ANRE 035.1.2.0.7.0.06!12!02 Regulament de Conducere Si Organizare Men Tenant A

ANRE
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

Str.Constantin Nacu nr. 3, sect. 2, cod 70219, Bucureşti, România
Tel:+(4021) 311 22 44, Fax: +(4021) 312 43 65, http:// www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro
REGULAMENT DE CONDUCERE ŞI ORGANIZARE A

ACTIVITĂŢII DE MENTENANŢĂ
Cod ANRE: 035.1.2.0.7.0.06/12/02
CUPRINS Pag.
I.
Dispoziţii generale..................................................................................................................2
Scop...........................................................................................................................................2
Domeniu de aplicare.......................................................................................................................2
Definiţii şi abrevieri. Clasificări........................................................................................................3
......................................................................................................................................................12
Documente de referinţă...........................................................................................................12
Orientarea generală şi obiectivele conducerii activităţii de mentenanţă....................................13
Responsabilităţi ale titularilor de licenţă...........................................................................14
Cerinţele programului de asigurare a mentenanţei......................................................................15
Conţinutul programului de asigurare a mentenanţei...................................................................16
Dispoziţii finale...........................................................................................................................16
Detalieri privind conţinutul programului de asigurare a mentenanţei............................18
Fig. 2 ─ Determinarea sistemelor de gestionare a mentenanţei şi a modificărilor ...................32
Fig. 3 ─ Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanţă.......................................................32
REGULAMENT DE CONDUCERE ŞI ORGANIZARE A

ACTIVITĂŢII DE MENTENANŢĂ
Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. ─ Prezentul Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă, denumit în

continuare Regulament, este emis în conformitate cu prevederile art. 5, pct. 11 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
99/2000, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 69 alin. (2) lit. a) şi art. 70 lit. f) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică şi termică.
CAPITOLUL II
Scop
Art. 2. ─ (1) Regulamentul stabileşte obiectivele de conducere, responsabilităţile şi cerinţele pentru

desfăşurarea activităţilor de mentenanţă de către titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi
termice şi defineşte conţinutul unui Program de Asigurare a Mentenanţei.
(2) Prevederile Regulamentului reprezintă criterii de acceptare pentru activitatea de mentenanţă, în
situaţiile în care Autoritatea competentă iniţiază analize şi controale de verificare a conformităţii
activităţii de mentenanţă cu prevederile Programului de Asigurare a Mentenanţei al fiecărui titular de
licenţă.
(3) Datele şi informaţiile colectate prin aplicarea Regulamentului, respectiv a Programului de
Asigurare a Mentenanţei, permit compararea performanţelor tehnice şi financiare ale titularilor de
licenţă, în domeniul mentenanţei.
Art. 3. ─ Clasificarea lucrărilor de mentenanţă în categoriile precizate în Regulament şi definiţiile

termenilor utilizaţi asigură o uniformitate de exprimare şi conduc la încadrări corecte la întocmirea
Raportului de activitate anual şi a Raportului financiar, pe care titularii de licenţe din sector le
transmit Autorităţii competente.
CAPITOLUL III
Domeniu de aplicare
Art. 4. ─ Agenţii economici, titulari de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice, care
desfăşoară activităţi de producere, transport, distribuţie sau dispecerizare a energiei electrice şi/sau
termice au obligaţia de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Regulament structurilor,
instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor considerate mijloace fixe (desemnate abreviat SISC în cele
ce urmează) şi aflate în gestiunea acestora.
Art. 5. ─ Prevederile Regulamentului se aplică următoarelor domenii referitoare la activitatea de

mentenanţă:
a) organizarea şi planificarea activităţilor,
b) gestionarea dotărilor, echipamentelor şi materialelor utilizate,
c) alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă,
d) evaluarea şi analizarea rezultatelor,
Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 2/34

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
e) controlul costurilor.
Art. 6. ─ (1) Programele, planurile, regulamentele, procedurile şi instrucţiunile stabilite în fiecare din
domeniile de mai sus fac parte integrantă din Programul de Asigurare a Mentenanţei propriu fiecărui
titular de licenţă.
(2) Aceste documente împreună cu înregistrările privind realizarea criteriilor de performanţă, asociate
activităţii de mentenanţă de către fiecare titular de licenţă, vor face dovada că au fost stabilite măsuri
adecvate în fiecare dintre cele cinci domenii enumerate la art. 5, astfel încât să fie asigurate siguranţa
în funcţionare şi disponibilitatea SISC, menţinerea în funcţionare şi extinderea duratei lor de viaţă,
contribuind la continuitatea şi calitatea alimentării cu energie.
Art. 7. ─ Titularii de licenţă trebuie să precizeze în specificaţiile tehnice, din cadrul documentaţiilor
pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor la achiziţii publice, obligativitatea respectării
Regulamentului de către contractant respectiv a Programului de Asigurarea Mentenanţei aplicat de
către titularul de licenţă.
CAPITOLUL IV
Definiţii şi abrevieri. Clasificări
Art. 8. ─ In contextul Regulamentului, următorii termeni se definesc astfel:

Agrement tehnic Apreciere tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra
aptitudinii la utilizare, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare, a
materialelor, pieselor, subansamblurilor, utilajelor, echipamentelor,
instalaţiilor tehnologice industriale noi sau procedee tehnologice de montaj
pentru care nu există şi nu pot fi elaborate încă standarde naţionale sau alte
reglementări oficiale: normative, standarde de ramură, proiecte tip aprobate
Autoritate competentă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) sau
orice succesor al acesteia având autoritate asupra titularului licenţei
Baze de proiectare Cerinţe esenţiale (funcţie, parametri importanţi, condiţii la interfaţa cu alte
instalaţii/sisteme, consideraţii privind protecţia mediului, standarde
aplicabile etc.) formulate pentru proiectarea SISC
Contract de resurse Contract prin care o unitate furnizoare de servicii se angajează să pună la
dispoziţia unei unităţi utilizatoare mijloacele considerate necesare pentru
desfăşurarea unor activităţi, fără să existe obligaţia de a dovedi
îndeplinirea unui obiectiv stabilit, cuantificat.
Notă: Mijloacele oferite pot fi: materiale (piese, utilaje, dotaţii), bunuri
intelectuale (programe de calcul) sau resurse umane
Contract de rezultate Contract prin care o unitate furnizoare de servicii se angajează să realizeze
pentru o unitate utilizatoare o prestaţie definită printr-unul sau mai multe
obiective cuantificate şi să producă probele îndeplinirii acestor obiective, în
condiţii date.
Notă: Condiţiile date se pot referi la: restricţii privind desfăşurarea
exploatării, durată permisă pentru desfăşurarea lucrărilor, costurile
asociate, restricţii de mediu etc.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Etalonare Verificare prin care se compară două instrumente sau dispozitive de

