bradu si declansarea U1 sau U2 CNE Cernavoda
de 3180 MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 2180 MW , valoare
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA -Domnesti.
La retragerea L400 kV Slatina-Bucuresti Sud si declansarea U1 sau U2 CNE
Cernavoda puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate
statica P8% este de 3230 MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 2240 MW,
valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA-Domnesti ;
La retragerea L400 kV Rahman-Dobrudja si declansarea L400 kV Tantareni Bradu
de 282 MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 220 MW, valoare peste care
se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA-Domnesti;
La retragerea L220 kV Iernut-Ungheni 2 si declansarea L400 kV Tantareni Bradu
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA-Domnesti.
La retragerea L400 kV Varna - Stupina si declansarea L400 kV Tantareni Bradu
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV IFA Domnesti;
4.3. Sectiunea S3
Sectiunea S3 cu 2 unitati in CNE Cernavoda.
Sectiunea S3 pentru perioada in care se functioneaza cu 2 unitati in CNE. Deficitul
initial al sectiunii S3 este de cca. 159 MW. Sensul fluxului de putere prin sectiunea S3 va
fi de la Vest la Est.
Cazurile cele mai restrictive sunt (vezi Anexa 4.3.1):
143
La declansarea L400 kV Brasov- Gutinas, puterea cu rezerva normata de stabilitate

statica este de P8%=600 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 560 MW
(570 MW reteaua vizibila),valoare peste care tensiunile scad sub valorile din
Codul RET;
La declansarea L400 kV Smardan- Gutinas, puterea cu rezerva normata de stabilitate
(620 MW reteaua vizibila),valoare peste care tensiunile scad sub valorile din
Codul RET;
La declansarea L400kV Constanta N.-Cernavoda, puterea cu rezerva normata de
650 MW (650 MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile
din Codul RET.
La declansarea L400kV Isaccea- Tulcea Vest, puterea cu rezerva normata de
din Codul RET.
La declansarea U1 sau U2 CNE Cernavoda, puterea cu rezerva normata de
din Codul RET.
La declansarea L400kV Bucuresti Sud Gura Ialomitei, puterea cu rezerva normata
de stabilitate statica este de P8%=960 MW iar puterea admisibila in sectiune este de
din Codul RET.
La declansarea L400kV Stupina-Varna, puterea cu rezerva normata de stabilitate
(650 MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile din
Codul RET;
4.4. Sectiunea S4
4.4.1. Sectiunea S4 in ipoteza de balanta R4 palierul VS
Deficitul initial al sectiunii este de cca. 992 MW.
Nota 1: Pentru toate cazurile N se conecteaza: L110 Salonta-Chisinau Cris; L110 kV
Aiud Ocna Mures-Capia Turzii; L110 kV Aiud IMA- Ocna Mures-Capia Turzii si se
deconecteaza: CT110 kV Campia Turzii.
La declansarea L400 kV Gadalin - Iernut, puterea cu rezerva normata de stabilitate

statica este de P8%=1550 MW, iar puterea admisibila in sectiune este 960 MW (840
MW reteaua vizibila), valoare peste care apar suprasarcini pe AT 400/220 kV
Iernut;
144
La declansarea L400 kV Sibiu - Iernut, puterea cu rezerva normata de stabilitate

MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile din Codul
RET;
La declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo, puterea cu rezerva normata de

stabilitate statica este de P8%=1300 MW , iar puterea admisibila in sectiune este 1210
MW (1050 MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile din
Codul RET;
La declansarea L220 kV Stejaru Gheorghieni, puterea cu rezerva normata de

stabilitate statica este de P8%=1490 MW, iar puterea admisibila in sectiune este 1210
MW (1050 MW reteaua vizibila), valoare peste care apar suprasarcini pe AT
400/220 kV Iernut;
La declansarea L400 kV Rosiori - Oradea, puterea cu rezerva normata de stabilitate

statica este de P8%=1450 MW , iar puterea admisibila in sectiune este 1300 MW
(1120 MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile din
Codul RET;
La declansarea L220 kV Alba Iulia Cluj Floresti, puterea cu rezerva normata de

Codul RET;
Nota 2: Pentru toate cazurile N-1, suplimentar Notei 1, se conecteaza: L110 kV Copsa
Mica Medias; L110 kV Tauni Blaj, L110 kV Tusnad-Valea Crisului CT110 kV Hoghiz
si se deconecteaza: L110 kV Mintia-Tarnaveni.
La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L400 kV Sibiu Iernut,

puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=980 MW, iar puterea
admisibila in sectiune este 940 MW (700MW reteaua vizibila), valoare peste care se
depaseste curentul limita termica pe L110 kV Mintia - Bradu;
La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L400 kV Iernut Gadalin,

admisibila in sectiune este 940 MW (700 MW reteaua vizibila), valoare peste care
apar suprasarcini pe AT 400/220 kV Iernut;
La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L400 kV Rosiori Gadalin,

tensiunile scad sub valorile din Codul RET;
La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L220 kV Alba Iulia Mintia,

145
La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo

admisibila in sectiune este 950 MW (570MW reteaua vizibila) valoare peste care se
depaseste curentul limita termica pe L110 kV Mintia - Bradu;
La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L220 kV Alba Iulia Mintia

admisibila in sectiune este 950 MW (570MW reteaua vizibila) valoare peste care se
depaseste curentul limita termica pe L110 kV Sibiu 1- Sibiu Nord;
La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L400 kV Rosiori - Gadalin puterea

cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1310 MW, iar puterea admisibila
in sectiune este 950 MW (830 MW reteaua vizibila), valoare peste care valoarea
tensiunilor in reteaua de transport scade sub valorile din Codul RET;
La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L400 kV Iernut - Gadalin puterea

La retragerea L220 kV Alba Iulia Mintia si declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo,

puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%= 1250 MW, iar
puterea admisibila in sectiune este 1180 MW (910 MW reteaua vizibila), valoare
peste care valoarea tensiunilor in reteaua de transport scade sub valorile din Codul
RET;
La retragerea L220 kV Alba Iulia Cluj Fl. si declansarea L400 kV Rosiori - Oradea,
RET si se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Mintia - Bradu;
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni si declansarea L400 kV Rosiori Mukacevo, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1260 MW,
iar puterea admisibila in sectiune este 1180 MW (850 MW reteaua vizibila),
valoare peste care valoarea tensiunilor in reteaua de transport scade sub valorile
din Codul RET;
La retragerea L400 kV Rosiori Oradea Sud si declansarea L400 kV Rosiori Gadalin, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1250 MW, iar
puterea admisibila in sectiune este de 1210 MW (830 MW reteaua vizibila), valoare
peste care valoarea tensiunilor in reteaua de transport si 110kV incepe sa scada sub
valorile din Codul RET;
La retragerea AT440/220 kV Rosiori si declansarea AT400/220 kV Iernut, puterea cu

rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1260 MW, iar puterea admisibila in
sectiune este de 950 MW (720 MW reteaua vizibila), valoare peste care apar
suprasarcini pe T7 400/110 kV Cluj Est;
146
La retragerea AT440/220 kV Iernut si declansarea AT400/220 kV Rosiori, puterea cu

rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1260 MW si puterea admisibila in
sectiune sunt aceleasi, se modifica numai puterea admisibila in sectiune care este de
940MW (650 MW reteaua vizibila) ;
4.4.2. Sectiunea S4 in ipoteza de balanta R2 palierul GNS