măsurare dintre care unul este etalon în conformitate cu reglementările
metrologice în vigoare. Se face pentru a detecta, compara, şi înregistra
variaţiile de precizie al instrumentului sau dispozitivului de măsurat a cărui
precizie nu este cunoscută, pentru a le elimina prin reglaje adecvate.
Examinare Activitate de supraveghere prin care se fac observaţii vizuale şi prin tehnici
nedistructive.
Notă: Examinările se execută, de regulă, de către personalul de
mentenanţă, cu instalaţiile în stare oprită sau în funcţiune.
Exploatare Ansamblu de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării
continue la cerere a producerii, transportului, distribuirii şi furnizării de
energie electrică şi/sau termică, în condiţii corespunzătoare tehnico-
economice şi de siguranţă
Notă: Personalul de exploatare execută, pe lângă manevre în instalaţii,
activităţi de monitorizare, testare, dar, în funcţie de decizia conducerii,
poate executa şi alte activităţi de mentenanţă.
Înlocuire echivalentă Schimbare care afectează exploatarea unei instalaţii sau a unui echipament
prin instalarea unei componente diferită de componenta originală, dar care
îndeplineşte cerinţele de proiect, inclusiv pe cele privind interfaţa cu restul
instalaţiei.
Exemplu: O armătură care îndeplineşte cerinţele tehnice din specificaţia de
procurare întocmită pentru un caz specific dar este de un alt model şi de o
altă fabricaţie decât armătura iniţială, este un înlocuitor echivalent.
Înlocuire standard Schimbare în urma căreia în locul unei componente originale, uzate, se
utilizează o componentă nouă, identică cu cea iniţială
Notă: Înlocuirile constituie activităţi de mentenanţă corectivă dar pot fi
executate şi pentru a preveni o întrerupere accidentală a funcţionării prin
dezvoltarea unor defecte constatate cu ocazia unor lucrări de mentenanţă
preventivă
Lucrări curente Lucrări de mentenanţă care se execută imediat ce s-a identificat necesitatea
lor, fără să fie necesar un document prin care acestea să fie iniţiate şi fără
să fie necesară o aprobare formală
Lucrări minore Lucrări de mentenanţă executate în baza unei cereri formale dar care nu
necesită instrucţiuni detaliate de lucru sau controale speciale şi nu au
impact asupra exploatării sau a resurselor şi termenelor angajate pentru alte
lucrări

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută

asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea
sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au
fost proiectate
Mentenanţă bazată pe Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi
fiabilitate conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuiesc executate
pentru a menţine şi eventual restabili, atunci când este necesar, starea
tehnică a SISC1, utilizând analize ale modurilor de defectare, analize de
siguranţă, analize funcţionale, analize de criticitate etc.
Mentenanţă bazată pe Ansamblu al activităţilor de determinare/prognozare a stării tehnice a
stare SISC şi a lucrărilor de menţinere/restabilire a performanţelor, care rezultă
ca necesare în urma desfăşurării acestor activităţi2
Mentenanţă bazată pe Ansamblu al lucrărilor periodice executate indiferent de starea tehnică
timp constatată a SISC, prin care se menţin/ restabilesc performanţele acestora.
Mentenanţă Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii
corectivă SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost
proiectate:
a) după producerea unui defect,
b) după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este
iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi
1
În stabilirea unui program de mentenanţă bazată pe fiabilitate este necesar:
a) să se identifice SISC a căror nefuncţionare sau proastă funcţionare este critică (din punct de vedere
al producţiei de energie, al siguranţei în funcţionare sau al costurilor mentenanţei corective).
Această etapă implică analiza modurilor de defectare şi ale efectelor lor pentru fiecare SISC. Pentru
obiectivele nucleare implică şi analize de securitate.
b) să se stabilească cauzele ce pot conduce la nefuncţionarea sau proasta funcţionare a SISC critice,
ceea ce implică detalierea modurilor şi a cauzelor de defectare până la un nivel relevant pentru
activităţile de mentenanţă.
Metodele utilizate în scopurile precizate la lit.a) si b) pot fi analizele funcţionale, arborii de defectare sau alte metode
de analiză de fiabilitate.
c) să se identifice activităţile de mentenanţă preventivă care pot preveni apariţia cauzelor identificate
în etapa precedentă. La alegerea activităţilor trebuie considerate atât cele simple cât şi cele
complexe care implică scule/utilaje speciale, personal înalt calificat şi costuri importante.
d) să existe un sistem de colectare şi analizare a datelor rezultate din aplicarea programului. Datele
culese trebuie tratate statistic pentru a obţine indicatorii de fiabilitate şi alte caracteristici şi vor fi
validate de experţi.
2
Mentenanţa ( preventivă) bazată pe stare vizează:
a) culegerea unui volum relevant de informaţii cu privire la starea tehnică reală a fiecărui SISC prin metode care să
implice cât mai puţine dezasamblări, deci cât mai puţine opriri ale funcţionării;
b) refacerea potenţialului de fiabilitate şi de performanţe ale SISC atunci când informaţiile culese cu privire la starea
tehnică a acestora indică necesitatea unor lucrări de menţinere/restabilire cu scopul de a preveni apariţia defectelor.
Starea tehnică a SISC este rezultatul activităţilor de exploatare şi de mentenanţă. Determinarea acţiunilor de
menţinere/restabilire proprii mentenanţei preventive se poate face pe bază de informaţii înregistrate şi sistematizate în
baze de date care dau pentru fiecare SISC imaginea stării sale:
a) reale, atunci când culegerea informaţiilor se face prin metode de supraveghere în instalaţie;
b) probabile (prognozate), atunci când se utilizează tehnici evoluate de analiză specifice mentenanţei predictive şi
mentenanţei bazate pe fiabilitate.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
prevăzută.
Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi înlocuiri.3
Mentenanţă minoră Lucrări curente si/sau lucrări minore de menţinere/ restabilire a stării
SISC, care nu necesită scule sau necesită scule uzuale, portabile şi care se
pot executa de către personalul de exploatare sau de mentenanţă
familiarizat cu practica industrială curentă (normală).4
Mentenanţă Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă care se efectuează la intervale de
preventivă timp predeterminate sau corespunzătoare unor criterii predeterminate
pentru prevenirea defectării SISC sau pentru reducerea probabilităţii de
evoluţie în timp a unor defecţiuni.
Mentenanţă Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă preventivă prin care se
3
Activităţile de mentenanţă corectivă sunt activităţi cu caracter neplanificat. Mentenanţa corectivă presupune:
a) diagnoza defectărilor, prin care, pe baza informaţiilor culese în urma examinărilor, verificărilor şi/sau testelor, se
identifică prin procese deductive cauzele probabile ale defectării;
b) reparaţii realizate prin înlocuiri sau prin alte lucrări de restabilire a stării de funcţionare;
c) reparaţii provizorii, lucrări executate în situaţii în care se ameninţă viaţa persoanelor sau integritatea instalaţiei.
Volumul unor astfel de lucrări nu trebuie să depăşească, de regulă, 1% din costul total al lucrărilor
4
Gestionarea lucrărilor de menternanţă minoră se poate face prin sisteme simplificate, cu un grad de formalizare mai mic
decât în cazul restului lucrărilor de mentnenanţă. Exemple de lucrări care pot fi încadrate în categoria lucrărilor de
mentenanţă minoră:
Lucrări curente, care includ:

a) Înlocuiri/reparaţii de:
 sisteme uşoare de prindere; închizători de uşi fără funcţii speciale;instalaţii sanitare de uz general; elemente
de construcţie (mici defecte la pereţi, plafoane, scări, balustrade etc.); roţi de manevră la armături cu acţionare manuală;
filtre de ulei; mobilier de birou;
 lămpi; cutii de conexiuni (înlocuiri de capace şi şuruburi); filtre de aer la motoare electrice; înfăşurări la
motoare electrice sau motoare în totalitate, pentru pompe mobile de epuizment; telefoane; aparate de condiţionare a
aerului în birouri;
 manometre (înlocuiri); sticle de nivel; filtre de aer; suporturi (arcuri, şuruburi, etc.) la ţevi de impuls;
termometre amplasate în teci;
b) Fabricaţia de plăcuţe/etichete avertizoare;
c) Pozarea de cabluri pentru computere;
d) Ungerea axului la armături cu acţionare manuală;
e) Strângerea şuruburilor la flanşe (fără depăşirea cuplului maxim), pentru eliminarea scurgerilor. Înlocuirea
garniturilor, montarea sau demontarea flanşelor oarbe nu pot fi încadrate în categoria lucrărilor de mentenanţă
minoră;
f) Conectarea furtunelor la aerisirile şi drenajele corespunzătoare;
g) Strângerea fitingurilor la sisteme de aer comprimat pentru a elimina scăpările.
Lucrări minore, care includ:

a) Reglarea sau înlocuirea presetupei la armăturile cu acţionare manuală, în cazurile în care nu se cere testarea post-
mentenanţă. Reglarea/înlocuirea presetupei la armăturile cu acţionare mecanică nu poate fi încadrată în categoria
lucrărilor de mentenanţă minoră;