Deficitul initial al sectiunii este de 530 MW.
Nota 1: Pentru toate cazurile N se conecteaza: L110 Salonta-Chisinau Cris; L110 kV
Aiud Ocna Mures-Capia Turzii; L110 kV Aiud IMA- Ocna Mures-Capia Turzii si se
deconecteaza: CT110 kV Campia Turzii.
La declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo, puterea cu rezerva normata de

Codul RET;
La declansarea L400 kV Sibiu - Iernut, puterea cu rezerva normata de stabilitate

MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile din Codul
RET;
La declansarea L400 kV Rosiori - Oradea, puterea cu rezerva normata de stabilitate

statica este de P8%=1290 MW , iar puterea admisibila in sectiune este 1040 MW (920
MW reteaua vizibila), valoare peste care tensiunile scad sub valorile din Codul RET;
La declansarea AT400/220 kV Iernut, puterea cu rezerva normata de stabilitate

La declansarea AT400/220 kV Rosiori, puterea cu rezerva normata de stabilitate

La declansarea L400 kV Cluj Est Gadalin, puterea cu rezerva normata de stabilitate

La declansarea T400/110 kV Cluj Est, puterea cu rezerva normata de stabilitate

Nota 2: Pentru toate cazurile N-1, suplimentar Notei 1, se conecteaza: L110 kV Copsa
Mica Medias; L110 kV Tauni Blaj, L110 kV Tusnad-Valea Crisului CT110 kV Hoghiz
si se deconecteaza: L110 kV Mintia-Tarnaveni.
147
La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L400 kV Sibiu Iernut,

admisibila in sectiune este 760 MW (510MW reteaua vizibila), valoare peste care
La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L400 kV Rosiori Gadalin,

La retragerea L400 kV Rosiori - Mukacevo si declansarea L400 kV Iernut Gadalin,

La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo

La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L400 kV Rosiori - Gadalin puterea

La retragerea L400 kV Sibiu - Iernut si declansarea L400 kV Rosiori Oradea Sud

valoarea tensiunilor in reteaua de transport scade sub valorile din Codul RET;
La retragerea L400 kV Rosiori Oradea Sud si declansarea AT400/220 kV Rosiori

admisibila in sectiune este de 950 MW (690 MW reteaua vizibila), valoare peste
care valoarea tensiunilor in reteaua de transport si 110kV incepe sa scada sub
La retragerea L400 kV Rosiori Gadalin si declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo

care valoarea tensiunilor in reteaua de transport si 110kV incepe sa scada sub
La retragerea L220 kV Alba Iulia Cluj Fl. si declansarea L400 kV Rosiori Mukacevo, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%= 1190
MW, iar puterea admisibila in sectiune este 940 MW (710 MW reteaua vizibila),
din Codul RET;
148
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni si declansarea L400 kV Rosiori Mukacevo, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1170 MW,
iar puterea admisibila in sectiune este 1030 MW (750 MW reteaua vizibila),
din Codul RET;
La retragerea L400 kV Iernut - Gadalin si declansarea L400 kV Rosiori - Mukacevo

valoarea tensiunilor in reteaua de transport scade sub valorile din Codul RET;
La retragerea L400 kV Cluj Est - Gadalin si declansarea L400 kV Rosiori Oradea

Sud, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%= 1210 MW, iar
RET;
La retragerea L400 kV Cluj Est - Gadalin si declansarea AT440/220 kV Rosiori,
RET;
La retragerea AT440/220 kV Rosiori si declansarea AT400/220 kV Iernut, puterea cu
rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1160 MW, iar puterea admisibila in
sectiune este de 940 MW (710 MW reteaua vizibila), valoare peste care apar
suprasarcini pe T7 400/110 kV Cluj Est;
La retragerea AT440/220 kV Iernut si declansarea AT400/220 kV Rosiori, puterea cu

rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1160 MW si puterea admisibila in
sectiune sunt aceleasi, se modifica numai puterea admisibila in sectiune care este de
930MW (670 MW reteaua vizibila) ;
4.5. Sectiunea S5
4.5.1. Sectiunea S5 in ipoteza de balanta R4 palierul VS
Deficitul initial al sectiunii este de cca. 550 MW.
La declansarea L400 kV Smardan Gutinas puterea admisibila in sectiune cu rezerva

normata de stabilitate statica este de P8% este de 1000 MW; iar puterea admisibila in
sectiune este de 550 MW, valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe
L220 kV kV Barbosi Focsani Vest;
La declansarea L400 kV Gutinas Bacau Sud puterea admisibila in sectiune cu

rezerva normata de stabilitate statica este de P8% este de 1000 MW; iar puterea
149
admisibila in sectiune este de 900 MW, valoare peste care tensiunile scad sub valorile
din Codul RET.
La declansarea L400 kV Bacau Sud Roman Nord puterea admisibila in sectiune cu

din Codul RET;
La declansarea L400 kV Roman Nord Suceava puterea admisibila in sectiune cu

din Codul RET;
La declansarea L400 kV Brasov Gutinas puterea admisibila in sectiune cu rezerva

sectiune este de 930 MW, valoare peste care tensiunile scad sub valorile din Codul
RET.
La declansarea L220 kV Gutinas - Iasi puterea admisibila in sectiune cu rezerva

RET.
La retragerea L400 kV Bacau Sud - Roman Nord si declansarea L400 kV Smardan Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=850 MW, iar
peste care se depaseste curentul limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest;
La retragerea unui AT400/220kV Gutinas si declansarea L400 kV Gutinas- Bacau Sud
admisibila in sectiune este de 550 MW, valoare peste care apare suprasarcina AT
400/220 kV Gutinas ramas in functiune.
La retragerea L400 kV Gutinas Bacau Sud si declansarea L400 kV GutinasSmardan puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=850 MW, iar
puterea admisibila in sectiune este de 560 MW, valoare peste care se depaseste
curentul limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest.
La retragerea L400 kV Gutinas Iasi si declansarea L400 kV Gutinas-Smardan

admisibila in sectiune este de 560 MW, valoare peste care se depaseste curentul limita
termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest.
La retragerea L220 kV Stejaru - Dumbrava si declansarea L400 kV GutinasSmardan puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=1010 MW, iar
peste care se depaseste curentul limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest. .
150
La retragerea L400 kV Smardan Gutinas sunt necesare urmatoarele masuri:

-Se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi;
-se conecteaza CT 110kV Stejaru si se trec de pe bara B1-110kV Stejaru pe bara B2-110kV
- Grupurile din CET Galati vor debita in statia Barbosi.
- se limiteaza puterea generata in CEED din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile
400/110kV Stupina si Rahman la maxim confidential;
La retragerea L400 kV Smardan Gutinas si declansarea L400kV Brasov - Gutinas,

puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=540 MW iar puterea
care se depaseste curentul limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest;
La retragerea L400 kV Brasov Gutinas sunt necesare urmatoarele masuri:

- se conecteaza liniile 110kV Liesti-Maxineni pe bara 1-110 kV Liesti, Liesti- ICM pe bara 2-110
kV Liesti si CT 110kV Liesti;
- se limiteaza puterea generata in CEED din zona Dobrogea la maxim confidential;
Se conecteaza BC 400kV Gutinas.
La retragerea L400 kV Brasov Gutinas si declansarea L400 kV Smardan Gutinas,
care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV SchelaSmardan;
La retragerea L220 kV Barbosi Focsani Vest sunt necesare urmatoarele masuri:
151
-Grupurile din CET Galati vor debita in statia Barbosi.