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
predictivă monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii

caracteristici de performanţă sau proprietăţile SISC care dau indicii privind
reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a defectelor.5
Modernizare Ansamblu de lucrări prin care, fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate
în cadrul SISC se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu
elemente noi, cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente
cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul
iniţial precizat în proiectul aprobat.
Notă: 1) Performanţele la care face referire definiţia pot fi, de exemplu

calitatea si capacitatea producţiei, durata de viaţă, costurile de exploatare,
eficienţa energetică, iar pentru construcţii - gradul de confort şi ambient,
gradul de izolare termică.
2) Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă

întrucât spre deosebire de acestea:
a) asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele

realizate cu mijloacele fixe iniţiale,
b) reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,
b) Reglarea presetupei la pompe. Înlocuirea presetupei sau labirinţilor, înlocuirea şuruburilor carcasei sau
garniturilor la pompe nu poate fi încadrată în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;
c) Repararea/înlocuirea izolaţiei;
d) Înlocuirea siguranţelor fuzibile;
e) Calibrarea indicatoarelor locale şi a regulatoarelor de nivel.
Exemplele de încadrare nu sunt exhaustive şi nu sunt destinate să elimine judecata inginerească corectă care trebuie
utilizată la încadrarea fiecărei lucrări şi, pe cale de consecinţă, la gestionarea/aprobarea executării lucrărilor printr-un
sistem corespunzător.
5
Mentenanţa predictivă constituie tot o formă de mentenanţă bazată pe stare (mentenanţă preventivă) deoarece se
execută pentru a preveni o defecţiune iminentă sau probabilă. Activităţile de urmărire automată a stării tehnice a SISC,
executate în cadrul mentenanţei predictive şi monitorizarea constituie în fapt două aspecte ale aceluiaşi concept, diferenţa
constituind-o metodele diferite prin care se colectează informaţiile precum şi tehnicile utilizate la interpretarea acestora.
Exemple de activităţi din categoria mentenanţei predictive:
a) analiza vibraţiilor (inclusiv analize spectrale şi urmărirea temperaturii lagărelor) şi a impurităţilor metalice din
uleiurile de ungere (ferografie) pentru a monitoriza echipamentele cu elemente rotative,
b) observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (motoare, întreruptoare,
dulapuri electrice, zone izolate termic etc.) pentru a detecta zonele defecte;
c) înregistrarea curbei efortului de deplasare pentru monitorizarea integrităţii mecanice în cazul armăturilor acţionate
cu motor,
d) utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
c) conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.