La retragerea L220kV Barbosi Focsani Vest si declansarea L400 kV Smardan Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=910 MW, iar
puterea admisibila in sectiune este de 600 MW(560 MW reteaua vizibila), valoare
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele
Jugureanu;
La retragerea L400 kV Roman Nord- Suceava sau L220 kV Suceava -FAI sunt necesare
urmatoarele masuri:
- se deconecteaza T 400/110kV Suceava.
La retragerea L400kV Roman Nord- Suceava si declansarea L400 kV Smardan Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=890 MW, iar
curentul limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest;
La retragerea L220kV FAI- Suceava si declansarea L400 kV Samrdan - Gutinas
admisibila in sectiune este de 550 MW, valoare peste care se depaseste curentul
limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest.
La retragerea L220 kV Gutinas Focsani Vest sunt necesare urmatoarele masuri:

-se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni;
Pentru descarcarea AT 220/110 kV Focsani Vest sub 100% Sn, postavarie se limiteaza puterea
generata in CEED din zona Dobrogea, din zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV
Stupina si Rahman la maxim confidential.
La retragerea L220kV Gutinas Focsani Vest si declansarea L400 kV Smardan Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=940 MW, iar
peste care apare suprasarcina pe AT 220/110 kV Focsani Vest;
La retragerea L220 kV Barbosi Filesti sunt necesare urmatoarele masuri:

152

La retragerea L220kV Barbosi Filesti si declansarea L400 kV Smardan - Gutinas
admisibila in sectiune este de 630 MW(580 MW reteaua vizibila), valoare peste
care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu;
La retragerea L220 kV Lacu Sarat- Filesti sunt necesare urmatoarele masuri:
La retragerea L220 kV Lacu Sarat- Filesti si declansarea L400 kV Gutinas-Smardan
care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Filesti-Smardan si L110 kV
Pogoanele Jugureanu.
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni sunt necesare urmatoarele masuri:
- in schema normala sunt conectate liniile 110kV IMA-Campia Turzii, Aiud-Campia Turzii si este
deconectata CT 110kV Campia Turzii;
Crisului;
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni si declansarea L400 kV GutinasSmardan puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=950 MW, iar
peste care se depaseste curentul limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest.
4.5.2. Sectiunea S5 in ipoteza de balanta R2 palierul GNS
Deficitul initial al sectiunii este de 409 MW, cu Pg CEED de 1950 MW
La declansarea L400 kV Smardan Gutinas puterea admisibila in sectiune cu

admisibila in sectiune este de 670 MW, valoare peste care se depaseste curentul
limita termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest;
La declansarea L400 kV Gutinas - Bacau Sud puterea admisibila in sectiune cu

admisibila in sectiune este de 910 MW, valoare peste care tensiunile scad sub
153
La declansarea L400 kV Bacau Sud Roman Nord puterea admisibila in sectiune cu

admisibila in sectiune este de 860 MW, valoare peste care tensiunile scad sub
La declansarea L400 kV Brasov Gutinas puterea admisibila in sectiune cu rezerva

RET;
La declansarea L400 kV Roman Nord Suceava puterea admisibila in sectiune cu

admisibila in sectiune este de 940 MW , valoare peste care tensiunile scad sub
La declansarea L220 kV Stejaru Gheorgheni puterea admisibila in sectiune cu
La declansarea L220 kV Barbosi Focsani Vest puterea admisibila in sectiune cu
La retragerea L220 kV Gutinas - Dumbrava si declansarea L400 kV Smardan

Gutinas , puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=960 MW, iar

Stejaru una din liniile 110kV Stejaru-Poiana Teiului sau Stejaru-Barnar si una din liniile
110kV Stejaru-Timisesti sau Stejaru-Tg. Neamt;
La retragerea L400 kV Smardan Gutinas si declansarea L400kV Brasov - Gutinas,
admisibila in sectiune este de 410 MW (410 MW reteaua vizibila) valoare peste
care se depaseste curentul limita termica pe L220 kV Barbosi- Focsani Vest;
La retragerea L400 kV Smardan Gutinas si declansarea L220 kV Barbosi- Focsani
Vest, puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=860 MW iar
puterea admisibila in sectiune este de 410 MW (410 MW reteaua vizibila) valoare
154
peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele

Jugureanu;
La retragerea L400 kV Smardan Gutinas si declansarea L220 kV Barbosi- Filesti,
admisibila in sectiune este de 410 MW (410 MW reteaua vizibila) valoare peste
care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu;
- se conecteaza BC 400kV Gutinas;
Stejaru una din liniile 110kV Stejaru- Poiana Teiului sau Stejaru-Barnar si una din liniile
110kV Stejaru-Timisesti sau Stejaru-Tg. Neamt;
- se conecteaza liniile 110kV Rm. Sarat-Costieni, Pogoanele-Jugureanu, V. CalugareascaUrziceni, Abator-Brailita, Smardan-Brailita
- se verifica CET Galati sa debiteze pe bara 220kV Barbosi;

admisibila in sectiune este de 410 MW (440 MW reteaua vizibila) valoare peste care
se depaseste curentul limita termica pe L220 kV Barbosi- Focsani Vest;
La retragerea L220 kV Focsani Vest sunt necesare urmatoarele masuri:

-se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu si V. Calugareasca-Urziceni,
La retragerea L220 kV Barbosi Focsani Vest si declansarea L400 kV Smardan
Gutinas , puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=830 MW,
iar puterea admisibila in sectiune este de 680 MW, valoare peste care se depaseste
curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu;
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni sunt necesare urmatoarele masuri:
- se conecteaza liniile 110kV C.Mica-Medias, Tauni-Blaj, Tusnad-V.Crisului;
- se conecteaza CT 110kV Vascau si CT 110kV Hoghiz.;
- se deconecteaza CT 110kV Campia.Turzii si linia 110kV Medias-Tarnaveni;
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni si declansarea L400 kV Bacau Sud
Roman Nord puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=800
MW, iar puterea admisibila in sectiune este de 780 MW;
La retragerea L220 kV Stejaru Gheorghieni si declansarea L400 kV Smardan

Gutinas , puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=870 MW, iar
La retragerea L400 kV Gutinas Bacau Sud sunt necesare urmatoarele masuri:
155