Modificare Schimbare efectuată asupra SISC, care implică sau rezultă din
modificarea proiectului şi/sau a bazei de proiectare aprobate.6
Note:
a) Definiţia de mai sus poate fi extinsă (de regulă în cazul obiectivelor
nucleare) pentru a include şi modificări de software sau pe cele operate la
documente.
b) Înlocuirea unei componente distruse sau uzate cu alta similară ca tip
sau reparaţia unei instalaţii folosind materiale şi componente similare
celor folosite în proiectul aprobat nu constituie modificări ci lucrări de
mentenanţă. Folosirea unor materiale sau componente diferite ca tip,
mărime sau compoziţie poate fi clasificată însă ca o modificare, funcţie de
rolul pe care îl au acestea.
Modificare majoră Modificare care afectează bazele de proiectare sau implică costuri care
depăşesc o limită stabilita pentru bugetul de exploatare/ mentenanţă
aprobat.
Notă: În cazul obiectivelor nucleare o modificare care afectează anumite
documente de exploatare sau condiţiile autorizaţiei acordate de autoritatea
competentă în domeniul activităţilor nucleare va fi tratată ca o modificare
6
Lucrările care constituie modificări pot fi, de exemplu, cele care:
a) combină elemente de mentenanţă corectivă menite să restabilească starea de funcţionare după apariţia unui defect
cu elemente de mentenanţă preventivă destinate să evite reapariţia acestui defect;
b) pot comporta tehnici specifice activităţilor de construcţii-montaj alături de tehnici curente în activităţi de
mentenanţă;
c) se pot realiza cu scopul de a menţine sau restabili la nivelul iniţial performanţele şi fiabilitatea echipamentelor dar,
în anumite cazuri, pot fi iniţiate şi pentru a obţine îmbunătăţirea acestora peste nivelul stabilit prin proiect
Caracteristicile de mai sus precum şi gradul de generalitate al termenului folosit pentru a desemna această categorie de
lucrări pot induce, în lipsa unei logici de clasificare, confuzii în încercarea de a stabili necesitatea gestionării cheltuielilor
şi contabilităţii asociate modificărilor separat de cele aferente mentenanţei.
La baza considerării modificărilor ca o categorie de lucrări de mentenanţă preventivă stă considerentul similitudinii
caracteristicilor lucrărilor de modificare (acţiuni planificate de menţinere/ restabilire a performanţelor şi/sau fiabilităţii
SISC, efectuate după punerea în funcţiune) cu cele ale lucrărilor de mentenanţă preventivă. Includerea lucrărilor de
modificare în categoria lucrărilor de mentenanţă (deci suportarea cheltuielilor din bugetul alocat mentenanţei) implică
însă obligativitatea utilizării lor numai după o analiză atentă a propunerilor/necesităţilor. Această analiză trebuie să
considere costurile implicate (de regulă mari atunci când modificările afectează bazele de proiectare a instalaţiilor) şi
riscul ca efectele scontate să nu fie obţinute sau ca modificarea să implice efecte secundare nedorite. Compararea
alternativelor (una dintre ele putând fi chiar renunţarea la modificare şi acceptarea reapariţiei defectului) trebuie să
conducă la alegerea variantei optime din punct de vedere economic.
În concepţia Regulamentului lucrările de modificare iniţiate în urma constatării unor costuri mari ale exploatării, de
volumul mare de lucrări de mentenanţă sau de necesitatea de a executa reparaţii, constituie lucrări de mentenanţă; astfel
de modificări sunt de regulă asociate mentenanţei preventive cu toate că uneori, anumite modificări pot fi asociate
mentenanţei corective.
Spre deosebire de categoria de modificări de mai sus, modificările asociate lucrărilor de retehnologizare sau de
modernizare nu sunt considerate lucrări de mentenanţă prin faptul că au ca scop creşterea performanţelor SISC peste
nivelul lor inţial precizat în proiectul aprobat.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
majoră.
Modificare minoră Modificare care nu afectează bazele de proiectare şi implică costuri care se
încadrează într-o limită, stabilită pentru bugetul de exploatare/ mentenanţă
aprobat.
Notă: O modificare minoră nu implică, de regulă, un efort de proiectare
multidisciplinar.
O modificare minoră care implică costuri evaluate mai mari decât limita
stabilită va fi tratată ca o modificare majoră.
Monitorizare Activitate prin care se culeg date din instalaţie cu scopul de a stabili dacă
SISC funcţionează normal.
Notă: Monitorizarea SISC se face fie în cadrul activităţii de supraveghere
fie în cadrul activitaţilor de mentenanţă predictivă, în acest al doilea caz
prin mijloace tehnice speciale.
Monitorizarea se efectuează de către:
a) personalul de exploatare (de la distanţă din camera de comandă
prin observarea indicatoarelor, semnalizărilor şi
înregistratoarelor şi în timpul rondurilor făcute în instalaţie prin
citirea aparatelor de măsură montate local şi prin observaţii
vizuale şi auditive),
b) personal de mentenanţă specializat (prin inspecţii în instalaţii
destinate identificării oricăror parametri care deşi nu au depăşit
pragurile de atenţionare sau de declanşare se situează în afara
valorilor normale, prescrise de documentaţia tehnică sau prin
mijloace tehnice speciale în cazul mentenanţei predictive)
Obiectiv energetic Capacitate energetică sau ansamblu de capacităţi energetice care se
utilizează pentru producerea, transportul, distribuţia energiei electrice
şi/sau termice.
Program de asigurare Ansamblu al măsurilor organizatorice, responsabilităţilor, procedurilor şi
a mentenanţei resurselor prin care se pun în practică orientarea şi obiectivele generale de
mentenanţă ale unei capacităţi energetice.
Reabilitare Ansamblu de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra SISC prin
care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi
de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei
de viaţă.
Reparaţie Lucrare de mentenanţă corectivă prin care se elimină un anumit defect,
detectat la SISC, astfel încât acestea să poată fi readuse în starea normală
de funcţionare.
Notă: Reparaţiile se pot executa în cadrul activităţii de mentenanţă
corectivă (având deci un caracter accidental), dar şi pentru a preveni o
întrerupere accidentală a funcţionării prin dezvoltarea unor degradări
constatate cu ocazia efectuării unor lucrări de mentenanţă preventivă.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Reparaţie majoră Reparaţie care afectează structura (de exemplu reparaţiile prin sudare care
afectează incinte sub presiune sau structura metalică a unei instalaţii de
ridicat) sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii sau care conduce
la schimbarea concepţiei iniţiale a componentelor acesteia.
Reparaţie minoră Reparaţie care nu afectează structura sau caracteristicile funcţionale ale
unei instalaţii şi care nu schimbă concepţia iniţială a componentelor
acesteia.
Reparaţie provizorie Reparaţie efectuată în situaţii de urgenţă, folosind metode adecvate şi
acceptabile de lucru pentru eliminarea defectelor. La prima ocazie
considerată convenabilă, reparaţiile provizorii se îndepărtează şi se
efectuează reparaţiile prin care se restabileşte starea tehnică iniţială a
SISC.
Retehnologizare Ansamblu de lucrări de înlocuire/modificare a unor tehnologii existente
uzate moral şi/sau fizic, utilizate în cadrul unor SISC, cu tehnologii bazate
pe concepţii tehnice de dată recentă, în scopul creşterii producţiei, reducerii
consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor de exploatare şi întreţinere,
schimbării combustibililor sau a tehnologiilor de ardere, reducerii emisiilor
poluante etc. Retehnologizarea conduce la creşterea performanţelor SISC
peste nivelul lor iniţial precizat în proiectul aprobat.
Notă: Lucrările de retehnologizare nu constituie lucrări de mentenanţă
întrucât presupun un volum important de lucrări de modificare cu scop de
modernizare, aplicate unei instalaţii prin înlocuirea unor porţiuni mari din
aceasta sau/şi prin adăugarea unor componente. Retehnologizarea
majorează valoarea contabilă a mijloacelor fixe.
Sectorul energiei Ansamblu al agenţilor economici, al activităţilor şi instalaţiilor aferente de
electrice şi termice producere, transport, dispecerizare, distribuţie si furnizare a energiei
electrice şi termice, inclusiv importul şi exportul energiei electrice, precum
şi schimburile de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale ţărilor
vecine.
Suport logistic Ansamblu al mijloacelor organizaţionale, materiale (piese de schimb şi
utilaje) şi al bunurilor de natură intelectuală (documentaţii tehnice şi
programe de calcul) necesar, în condiţii date, pentru mentenanţa SISC,
corespunzător orientării şi obiectivelor stabilite pentru activitatea de
mentenanţă
Suport tehnic Lucrări de proiectare, examinări cu caracter special, planificare/
programare şi alte lucrări similare executate pentru a sprijini lucrările de
mentenanţă.
Notă: Activităţile de suport tehnic mai includ: urmărirea comportării în
exploatare a SISC, optimizarea programului de mentenanţă predictivă,
elaborarea procedurilor şi instrucţiunilor tehnologice de întreţinere, analiza
şi interpretarea rezultatelor testelor şi măsurătorilor specifice lucrărilor de
mentenanţă predictivă, elaborarea strategiilor şi planurilor de întreţinere pe
termen lung a echipamentelor majore.
În cazul obiectivelor nucleare, activităţile de planificare/programare sunt

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
separate de cele de suport tehnic.
Supraveghere Activitate de mentenanţă preventivă prin care, în mod periodic sau

continuu, se obţin informaţii cu privire la starea tehnică a SISC, în vederea
stabilirii necesarului de lucrări de menţinere/restabilire a performanţelor.7
Notă: Activităţile de supraveghere se execută atât de către personalul de
mentenanţă, cât şi de către cel de exploatare
Testare Activitate de supraveghere prin care se întreprind acţiunile necesare pentru
a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze, functioneaza in limitele admise
sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia, în conformitate
cu cerinţele.
Notă: Testările se execută de către personalul de exploatare.
7
Activitatea de supraveghere se execută pentru a urmări respectarea unor niveluri prestabilite prin norme sau prin caiete
de sarcini pentru parametrii caracteristici de funcţionare a SISC. Valorile observate se vor compara cu valorile înregistrate
la punerea în funcţiune şi, la depăşirea unui prag de atenţionare prescris, se vor întreprinde lucrări de menţinere/restabilire
sau se va opri funcţionarea SISC dacă nivelul de siguranţă este depăşit.
Supravegherea se poate executa printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare , testare şi examinare,
realizate, după caz, de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din
compartimentele tehnice. Complexitatea obiectivelor nucleare impune gestionarea supravegherii făcute în timpul
funcţionării separat faţă de cea făcută pe durata opririlor.
a) Monitorizarea trebuie executată de către personalul de exploatare şi de către personalul de mentenanţă.
Personalul de exploatare trebuie considerat ca prima linie în aplicarea programelor de mentenanţă. Acest personal trebuie
instruit să recunoască anomaliile în funcţionarea SISC şi să întreprindă primele măsuri cu caracter corectiv.
Monitorizarea făcută de către personalul de exploatare are loc:
• de la distanţă din camera de comandă, urmărind indicatoarele şi înregistratoarele,
• pe teren prin observaţii vizuale, acustice şi citirea aparaturii locale, făcute cu ocazia inspecţiilor şi
controalelor/ verificărilor.
De regulă, personalul de exploatare urmăreşte ca limitele de atenţionare (alarmare) sau de declanşare (protecţie) să nu fie
depăşite. Complementar monitorizării executate de către personalul de exploatare, personalul specializat în probleme de
mentenanţă, în cadrul lucrărilor de nivelul 1 făcute în instalaţie, trebuie să acorde atenţie deosebită tuturor parametrilor
care depăşesc valori normate. Operaţiile de monitorizare (de rutină) executate de către personalul de exploatare se vor
programa/gestiona distinct de restul operaţiilor de monitorizare la care participă şi alte compartimente (mentenanţă,
tehnic) şi care se execută la intervale de timp mai mari.
b) Testarea presupune în principal:
• teste funcţionale prin care să se demonstreze capacitatea SISC (în special a celor aflate în rezervă)
de a-şi îndeplini funcţia la nivelul maxim proiectat,
• teste ale sistemelor de măsură şi control pentru a verifica setările acestora.
Testele se execută de către personalul de exploatare, pregătirea şi suportul tehnic fiind asigurate de către personalul din
compartimentele tehnice.
c) Examinările trebuie efectuate în principal pentru a evalua starea incintelor sub presiune. Examinările se pot
face vizual pe suprafeţele interne sau externe, dar preocuparea de a le completa cu tehnici de examinare nedistructivă, net
superioare în detectarea defectelor interne în structuri metalice masive, trebuie să fie constantă. Examinările se execută de
către personalul de mentenanţă pe baza specificaţiilor şi suportului tehnic asigurat de către personalul din compartimentul
tehnic. La obiectivele nucleare personalul din compartimentul tehnic are responsabilitatea stabilirii de programe de
examinare pentru satisfacerea cerinţelor autorităţii competente în domeniu, distinct faţă de programele destinate detectării
deficienţelor, uzurii/îmbătrânirii.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
SISC Structuri, Instalaţii (Sisteme), ansambluri, subansambluri, echipamente şi