La retragerea L400 kV Gutinas Bacau Sud si declansarea L400 kV Smardan
Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=850 MW, iar
La retragerea L400 kV Bacau Sud - Roman Nord sunt necesare urmatoarele masuri:
- se con. liniile 110kV Pogoanele -Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni
La retragerea L400 kV Bacau Sud - Roman Nord si declansarea L400 kV Smardan

Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=800 MW, iar puterea
admisibila in sectiune este de confidential, valoare peste care se depaseste curentul limita
termica pe L220 kV Barbosi - Focsani Vest.
La retragerea L400kV Roman Nord- Suceava sunt necesare urmatoarele masuri:

- se conecteaza liniile 110kV Vatra-Tg. Frumos, Roman N.-Razboieni, Barlad-Glavanesti,
Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, Costisa-Buhusi.
- se conecteaza CT 110kV Stejaru si se trec de pe bara B1-110kV Stejaru pe bara B2110kV Stejaru una din liniile 110kV Stejaru-Poiana Teiului sau Stejaru-Barnar si una din
liniile 110kV Stejaru-Timisesti sau Stejaru-Tg. Neamt.
-se deconecteaza T 400/110kV Suceava.
La retragerea L400 kV Roman Nord - Suceava si declansarea L400 kV Smardan
Gutinas puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=890 MW, iar
La retragerea unui AT400/220kV Gutinas sunt necesare urmatoarele masuri:

-se conecteaza BC 400kV Gutinas;
-se conecteaza liniile 110kV Pogoanele-Jugureanu, V. Calugareasca-Urziceni.
La retragerea unui AT400/220kV Gutinas si declansarea L400 kV Gutinas Bacau
Sud puterea cu rezerva normata de stabilitate statica este de P8%=860 MW, iar puterea
admisibila in sectiune este de 620 MW, valoare peste care apare suprasarcina AT
400/220 kV Gutinas ramas in functiune.
4.6.1. Sectiunea S6
Excedentul initial al sectiunii S6 este de 2840 MW. Cazurile cele mai restrictive sunt
(vezi Anexa 4.6.1.):
La declansarea L400kV Smirdan - Gutinas, puterea cu rezerva normata de stabilitate

(2800 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul limita termica
pe L220 kV Barbosi- Focsani Vest;
156
La declansarea L400kV Isaccea Tulcea Vest, puterea cu rezerva normata de

2970 MW (2800 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul
limita termica pe L110 kV Mircea Voda-Medgidia;
La declansarea L400kV Bucuresti Sud Gura Ialomitei, puterea cu rezerva normata

de stabilitate statica este de P8%=5060 MW iar puterea admisibila in sectiune este
de 3140 MW, (2950 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste
curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu.
La declansarea L400kV Tariverde Tulcea Vest, puterea cu rezerva normata de
3230 MW, (3020 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul
limita termica la 200C pe L220 kV Barbosi Focsani Vest.
La declansarea L400kV Bucuresti Sud Pelicanu, puterea cu rezerva normata de
3440 MW, (3250 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul
limita termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu.
La declansarea L400kV Brasov Gutinas, puterea cu rezerva normata de stabilitate
(3250 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul limita
termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu.
La declansarea L220kV Barbosi Focsani Vest, puterea cu rezerva normata de
3540 MW (3340 MW reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul
limita termica pe L110 kV Pogoanele-Jugureanu ;
-Se conecteaza liniile 110kV Filipesti-Roman Laminor, Margineni-Roman Laminor, CostisaBuhusi;
-se conecteaza CT 110kV Stejaru si se trec de pe bara B1-110kV Stejaru pe bara B2-110kV
- Grupurile din CET Galati vor debita in statia Barbosi.
157
La retragerea L400 kV Smirdan Gutinas si declansarea L400 kV Brasov Gutinas,

puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate statica P8% este de 4520
MW iar puterea admisibila in sectiune este de 2010 MW (1850 MW reteaua vizibila),
valoare peste care se depaseste curentul limita termica L220 kV Barbosi- Focsani Vest;
La retragerea L400 kV Smirdan Gutinas si declansarea L220 kV Barbosi Focsani Vest,

valoare peste care se depaseste curentul limita termica L110 kV Pogoanele-Jugureanu;

- se conecteaza liniile 110kV Liesti-Maxineni pe bara 1-110 kV Liesti, Liesti- ICM pe bara 2-110
kV Liesti si CT 110kV Liesti;
- se limiteaza puterea generata in CEED din zona Dobrogea la maxim confidential;
Se conecteaza BC 400kV Gutinas.
care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV LiestiTecuci;
La retragerea L220 kV Barbosi Focsani Vest sunt necesare urmatoarele masuri:
La retragerea L220kV Barbosi Focsani Vest si declansarea L400 kV Smardan - Gutinas
admisibila in sectiune este de 2280 MW(2120 MW reteaua vizibila), valoare peste care
se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Pogoanele Jugureanu;
La retragerea L400 kV Bucuresti Sud Gura Ialomitei sunt necesare urmatoarele masuri:
-se conecteaza sau se verifica ca sunt conectate L 110kV V. Calugareasca-Urziceni si
158
400/110kV Stupina si Rahman confidential.
La retragerea L400 kV Bucuresti Sud Gura Ialomitei si declansarea L400 kV Bucuresti

Sud Pelicanu puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate statica
P8% este de 4350 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 1750 MW (1580 MW
reteaua vizibila) , valoare peste care se depaseste curentul limita termica L110 kV
La retragerea L400 kV Bucuresti Sud Gura Ialomitei si declansarea L400 kV Smirdan

Gutinas puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate statica P8% este
de 4020 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 1750 MW (1580 MW reteaua
vizibila) , valoare peste care se depaseste curentul limita termica L110 kV PogoaneleJugureanu;
La retragerea din exploatare a L 400kV Constanta N.-Cernavoda se iau urmatoarele masuri:

-se conecteaza L 110kV Ostrov- L.Sarat c1 si c2;
-se conecteaza L 110kV Basarabi-Baltagesti;
-se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva, cu mentinerea CT 110kV Medgidia S.
conectata;
-se limiteaza preventiv productia CEE din zona Dobrogea confidential
sau
-se limiteaza preventiv productia CEE din zona Dobrogea si din zonele Baltagesti, G.Ialomitei
confidential.
La retragerea L400 kV Constanta N.-Cernavoda si declansarea L400 kV Smirdan Gutinas

valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV Isaccea Tulcea Vest;
La retragerea din exploatare a L 400kV Tulcea Vest-Isaccea se iau urmatoarele masuri:

-se conecteaza L 110kV Basarabi-Baltagesti;
-se conecteaza T 400/110kV Medgidia S. aflat in rezerva, cu mentinerea CT 110kV Medgidia S.
conectata;
confidential
-se deconecteaza CT 110kV Tariverde
-se modifica reglajele CT 400kV Tariverde cu cele cu cele sensibilizate pentru incercare bare.
La retragerea L400 kV L400 kV Isaccea Tulcea Vest si declansarea L400 kV Constanta