Componente ale capacităţilor din sectorul energiei electrice şi termice,
aflate în gestiunea agenţilor economici titulari de licenţă, încadrate în
categoria mijloacelor fixe, pentru care se aplică Programe de Asigurare a

Mentenanţei
OUG Ordonanţă de urgenţă a Guvernului
PAM Program de Asigurare a Mentenanţei
Art. 9. ─ Termenii mentenanţă minoră, lucrări curente, lucrări minore, modificare minoră,
modificare majoră, reparaţie majoră, reparaţie minoră, destinaţi grupării lucrărilor de mentenanţă în
scopul raţionalizării procesului de gestionare a activităţii de mentenanţă, vor fi utilizaţi de către
titularii de licenţă la realizarea Programului de Asigurare a Mentenanţei în măsura în care sunt
adecvaţi specificului lor de activitate şi facilitează procesul de organizare, planificare, gestionare,
realizare, evaluare, analizare şi recepţionare a lucrărilor de mentenanţă.
CAPITOLUL V
Documente de referinţă
Art. 10. ─ In aplicarea dispoziţiilor Regulamentului se va ţine seama de prevederile următoarelor acte
normative:
a) Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi

necorporale cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
c) Legea nr. 90/1997 republicată privind protecţia muncii;
d) Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea OUG 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj
utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;
e) Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;
f) Hotărârea Guvernului nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a
capacităţilor de producţie;
g) Hotărârea Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, cu modificările şi completările ulterioare;
h) Hotărârea Guvernului nr. 964/1998 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale
de funcţionare a mijloacelor fixe;
i) Ordonanţa Guvernului nr. 84/1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe
uzate fizic sau moral, neamortizate, aparţinând agenţilor economici din construcţii;
j) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu
caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului;
k) Hotărârea Guvernului nr. 403/2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale;

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
l) Hotărârea Guvernului nr. 424/2001 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor

fixe;
m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice;
n) Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr.
60/2001 privind achiziţiile publice;
o) Ordin nr. 1012/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a
Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de
produse;
p) Ordin nr. 1013/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a
servicii;
q) Ordin nr. 1014/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a
lucrări;
r) Standardele internaţionale de contabilitate 2000;
s) Ordinul Ministrului Industriei si Comerţului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente
şi instalaţii tehnologice industriale.
CAPITOLUL VI
Orientarea generală şi obiectivele conducerii activităţii de mentenanţă
Art. 11. Activităţile de mentenanţă a SISC vor fi orientate astfel încât:

a) să contribuie la realizarea nivelului de siguranţă în exploatare corespunzător obiectivelor de
fiabilitate, disponibilitate, securitate şi operare a SISC, la protecţia personalului de exploatare şi a
mediului în conformitate cu prevederile legale în domeniu, pe bază de cheltuieli cu eficienţă
dovedită;
b) să se asigure periodic culegerea datelor necesare pentru evaluarea stării tehnice a SISC, astfel
încât să se permită detectarea din timp a deteriorărilor sau stărilor care pot afecta performanţele
tehnice de funcţionare şi/sau siguranţa SISC aplicând programe de mentenanţă preventivă iar în
cadrul acesteia, cu prioritate, programe de supraveghere şi mentenanţă predictivă;
c) să fie realizate în baza unui PAM întocmit în conformitate cu prevederile precizate în
Regulament, care să asigure că SISC îşi îndeplinesc funcţiile pe toată durata de viaţă;
d) responsabilitatea şi autoritatea pentru aplicarea şi administrarea PAM să revină în primul rând
conducerii titularilor de licenţă.
Art. 12. ─ Obiectivele conducerii activităţilor de mentenanţă constau în:

a) întocmirea unui PAM eficient, bazat pe costuri justificate de rezultatele obţinute şi care să reflecte
obiectivele titularilor de licenţă privind exploatarea, securitatea, fiabilitatea, protecţia muncii şi a
mediului precum şi orientările generale precizate la art. 11;
b) aplicarea prevederilor PAM corelat cu importanţa pe care fiecare SISC o are pentru siguranţa
exploatării, securitatea personalului, protejarea mediului sau pentru îndeplinirea altor cerinţe
specifice;
c) crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor aplicării şi a eficienţei PAM;
d) definirea clară a responsabilităţilor şi a liniilor de autoritate, alocarea corespunzătoare a acestora;

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
e) asigurarea la timp a resurselor (suport tehnic, suport logistic, fonduri, forţă de muncă) necesare
realizării PAM ;
f) asigurarea evaluării şi măsurării stării tehnice a SISC prin aplicarea unor programe adecvate;
g) identificarea de către personalul implicat şi aducerea la cunoştinţa conducerii pentru urmărire şi
dispunerea soluţionării situaţiilor în care cerinţele programelor de mentenanţă sau ale criteriilor
interne de performanţă prescrise pentru lucrările de mentenanţă nu sunt respectate;
h) respectarea cadrului legal general şi a cerinţelor specifice emise de Autoritatea competentă în
alocarea bugetelor şi contabilizarea activităţilor de mentenanţă. Bugetele alocate vor fi justificate
pe baza acţiunilor/cerinţelor de mentenanţă, iar cheltuielile de mentenanţă vor fi asociate fiecărei
activităţi specifice desfăşurate, asigurând condiţiile necesare pentru raportarea acestora către
Autoritatea competentă în conformitate cu Procedura de întocmire a Raportului financiar de către
titularii de licenţă.
CAPITOLUL VII
Responsabilităţi ale titularilor de licenţă
Art. 13. ─ Titularii de licenţă au responsabilitatea de a asigura aplicarea prevederilor Regulamentului

astfel încât mentenanţa SISC să se desfăşoare pe baza unui PAM corespunzător obiectivelor stabilite
pe termen scurt şi pe termen lung.
Art. 14. ─ (1) Responsabilităţile precizate mai jos vor fi alocate corespunzător organizării fiecărui
titular de licenţă:
a) formularea şi actualizarea obiectivelor care stau la baza desfăşurării activităţilor de mentenanţă;
b) îndrumarea/instruirea personalului de conducere desemnat pentru conceperea, elaborarea şi
implementarea PAM;
c) pregătirea PAM în conformitate cu cerinţele Regulamentului şi implementarea acestuia pentru
toate activităţile de mentenanţă;
d) adaptarea sistemului financiar-contabil pentru a reflecta în mod corespunzător structura PAM
adoptat şi desfăşurarea instruirii necesare pentru aplicarea instrucţiunilor privind ţinerea evidenţei
contabile şi fundamentarea bugetului pentru activităţile de mentenanţă, în mod unitar la nivelul
fiecărui titular de licenţă;
e) stabilirea bugetelor, urmărirea şi raportarea cheltuielilor pentru activităţile de mentenanţă;
f) evaluarea PAM în ceea ce priveşte acordul cu prevederile Regulamentului şi aprecierea eficacităţii
aplicării lor;
g) asigurarea că, în contractele încheiate cu o unitate furnizoare de servicii de mentenanţă se prevăd
clauze privind încadrarea în prevederile PAM aplicat de către titularul licenţei;
h) asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea SISC în conformitate cu obiectivele stabilite şi
reducerea lucrărilor de mentenanţă restante la un nivel controlabil;
i) urmărirea, revizuirea, analiza eficienţei şi controlul aplicării efective a PAM;
j) întocmirea şi susţinerea rapoartelor privind starea tehnică a SISC, gestionarea şi situaţia lucrărilor
de mentenanţă;
k) crearea şi menţinerea unor baze de date cu privire la starea tehnică a SISC (date constructive şi
funcţionale, cerinţe tehnologice de mentenanţă, dispoziţii de lucru, istoric etc.) şi la rezultatele
inspecţiilor multidisciplinare făcute de specialişti;

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
l) urmărirea, evaluarea şi raportarea datelor cu privire la performanţele realizate în activitatea de

mentenanţă, în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului de
activitate anual de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă;
m) furnizarea datelor privind bugetul şi cheltuielile de mentenanţă în conformitate cu cerinţele
cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe”, emisă de
către Autoritatea competentă;
n) elaborarea, emiterea şi actualizarea regulamentelor, procedurilor şi instrucţiunilor specifice unor
activităţi şi/sau unor domenii proprii mentenanţei.
(2) PAM aplicat SISC din cadrul obiectivelor nucleare se va conforma în egală măsură cerinţelor
formulate de autoritatea competentă în domeniul nuclear.
Art. 15. ─ (1) Titularii de licenţă vor aloca responsabilităţile privind elaborarea şi implementarea
PAM unor compartimente/entităţi diferite de cele care au responsabilităţi de natura celor precizate la
art. 14, lit. a), b), f), i), j), k).
(2) În cazul titularilor de licenţă care deţin în organizare sucursale, responsabilităţile de la art. 14, lit.
c) se vor aloca obligatoriu la nivelul conducerii acestora iar responsabilităţile de la art. 14 lit. a) vor fi
localizate la nivelul conducerii centrale a titularului de licenţă.
CAPITOLUL VIII
Cerinţele programului de asigurare a mentenanţei
Art. 16. ─ Fiecare titular de licenţă va întocmi şi aplica un program (PAM) care să asigure că
activităţile de mentenanţă realizate conduc la păstrarea sau restabilirea disponibilităţii,
performantelor, fiabilităţii şi siguranţei în exploatare a SISC. Programul va fi dezvoltat pe baza
orientărilor generale şi obiectivelor stabilite de conducerea fiecărui titular de licenţă.
Art. 17. ─ (1) Programele de Asigurare a Mentenanţei au grade diferite de complexitate în funcţie
de natura obiectivelor energetice şi de obiectivele de mentenanţă adoptate de fiecare titular de licenţă.
PAM se vor adresa cu prioritate SISC importante în asigurarea unei exploatări în condiţii de
siguranţă şi de securitate, pentru a stabili dacă au loc procese de deteriorare şi pentru a identifica şi
trata corespunzător problemele de uzură fizică şi morală care periclitează performanţele, siguranţa sau
păstrarea în bună stare a capacităţilor energetice.
(2) Titularii de licenţă vor elabora PAM respectând conţinutul prezentat în Capitolul IX al
Regulamentului. Pentru domeniile sau cerinţele precizate în Regulament, care nu se includ în
Programul de Asigurare a Mentenanţei, conducerea unităţii respective trebuie să prezinte justificări
scrise care vor constitui parte componentă a documentelor Programului de Asigurare a Mentenanţei .
Art. 18. ─ PAM propriu fiecărui titular de licenţă va cuprinde prevederi clare privind:
a) identificarea SISC cărora li se aplică PAM şi includerea lor într-o listă detaliată care să fie
utilizată la alegerea şi programarea lucrărilor de mentenanţă (Centralizatorul SISC incluse în
PAM). Cerinţele privind PAM se aplică diferenţiat, în concordanţă cu rolul şi importanţa pe care
fiecare SISC îl are în funcţionare, în securitatea personalului şi a mediului, gradul de risc implicat,
istoria particulară de mentenanţă a fiecărui SISC;
b) sistemul prin care activităţile de mentenanţă sunt planificate, programate şi coordonate;

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
c) alocarea responsabilităţilor şi a autorităţii pe fiecare nivel de conducere din cadrul organizaţiilor

implicate în asigurarea şi/sau desfăşurarea activităţilor de mentenanţă; descrierea relaţiilor la
interfaţă cu alte compartimente/ entităţi organizatorice: exploatare, inginerie, Managementul
Calităţii etc.
d) sistemele de gestiune prin intermediul cărora se păstrează controlul asupra activităţilor de
mentenanţă, se urmăreşte şi se măsoară eficienţa PAM şi se colectează datele relevante din teren
pentru modificarea acestuia;
e) măsurile prin care se identifică, se evaluează şi se corectează eventualele probleme apărute la
SISC, la concepţia acestora sau de altă natură;
f) indicatorii şi criteriile folosite pentru a aprecia rezultatele activităţilor de mentenanţă asupra
SISC, precum şi performanţele personalului de mentenanţă.
CAPITOLUL IX
Conţinutul programului de asigurare a mentenanţei
Art. 19. (1) Conţinutul Programului de Asigurare a Mentenanţei, detaliat în Anexă , va fi structurat
pe cinci secţiuni în cadrul cărora se vor dezvolta următoarele componente ale activităţii de
mentenanţă:
a) sectiunea 1 - Organizarea, planificarea, programarea si coordonarea activităţii de mentenanţă;
b) secţiunea 2 - Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a
serviciilor utilizate;
c) secţiunea 3 - Alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă;
d) secţiunea 4 - Evaluarea şi analiza rezultatelor activităţilor de mentenanţă;
e) secţiunea 5 - Controlul costurilor.
(2) În întocmirea şi aplicarea Programului de Asigurare a Mentenanţei propriu fiecărui titular de

licenţă, se va respecta cel puţin conţinutul cu caracter de obligativitate din Anexă .8
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 20. ─ (1) Titularii de licenţă au obligaţia de a întocmi în termen de trei luni de la intrarea în
vigoare a Regulamentului, un plan pentru elaborarea şi aplicarea unui PAM propriu. Planul va
prezenta duratele propuse pentru fazele de concepţie, elaborare şi implementare a PAM inclusiv a
sistemului de urmărire a eficienţei acestuia. Duratele stabilite prin acest plan vor permite ca cerinţele
de raportare privitoare la activitatea de mentenanţă stabilite în Procedura de întocmire a Raportului
financiar de către titularii de licenţă respectiv în Procedura de întocmire a Raportului de activitate
anual de către titularii de licenţă, să fie îndeplinite în cel mult un an. Realizarea unor PAM mai
dezvoltate, cu raportări mai detaliate decât cerinţele din Regulament nu constituie un motiv de
prelungire a acestui termen.
8
Caracterul de obligativitate a fost reliefat prin marcarea indicativului numeric al prevederii respective (ex.: 2.1).