Nord Cernavoda puterea admisibila prin sectiune cu rezerva normata de stabilitate statica
P8% este de 4390 MW iar puterea admisibila in sectiune este de 2200 MW , (2200 MW
reteaua vizibila), valoare peste care se depaseste curentul limita termica pe L110 kV
Medgidia Nord Medgidia I;
159
5. VERIFICAREA STABILITATII TRANZITORII SI A AUTOMATICILOR

confidential
160
6. CONCLUZII SI PROPUNERI DE MASURI

6.1. Propuneri pentru schema normala de functionare
Pentru iarna 2014-2015 se propun schemele normale de functionare 220-400kV si 110kV
prezentate in anexele 3.1 si 3.2.
Se prezinta urmatoarele propuneri de schema normala, fiind vorba doar de modificarile fata de
schema normala (SN) a sezonului vara 2014:
DET 1
- Sunt modificari ale SN, privind unele unitati de transformare mentinute in rezerva (se vor
prezenta mai jos);
- in statia Barbosi:
S-au incheiat lucrarile de retehnologizare: sistem dublu de bare 220kV, s-a desfiintat bara de
transfer;
- In statia Liesti:
Bara 1 110kV: L 110kV Vulturu, ICM, Cudalbi cu derivatie Ivesti;
Bara 2 110kV: L 110kV T. Vladimirescu;
CT 110kV deconectata, L 110kV Maxineni in rezerva pe bara 2;
Ca abatere de la SN (sunt incepute lucrari de retehnologizare):
- L 110kV Maxineni si L 110kV Vulturu sunt retrase din exploatare, fiind in functiune
provizoratul L 110kV Vulturu-Maxineni, in rezerva in statia Vulturu;
- T2 110 kV /MT in functiune pe celula LEA 110 kV Maxineni.
-buclele de 110kV: L 110 kV Razboieni -Roman N , L 110 kV Vatra-Tg. Frumos si L 110 kV
Barlad-Glavanesti in functiune (la fel ca in SN vara 2014).
DET2
prezenta mai jos);
- In statia Fundeni:
CL 220 kV si CL 110kV conectate;
Este disponibila si in functiune BC 110kV (100MVA) pe bara B 110 kV Fundeni;
L 110kV Otopeni in functiune;
- In statia Otopeni:
L 110kV Fundeni in functiune;
- In statia Pajura:
L 110kV Timpuri Noi in rezerva;
- In statia Progresu:
CLT 110kV conectata (la fel ca in SN vara 2014);
- In statia G.Ialomitei:
Se considera desfiintat provizoratul reprezentat de linia lunga 400kV, obtinuta prin suntarea
L 400kV Buc.S.-G.Ialomitei cu L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda, c2 si cu trecerea
L 400kV G.Ialomitei-Cernavoda c1 in celula L 400kV Buc.S. in statia G. Ialomitei;
Ca abatere de la SN:
Pana la incheierea lucrarilor de reparatie, provizoratul va fi in functiune;
- In statia Tulcea V.:
Odata cu finalizarea etapei 1 de retehnologizare n statia de 400 kV, aceasta va fi cu doua
diametre, D1 si D2 n schema 1 ntrerupatoare pe celula, cu racordarea L 400 kV Isaccea, L
400 kV Tariverde, T1 si T2 400/110kV noi;
Ca abatere de la SN (lucrari de retehnologizare in statia 110kV, etapa 1):
L 110kV Topolog si Isaccea sunt suntate cap la cap, obtinandu-se o linie cu alimentare
din statia Topolog si deconectata in statia Isaccea;
161
- In statia Stupina:
S-a pus in functiune celula LES 400 kV a Stupina 2. Sunt puse in functiune: T3 400/110 kV,
Bara 1, Bara 2 110 kV, CT 110 kV si celula 110 kV de racordare CEE Crucea N.
- In statia Tariverde:
Se functioneaza cu T1, 2, 3 400/110kV (la fel ca in SN vara 2014);
LES 110kV Fantanele Vest 1 va fi in functiune pe bara B1 110kV, LES 110kV Cogealac va fi in
functiune pe bara B2 110kV.
Daca productia CEE ce debiteaza in aceasta statie scade sub 250MW si prognoza de vant nu
estimeaza depasirea acestui prag in urmatoarele 3-4 zile, se aduce in rezerva calda unul din
cele 3 transformatoare (propunerea CEZ Distributie + DET Bucuresti);
- In statia Rahman:
Se functioneaza cu ambele T 400/110kV. Al treilea transformator este in continuare dezlegat (la
fel ca in SN vara 2014);
-In statia Targoviste:
CLT 220kV Targoviste A-Targoviste B conectata (la fel ca in SN vara 2014);
- In statia Baltagesti:
L 110kV Basarabi in rezerva (la fel ca in SN vara 2014);
- In statia Ostrov:
L 110kV L.Sarat c1 si c2 in rezerva (la fel ca in SN vara 2014).
DET 3
Nu sunt modificari ale SN, cu exceptia unor unitati de transformare mentinute in rezerva (se vor
prezenta mai jos);
- buclele de 110kV: L 110 kV Arges S.-Jiblea, V.Danului-Cornetu cu derivatie G.Lotrului in
functiune (la fel ca in SN vara 2014);
- in statia Poiana Lacului:
L 110kVCazanesti deconectata (la fel ca in SN vara 2014);
- In statia Isalnita:
L 220kV Gradiste in functiune pe bara 2-220kV Isalnita (la fel ca in SN vara 2014).
DET 4
prezenta mai jos);
- L 400kV Oradea Sud - Nadab nu este finalizata;
- in statia Resita:
In functiune L 220kV Iaz c1 pe B1 - 220kV si in rezerva calda L 220kV Iaz c2 pe B1 - 220kV;
- consumatorul Otelarie Resita in functiune alimentat din statia 220kV Resita;
- consumatorul Cuptoare (Otelu Rosu) alimentat din statia 110kV Iaz oprit (in insolventa);
- consumatorul Otelarie Hunedoara in functiune;
- in zona Oradea:
Exista o noua statie 110/20kV Biharia, intrare iesire in L 110kV Mecanica - Sacuieni
- in statia 110kV Iaz:
In functiune L110kV Cuptoare c1 si c2 pe B2 - 110kV (fara sarcina), CC2 - 110kV in rezerva
calda ca CTf pe B2 - 110kV si B1B - 110kV in rezerva rece;
- in statia Salonta:
Conectata L 110kV Chisineu Cris;
- in statia Vascau:
CT - 110kV deconectata, L 110kV Beius si Sudrigiu in functiune pe B2 - 110kV, iar L 110kV
Brad si Virfurile in functiune pe B1 - 110kV;
162
In Vascau se va functiona cu CT - 110kV conectata, L 110kV Beius pe B1 - 110kV si L