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
(2) Titularii de licenţă vor transmite Autorităţii competente planul pentru elaborarea şi aplicarea
propriului PAM şi vor raporta stadiul îndeplinirii acestuia:
- prin notificare la interval de şase luni,
- în cadrul Raportului de activitate anual.
Art. 21. ─ Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice care aplică programe de
mentenanţă predictivă vor include în Raportul financiar datele cu privire la acest tip de mentenanţă
cumulat cu cele privind activităţile de supraveghere, dacă în Procedura de întocmire a Raportului
financiar de către titularii de licenţă nu se specifică altfel.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Anexa
DETALIERI PRIVIND CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE ASIGURARE A MENTENANŢEI
Secţiunea 1- Organizarea, planificarea, programarea si coordonarea activităţii de mentenanţă
1.1 ─ Organizarea, implementarea şi controlul eficient al activităţii de mentenanţă impun, din partea
conducerii, acţiuni privind stabilirea:
a) obiectivelor generale1 precum şi a unor obiective specifice care trebuie atinse în cadrul
activităţilor de mentenanţă;
b) strategiei2 şi a măsurilor de implementare 3 însoţite de gestionarea efectivă a activităţilor de
mentenanţă;
1
Obiectivele generale stabilite trebuie să stimuleze creşterea performanţelor în activitatea de mentenanţă, să servească
pentru a măsura eficacitatea de ansamblu a mentenanţei, vizând:
a) reducerea efortului de mentenanţă cerut în perioadele de opriri planificate printr-o corectă planificare a lucrărilor
şi executarea lor în timp util;
b) reducerea numărului de opriri neplanificate;
c) reducerea erorilor de execuţie;
d) reducerea timpilor de oprire a instalaţiilor şi echipamentelor;
e) reducerea numărului de refaceri de activităţi;
f) supravegherea corespunzătoare a funcţionării SISC şi executarea la timp a altor activităţi de mentenanţă
preventivă;
g) gestionarea volumului de activităţi restante în vederea reducerii lui;
În plus, în cazul instalaţiilor nucleare, obiectivele trebuie să vizeze:
a) reducerea intervenţiilor neplanificate la sistemele implicate în securitatea nucleară;
b) asigurarea controlului şi a reducerii zonelor contaminate în limitele administrative asumate;
c) evitarea expunerii la radiaţii peste limitele administrative asumate.
Obiectivele stabilite trebuie documentate (manuale, proceduri etc.) şi comunicate întregului personal de mentenanţă.
Activitatea de mentenanţă trebuie să se desfăşoare astfel încât aceste obiective să fie atinse.
2
Elaborarea strategiei presupune:
a) stabilirea unei organizări clare, cu linii de autoritate şi responsabilităţi bine definite. Indiferent de tipul de contract
încheiat pentru achiziţionarea de servicii de mentenanţă de la o întreprindere exterioară titularului de licenţă
(contract de resurse sau contract de rezultate), organizarea va asigura controlul şi supravegherea execuţiei
lucrărilor. Serviciile prestate de întreprinderea exterioară în cadrul unor contracte de rezultate vor îndeplini
criterii de performanţă bine definite; aceste criterii nu vor diferi de cele practicate de titularul de licenţă atunci când
se execută aceleaşi lucrări prin propriul compartiment de mentenanţă.
b) determinarea cerinţelor de comunicare şi stabilirea relaţiilor şi necesităţilor de coordonare a activităţilor la interfaţa
cu celelalte compartimente;
c) planificarea şi programarea activităţilor pe termen lung.
3 3
Pentru a realiza implementarea şi gestionarea (administrarea) corespunzătoare a activităţii de mentenanţă este
necesar ca:
a) PAM şi criteriile de performanţă ale activităţii să fie documentate reflectând obiectivele stabilite de către conducere
şi să fie comunicate personalului de mentenanţă,
b) să se asigure suficiente resurse care să permită îndeplinirea sarcinilor alocate inclusiv cele pentru pregătirea
personalului,
c) să se urmărească îndeaproape de către conducere şi să se evalueze performanţele în activitatea de mentenanţă prin
observare directă şi prin intermediul rapoartelor scrise,

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
c) măsurilor necesare4 pentru selectarea şi pregătirea unui număr suficient de personal

profesionist de conducere, de supraveghere şi de execuţie, bine pregătit pentru a realiza
activităţile de mentenanţă cerute.
1.2 ─ Compartimentul de mentenanţă trebuie să utilizeze un sistem eficient prin care să asigure
planificarea, programarea şi coordonarea activităţilor de mentenanţă. Acest sistem trebuie să asigure
realizarea activităţilor în timp util, creşterea eficienţei mentenanţei şi să conducă la creşterea
disponibilităţii SISC. În cazul obiectivelor nucleare acest sistem trebuie să conducă şi la reducerea
expunerii la radiaţii.
1.3 ─ Planificarea şi programarea activităţilor de mentenanţă presupune:

a) stabilirea priorităţilor astfel încât să fie reflectată importanţa lucrărilor pentru
securitatea şi fiabilitatea exploatării;
b) identificarea resurselor şi a pregătirilor necesare pentru executarea lucrărilor;
c) minimizarea impactului pe care lucrările de mentenanţă îl au pe durata executării lor
asupra exploatării.
1.4 ─ Compartimentul de mentenanţă trebuie să prezinte anual, într-un Plan de mentenanţă,

necesarul total de activităţi de mentenanţă şi lista principalelor acţiuni/proiecte de mentenanţă
planificate. De asemenea, planul va prezenta sumar şi activităţile dedicate satisfacerii cerinţelor de
mentenanţă pe termen lung (mai mult de trei ani).
1.5 ─ Se va utiliza un sistem formalizat de planificare şi estimare a activităţilor, care să identifice:

suportul logistic şi tehnic, autorizările ce trebuie acordate, punctele de control şi în funcţie de acestea
să stabilească volumul total al activităţilor şi eşalonarea sarcinilor şi a paşilor necesari finalizării.
Pentru scopurile planificării, lucrările de mentenanţă se vor încadra pe niveluri. Titularii de licenţă
pot stabili, în cadrul unui nivel, detalieri/încadrări suplimentare pentru lucrările pe care le execută,
dar întotdeauna este obligatorie precizarea nivelului în care acestea se încadrează.
1.6 ─ În funcţie de complexitatea lor, de necesarul de scule/utilaje şi de necesarul de calificare pentru

executanţi, lucrările de mentenanţă, atât de mentenanţă preventivă cât şi de mentenanţă corectivă, se
încadrează astfel:
LUCRĂRI DE NIVELUL 1 - lucrări şi operaţii simple, de volum redus, necesare pentru menţinerea unor
subansambluri şi elemente componente ale acestora într-o stare corespunzătoare din punct de
vedere tehnic, în scopul prevenirii unor uzuri premature, deteriorări sau accidente. Aceste
lucrări se execută conform instrucţiunilor furnizorilor de echipamente, regulamentelor şi
d) să existe un sistem prin care personalul de supraveghere a lucrărilor şi cel din subordinea sa să fie responsabilizat
pentru performanţele înregistrate.
4
Politica de personal aplicată trebuie să asigure:
a) formarea şi menţinerea cunoştinţelor şi a specializărilor necesare personalului în desfăşurarea activităţilor de
mentenanţă, pe bază de programe de pregătire şi calificare. Programele trebuie să includă şi pregătirea prin
participarea directă la lucrări,
b) atestarea calificării personalului desemnat pentru o anumită activitate numai după o examinare făcută de către
conducerea compartimentului de mentenanţă,
c) calificarea pentru lucrările pe care urmează să le desfăşoare personalul pus la dispoziţie de o unitate exterioară în
cadrul unui contract de servicii de mentenanţă, precum şi personalul angajat pe perioadă determinată.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
instrucţiunilor tehnice de exploatare şi mentenanţă. Lucrările de monitorizare şi testare precum