110kV Virfurile pe B2 - 110kV;
- in statia Laminoare:
in functiune L 110kV Pestis c1+c2, Hasdat c1+c2 si deconectata CT - 110kV (din cauza
indisponibilitatii AT1 220/110kV Hasdat, aflat in stare rece);
- in zona Resita:
La statia 110kV CFR Poarta exista un sunt intre liniile Armenis si Crusovat cu ocolirea
statiei CFR Poarta (statia CFR Poarta este retrasa din exploatare pe o durata mai mare
de timp).
DET 5
prezenta mai jos);
- In statia Campia Turzii:
+ S-au retras definitiv din exploatare n vederea retehnologizarii celulele LEA 220 kV Cluj
Floresti, Iernut, Cuptoare c1 si c2, barele 1 i 2 de 220 kV, celula CT 220kV;
+ CT 110kV este deconectata, L 110kV C.Turzii-Aiud cu derivatie Ocna Mures si L 110kV
C.Turzii- Aiud cu derivatii Ocna Mures si IMA, sunt conectate (la fel ca in SN vara 2014);
-In statia Blaj:
L 110kV Tauni este deconectata (la fel ca in SN vara 2014);
-In statia Dumbrava:
S-a adus in functiune L 110 kV Sadu 5;
-In statia Sadu 5:
S-a adus in rezerva calda L 110 kV LotruSadu 5 cu derivatie Jidoaia;
Schema normala sa fie cu urmatoarele unitati de transformare in rezerva:
DET 1:
AT2 220/110kV Dumbrava, AT2 220/110kV FAI, AT3 400/220kV L.Sarat (se va face rotire
lunara), AT4 220/110kV Gutinas;
DET 2:
AT1,3 220/110kV Tr. Magurele, T4 400/110kV G. Ialomitei, T2 400/110kV Medgidia S. (se
va face rotire lunara), AT2 220/110kV Ghizdaru
DET 3:
AT2 220/110kV Isalnita, AT2 220/110kV Craiova N., AT1 220/110kV Arefu, AT 220/110kV
Urechesti, AT1 220/110kV Gradiste, AT1 220/110kV Bradu,
DET 4:
AT2 220/110kV Pestis, AT1 220/110kV Resita, AT2 220/110kV Mintia, AT3 400/220kV
Mintia, AT2 220/110kV Iaz, T2 400/110kV Oradea S.
DET 5:
AT2 220/110kV Ungheni, AT2 220/110kV Gheorghieni.
163
6.2. Concluzii regimuri stationare

6.2.1 Prezentarea pe scurt a SRE
CEE
a)
Zonele unde sunt racordate CEE luate in considerare si referite in cadrul studiului sunt:
Zona Dobrogea
Zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman
Zona Baltagesti, G.Ialomitei
Zona Moldova
Zona Banat
Se mentioneaza ca zona Dobrogea include atat CEE ce debiteaza in zona buclata 110kV
Constanta-Medgidia-Tulcea, cat si CEE ce debiteaza in statia 400/110kV Tariverde.
b)
Valorile insumate ale puterii instalate a CEE din fiecare zona descrisa mai sus, precum
si gruparea lor pe DET-uri, esalonate pe perioada analizata:
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
1.04.2014 1.10.2014 1.11.2014 1.12.2014 1.01.2015 1.02.2015 1.03.2015
DET si zone
DET 1
DET 2
DET 4
314
2172.5
48.3
314
2520.5
48.3
359
2538.5
48.3
368
2538.5
48.3
383
2570
48.3
398
2570
48.3
413
2805
48.3
zona Moldova
zona Dobrogea
zona 110kV L.Sarat,
Smardan si statiile
400/110kV Stupina si
Rahman
zona Baltagesti, G. Ialomitei
zona Banat
86
1561.1
86.0
1642.1
131.0
1660.1
140.0
1660.1
155.0
1691.6
170.0
1691.6
185.0
1733.6
716.4
123
824.4
282.0
824.4
282.0
824.4
282.0
824.4
282.0
824.4
282.0
854.4
445.0
48.3
48.3
48.3
48.3
48.3
48.3
48.3
Total SEN
2535
2883
2946
2955
3001
3016
3266
c)
Valorile insumate ale puterii instalate a CEF din fiecare DET, esalonate pe perioada
analizata:
DET
DET
DET
DET
DET
DET
1
2
3
4
5
Total SEN
CEF modelate CEF modelate CEF modelate CEF modelate CEF modelate CEF modelate
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
Pinst.
oct.2014
noi.2014
dec.2014
ian.2015
feb.2015
mar.2015
390
410
670
678
678
678
129
138
181
191
191
191
63
63
63
63
113
113
177
207
207
207
217
217
758
817
1121
1139
1199
1199
d)
S-a analizat pentru regimul R4 nivelul admisibil al productiei CEE, astfel incat sa se
acopere palierul de consum, sa se poata asigura serviciile de sistem, soldul propus, criteriul de
siguranta N-1.
Stabilirea nivelului admisibil al productiei CEE s-a facut iterativ.
S-a pornit de la o balanta initiala, in care productia CEE avea valoarea maxima instalata.
S-a constatat ca criteriul N-1 nu era respectat.
S-a considerat o scadere a acestei productii, pana la o valoare pentru care criteriul N-1 s-a
respectat, fara adoptarea de masuri de modificare a topologiei de retea.
164
S-a consemnat pragul respectiv.

Pornind de la acest prag, s-au considerat cresteri succesive ale intensitatii vantului pana la un
nou prag la atingerea caruia nu s-a mai respectat criteriul N-1, moment in care s-au aplicat
masuri de modificare a topologiei de retea si s-a reluat cresterea intensitatii vantului.
In tabelul de mai jos se ilustreaza aceste praguri, nivelul productiei (separat pe zonele
Dobrogea si zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman, pe total
SEN), declansarile restrictive, depasirile inregistrate, cuantumul lor si limita admisibila
corespunzatoare temperaturii mediului ambiant de 20C, precum si masurile topologice
preventive.
PCEE
zona Dobrogea
Pas
MW
1665
Incarcare
P CEE
proportionala cu
zona Dobrogea +
Pinst.
zonele 110kV L.Sarat zonele 110kV L.Sarat PCEE zona Dobrogea +
si Smardan si in
si Smardan si in
SEN zonele 110kV L.Sarat Masuri topologice preventive
statiile 400/110kV statiile 400/110kV
si Smardan si in
Stupina si Rahman Stupina si Rahman
statiile 400/110kV
Stupina si Rahman
MW
MW
MW
Da
Nu
812
2477
2955
P CEE
Verif.
crit.
N-1
La declansarile cele mai restrictive:
890
530
L 400kV Smardan-Gutinas
L 400kV Tulcea V.-Isaccea
L 220kV Barbosi-Focsani V.
L 110kV Medidia N.-Medgidia 1
873
535
864
519
890
530
890
530
L 110kV Mircea Voda-Medgidia S.
878
508
500
890
530
530
L 400kV Medgidia S.-Cernavoda sau T 400/110kV Medgidia S. in funct. L 110kV Medgidia N.-Constanta N.
891
531
522
890
530
530
L 400kV Medgidia S.-Cernavoda sau T 400/110kV Medgidia S. In funct. L 110kV Medgidia N.-Constanta N.
857
530
523
890
530
530
864
522
525
890
530
530
Nu L 400kV Tulcea V.-Isaccea
1278
623
1901
2380
2330
1298
632
1930
2410
dec. L 110kV Medgidia 1-Nazarcea
1346
655
2001
2480
1346
812
2158
2640
1380
812
2192
2670

con. L 110kV Pogoanele-Jugurean
con. L 110kV V.Calugareasca-Urziceni
*) + **) + dec. L 110kV Medgidia 1-Nazarcea

con. L 110kV Pogoanele-Jugurean
***)
con. L 110kV V.Calugareasca-Urziceni
*)
882
551
2430
1851
A
1951
606
Iadm
20C
639
1245
Valoare
regim initial: are depasiri in N elemente
1312
Circulatia pe:
LEGENDA
*) CEE dinzonele 110kV L.Sarat si Smardan si in statiile 400/110kV Stupina si Rahman pot functiona pana la 100% din Pinst.
**) Crestere proportionala a CEE din zona Dobrogea, apoi cu reducere CEE Cernavoda 1+2 cu cca.13MW
***) Reducere CEE N. Balcescu cu cca.4MW
e)
In zonele Moldova, Banat, Baltagesti si G.Ialomitei, productia CEE poate fi de 100% din
valoarea puterii instalate, fara adoptarea de masuri de regim.
In zonele 110kV L.Sarat, Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman, productia CEE
poate ajunge la 100% din valoarea puterii instalate, cu adoptarea de masuri de regim.
In zona Dobrogea, productia CEE poate ajunge la cca. 83% din valoarea puterii instalate, cu
adoptarea de masuri de regim.
Influenta asupra elementului congestionat in urma declansarii restrictive, este diferita de la o
CEE la alta, in functie de incadrarea in retea.
f)
Analiza privind productia admisibila a CEE pe total SEN a tinut cont de necesitatea
mentinerii soldului si a fost urmata intr-o noua iteratie, de o ajustare a acoperirii palierului de
consum, pentru suplinirea reducerii productiei CEE fata de balanta initiala.
g)
Factorii care influenteaza valorile admisibile ale productiei CEE sunt:
- palierul de consum,
- numarul de unitati CNE;
- nivelul productiei CEF, in special a celor din Dobrogea;
- functionarea sau nu a CET Palas;
- schema de calcul;
165
- gradul de identificare a celor mai influente CEE asupra circulatiei pe elementul congestionat la
diverse declansari restrictive;
- numarul si distributia grupurilor in CET Galati, precum si a consumului industrial din statiile
110kV Smardan si Barbosi;
- acceptarea unor depasiri pe unitati de transformare, la declansari in schema completa, care sa
fie rezolvate prin masuri postavarie.
- temperatura mediului ambiant considerata la determinarea curentilor admisibili.
6.2.2 Verificarea criteriului N-1 in schema completa
Criteriul N-1 se respecta in toate regimurile analizate, dupa aplicarea masurilor preventive si
postavarie.
Pentru luna octombrie 2014 (regimurile R1 si R2), temperatura mediului ambiant s-a considerat
de 30C.
Pentru restul perioadei analizate, cu exceptia regimului R6, temperatura mediului ambiant s-a
considerat de 20C.
In cazul regimului R6, care corespunde unei ierni geroase, se poate considera temperatura
mediului ambiant de 10C.
In niciun regim CCCC Petrom Brazi nu este considerat in functiune.
In regimul R1 (varf seara zi de lucru toamna), s-au aplicat masurile:
-conectare a L 110kV Pogoanele-Jugurean si V.Calugareasca-Urziceni;
-deconectare L 110kV Medgidia 1-Nazarcea;
-productia CEE din zona Dobrogea confidential;
-masuri de trecere consum de pe zona Vest pe zona Fundeni
Confidential
-masuri postavarie la declansarea AT3 (4) 400/220kV Buc.S. si T1 (2) 400/110kV Tulcea V.
In regimul R2 (gol noapte zi de sarbatoare toamna), nu au fost necesare buclari sau debuclari
de linii pentru asigurarea respectarii criteriului N-1. S-a pornit insa un grup in CHE Lotru in regim
de compensator sincron. Productia CEE considerata la nivel SEN (confidential) a fost limitata
de conditiile de adecvanta ale sistemului.
In regimul R3 (varf seara iarna zi lucru, CEE=0), nu au fost necesare buclari sau debuclari de
linii pentru asigurarea respectarii criteriului N-1.
Zona buclata Constanta-Medgidia-Tulcea devine deficitara. Deficitul zonei este de cca.
confidential. Mentinerea tensiunilor in zona Dobrogea sub limita superioara admisibila se
realizeaza prin utilizarea tuturor mijloacelor de reglaj al tensiunii, inclusiv conectarea bobinelor
de compensare din Gutinas, Smardan si a uneia in Isaccea.
-Productia in CHE Lotru este de confidential. La declansarea unuia din circuitele L 220kV
Lotru-Sibiu S., confidential.
In regimul R4 (varf seara iarna zi lucru, CEE=confidential), s-au aplicat masurile:
-conectare L 110kV Pogoanele-Jugurean si V.Calugareasca-Urziceni;
-masuri postavarie la declansarea T1 (2) 400/110kV Tulcea V.;
-nu au fost necesare masuri de mutare consum (excedent zona Vest: cca. confidential, deficit
zona Fundeni: cca. confidential, deficit zona Sud: cca. confidential).
166
In regimul R5 (varf dimineata iarna zi lucru, CEE=confidential, CEF=confidential), s-au aplicat

masurile:
-masuri postavarie la declansarea T1 (2) 400/110kV Tulcea V.;
-productia CEF nu a condus la necesitatea adoptarii unor masuri de regim in situatia functionarii
cu o productie de maxim confidential in CTE Isalnita.
In regimul R6 (varf seara iarna zi lucru, CEE=confidential), s-au aplicat masurile:
-productia CEE din zona Dobrogea confidential daca temperatura mediului ambiant este de
20C sau nu se va limita fata de valoarea din balanta initiala daca temperatura mediului ambiant
se considera 10C;
-nu au fost necesare masuri de trecere consum de pe o zona pe alta (confidential).
-masuri postavarie la declansarea AT3 (4) 400/220kV Buc.S. si T1 (2) 400/110kV Tulcea V.
In regimul R7 (varf seara primavara zi lucru, CEE=confidential), s-au aplicat masurile:
-deconectare L 110kV Medgidia 1-Nazarcea.
-masuri postavarie la declansarea T1 (2) 400/110kV Tulcea V.
6.2.3 Verificarea criteriului N-1 in scheme cu retrageri
6.2.3.1 Pentru a determina conditionarile de regim la retragerea unui echipament, s-au
identificat mai intai, pentru fiecare regim in parte, toate cazurile de declansari suprapuse peste
retragerea echipamentului respectiv, care conduc la regimuri inadmisibile.
Odata identificate, aceste situatii s-au solutionat, propunandu-se cate un set de masuri pentru
fiecare caz in parte.
In continuare, se determina setul acoperitor de conditionari, care sa conduca la un regim
admisibil dupa orice declansare s-ar suprapune peste retragerea echipamentului respectiv.
6.2.3.2 Mare parte din retragerile din exploatare ale echipamentor din zona Dobrogea, dar si
din axele catre zonele limitrofe, atat catre zona Bucuresti S., cat si catre Moldova, cuprind in
setul de conditionari de regim, masuri de limitare (reducere) a productiei CEE din zona
Dobrogea, cumulat sau nu cu limitare (reducere) a productiei CEE din zonele 110kV L.Sarat,
Smardan si statiile 400/110kV Stupina si Rahman. Limitarile (reducerile) pot fi postavarie sau
preventive.
Pentru evitarea acestor limitari (reduceri) se recomanda retragerea acestor echipamente atunci
cand productia CEE permite acest lucru (este mai redusa).
In tabelul de mai jos, pentru regimul R4 (regimuri cu productie in CEE, pentru palier varf seara
iarna), sunt reunite echipamentele a caror retragere din exploatare necesita si masuri de
limitare (reducere) a productiei CEE.
Este evidentiat:
- caracterul preventiv sau postavarie al masurii, dar si mixt in anumite cazuri
- nivelul de la care si pana la care se limiteaza productia CEE, rezultand astfel si dimensiunea
reducerii.
Regim R4, productie CEE=2670MW

167
confidential
6.2.3.3. Toate regimurile au considerat ca CCCC Petrom Brazi nu functioneaza, ceea ce a avut
implicatii negative asupra masurilor de regim la retrageri din exploatare precum:
- L 400kV Domnesti-Brazi V.
- L 220kV Buc.S.-Fundeni c1 (sau c2)
- AT3 (sau AT4) 400/220kV Bucuresti Sud
- AT3 400/220kV Brazi Vest
- L 400kV Domnesti-Buc.S.
6.2.3.5. Regimurile fara productie in CEE au conditionari de regim diferite pentru retragerile din
exploatare in zona buclata Constanata-Medgidia-Tulcea, care devine deficitara.
6.2.4 Concluzii managementul congestiilor
confidential
6.3. Conditionari de regim
confidential
6.4 Concluzii analiza stabilitate statica
Se vor respecta puterile admisibile in sectiuni.
Punerea in functiune a L 400kV Nadab-Oradea S. ajuta la:
-eliminarea congestiilor din sectiunea S4 in scheme de retrageri;
-cresterea semnificativa a valorilor NTC de import;
-marirea puterii admisibile in sectiunea S4 (a carei incarcare se apropie de limita admisibila
chiar in schema normala).
Punerea in functiune de compensatare statice pentru mentrinerea tensiunilor in banda
admisibila in special statiile 400 kV Suceava si Pelicanu va ajuta la cresterea puterii admisibile
in sectiunile S2,S3 si S5.
Pentru a creste puterea evacuata din zona Dobrogea si zonele adiacente produsa in CEED si
implicit a puterii admisibile in sectiunea S6 este nevoie sa se realizeze, in prima urgenta, al
doilea circuit pe LEA 400 kV Smardan Gutinas si reorganizarea retelei de 110 kV pentru o
vecuarea directa (radializare) in reteaua de 400 kV din zona.
6.5 Concluzii analiza stabilitate tranzitorie
Confidential
168
169
170
171

Web Studiu Iarna 2014-2015 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Web Studiu Iarna 2014-2015 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unitatea Operationala Dispecerul Energetic National

Bd. Hristo Botev 16-18; sect.3; cod 030236 - Bucureti

Planificarea operationala a functionarii SEN in iarna 2014-2015

Planificarea operationala a functionarii SEN in iarna 2014-2015

Verificat: ing. Cristian RADOI

3.4. MANAGEMENTUL CONGESTIILOR ............................................................................... 134

4. VERIFICAREA STABILITATII STATICE ............................................................................. 139

4.4. Sectiunea S4.................................................................................................................... 144

4.5. Sectiunea S5.................................................................................................................... 149

4.6.1. Sectiunea S6 ................................................................................................................. 156

6.2.2 Verificarea criteriului N-1 in schema completa ................................................................................... 166

6.3. Conditionari de regim ....................................................................................................... 168

In capitolul de stabilitate statica s-au efectuat calcule pentru determinarea puterilor

Soldul de pe liniile de interconexiune inregistrat in aceasta zi a fost rezultatul

Productia in CEED si CEFD si soldul [MW] in ziua de 15 ianuarie 2014

Schimburi fizice pe granite in ziua caracteristica de iarna 15 ianuarie 2014

Schimburi fizice de putere pe granita cu Ungaria

Schimburi fizice de putere pe granita cu Moldova

Schimburi fizice de putere pe granita cu Serbia

Schimburi fizice de putere pe granita cu Serbia

Schimburi fizice de putere pe granita cu Bulgaria

2.2. Consumuri inregistrate in iarna 2013-2014

Tm- temperatura medie lunara

2007- 2008- 2009- 2010- 20112008 2009 2010 2011 2012

Studiu fct SEN

Studiu fct SEN

Abaterea de prognoza a consumului considerat n studiul anterior Planificarea operationala a

Evolutia consumului intern in perioada de iarna

oct09 noi09 dec09 ian10

Luna anian11 feb11 mar11 apr11 mai11 iun11 iul11

feb10 mar10 apr10 mai10 iun10 iul10

oct10 noi10 dec10

feb12 mar12 apr12 mai12 iun12 iul12

6359 6110 6451

0,9% -5,7% -3,5% -5,0% 0,1%

dec13 ian14 feb14 mar14 apr14

6777 7145 7173 7277

2.3. Valori NTC

Valori NTC agreate import / export

2.4. Prognoza necesarului de energie electric n iarna 2014-2015

Vs-med Vs-med Gs-med Gs-med Gs-med Gs-med Gs-med

Codif. Productie Consum

n consumul prognozat sunt cuprinse si consumurile serviciilor proprii ale centralelor

din care: huila

La acoperirea consumurilor analizate i soldului prognozat in studiu s-a inut cont de

Evolutia Pinst [MW] CEFD (Pinst>5MW) si CEED (Pinst>10MW)

2.7. Variantele de balanta

Productia n centrale mari (MW)

2.8. Servicii tehnologice de sistem

3. REGIMURI STATIONARE DE FUNCTIONARE A SEN

L 400kV Portile de Fier-Djerdap

incadrarea tensiunilor si curentilor in limitele admisibile in regimuri de durata cu

determinarea congestiilor in zona Bucuresti si in S4 si S5;

3.1 SCHEME DE CALCUL

-Conform solicitarii DET 2, CLT 220kV Targoviste conectata, la fel ca in schema

-Nu este inca finalizata si data in exploatare L 400kV Nadab-Oradea Sud;

) R4 este regim de baza.

- L 110kV Ostrov-L.Sarat c1 si c2;

3.3.2 Prezentarea CEF modelate

Giurgiu (fosta Slobozia) 45MW+20MW

Carbunesti (sunt 2CEF-uri 10MW+10MW)

3.3.3 Analiza regimurilor de functionare in schema N

Denumire linie / sens circulatie P