şi alte tehnici de determinare a stării SISC se încadrează de asemenea ca lucrări de nivel 1.
Lucrările de nivelul 1 se execută de regulă fără întreruperea funcţionării SISC şi în această
categorie de lucrări se includ:
- reglaje simple, etalonări;
- înlocuiri de mici componente (de exemplu, siguranţe), înlocuiri standard la instalaţii
electrice şi de automatizare;
- lucrările minore (de exemplu: ungere, completare de combustibil sau fluid ungere);
- control în instalaţii, control performanţe.
Lucrările de nivel 1 care necesită întreruperea funcţionării vor fi efectuate după obţinerea
aprobării din partea autorităţii ce are comanda operativă asupra desfăşurării procesului
tehnologic (centrul local de conducere prin dispecer şi / sau DEN). Depăşirea perioadei de
staţionare aprobată se înregistrează ca incident, intrând în cadrul raportărilor anuale.
LUCRĂRI DE NIVELUL 2 - lucrări considerate critice pentru a asigura funcţionarea normală a SISC
până la executarea lucrărilor de nivelul 3. Aceste lucrări presupun de regulă întreruperea
funcţionării, o demontare parţială a SISC şi executarea reparaţiilor. În această categorie de
lucrări se includ:
- lucrări de reparaţii minore la echipamente mecanice complexe şi/sau a înlocuirilor (de
regulă, a înlocuirilor standard);
- reglaje generale, alinieri;
- examinări;
- operaţii de mentenanţă preventivă delicate şi sistematice;
- operaţii de mentenanţă corectivă care se încadrează la acest nivel;
LUCRĂRI DE NIVELUL 3 – ansamblu de lucrări executate în vederea restabilirii potenţialului

funcţional şi de fiabilitate al SISC, pentru o perioadă, la un nivel comparabil cu cel iniţial
confirmat prin recepţia definitivă. Aceste lucrări presupun utilizarea unor tehnici / tehnologii
speciale, demontarea parţială sau completă a SISC, executarea reparaţiilor pentru eliminarea
defectelor constatate şi înlocuirea componentelor îmbătrânite chiar dacă acestea mai sunt în
stare de funcţionare.
În această categorie de lucrări se includ toate lucrările de mentenanţă preventivă / mentenanţă
corectivă necesare atingerii scopului propus (restabilirea potenţialului SISC pentru o perioadă),
în afara celor ce au complexitatea lucrărilor de nivel 4.
LUCRĂRI DE NIVELUL 4 (reabilitare, reparaţii de cel mai mare grad de complexitate) - ansamblu
de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra unor SISC prin care, fără modificarea
tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat
de cel avut la începutul duratei de viaţă. Reabilitarea SISC poate include şi un volum limitat
de lucrări cu atribute de modernizare. În condiţiile în care aceste lucrări:
• nu conduc la obţinerea de venituri suplimentare substanţiale,
• nu reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,
valoarea contabilă a mijloacelor fixe supuse acestor lucrări, nu se modifică, iar recuperarea
cheltuielilor se face prin includerea lor, integral, în conturile de cheltuieli pentru exploatare, la
momentul efectuării sau eşalonat pe o perioadă de timp.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Consiliul de administraţie al fiecărui agent economic va decide privind încadrarea lucrărilor de

modernizare ca lucrări de mentenanţă pe baza condiţiilor de mai sus.
1.7 ─ Programarea acţiunilor de mentenanţă inclusiv a celor de modificări în SISC trebuie făcută
astfel încât acestea să se poată desfăşura într-o succesiune corespunzătoare, cu eficienţă şi în
intervalul de timp prescris. Programul întocmit pentru activităţile de mentenanţă care se desfăşoară în
timpul opririlor planificate, trebuie să permită finalizarea şi verificarea acestora şi să furnizeze
conducerii informaţiile necesare gestionării ansamblului activităţilor din acest interval.
1.8 ─ Existenţa mai multor grupuri care desfăşoară activităţi de mentenanţă, precum şi faptul că
multe dintre acestea se desfăşoară la SISC aflate în funcţiune sau în apropierea acestora, fac necesară
coordonarea activităţilor.
1.9 ─ Coordonarea se va asigura prin:

a) obţinerea permisiunii pentru desfăşurarea activităţilor. Se va urmări atât obţinerea permisiunilor
din partea compartimentelor din cadrul obiectivului cum ar fi permisul de lucru cu foc, permisul de
lucru în mediu radioactiv, permisul de acces în spaţii închise, permisul de lucru sub tensiune, etc.,
cât şi acceptul organizaţiilor externe implicate, de exemplu acceptul operatorului de sistem pentru
scoaterea din funcţiune a capacităţilor de producere a energiei electrice sau a celor de transport
pentru scopuri de mentenanţă.
b) validarea programării activităţilor în cadrul unor întâlniri la care participă reprezentanţi din fiecare
disciplină de mentenanţă şi din compartimentele implicate: exploatare, protecţia muncii, controlul
calităţii, protecţie la radiaţii etc.
Secţiunea a 2-a - Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a serviciilor utilizate
Dotări, echipamente şi scule
2.1 ─ (1) – Dotările, echipamentele şi sculele folosite în cadrul activităţii de mentenanţă vor fi
supuse periodic unor verificări pentru a aprecia capacitatea lor de a răspunde cerinţelor de întreţinere
a capacităţilor energetice precum şi celor de pregătire a personalului de mentenanţă. Aceste verificări
urmăresc să asigure atât eficienţa şi calitatea activităţilor desfăşurate, cât şi condiţii de siguranţă la
locurile de muncă.
(2) ─ Pe lângă verificările executate conform aliniat (1), la obiectivele nucleare se va urmări în plus
şi utilizarea eficientă a spaţiilor prin coordonarea realizării şi utilizării facilităţilor provizorii destinate
controlului radioactivităţii efluenţilor gazoşi şi al contaminării în timpul activităţilor executate în
perioada opririlor planificate. Se vor folosi facilităţi de decontaminare pentru a reduce volumul de
deşeuri radioactive solide şi contaminarea sculelor şi a echipamentelor reutilizabile.
2.2 ─ Laboratoarele de analize şi de încercări care fac parte din organizarea compartimentelor de
mentenanţă vor fi acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Procurarea pieselor, materialelor şi serviciilor

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
2.3 ─ Obiectivul programelor de procurare a pieselor, a materialelor şi a serviciilor cerute în

desfăşurarea activităţilor de mentenanţă constă în asigurarea disponibilităţii acestora în momentul la
care ele sunt necesare. Realizarea acestui obiectiv presupune iniţierea la timp a procesului de
procurare şi urmărirea aspectelor esenţiale ale procesului.
Controlul echipamentelor, al pieselor şi al materialelor
2.4 ─ Pentru recepţionarea, inspectarea, manipularea, depozitarea, regăsirea şi eliberarea

echipamentelor, ale pieselor şi ale materialelor necesare în activitatea de mentenanţă trebuie să existe
şi să se aplice principii şi proceduri prin care să se acopere activităţile desfăşurate între momentul
primirii acestora şi momentul instalării lor. La obiectivele nucleare aceste activităţi trebuie să fie în
concordanţă cu cerinţele aplicabile ale Programului de Management al Calităţii.
2.5 ─ Sistemul de control al echipamentelor, pieselor şi materialelor va include măsurile necesare

pentru a preveni utilizarea acelora pentru care nu există:
a) un agrement tehnic;
b) certificate de calitate emise de către un organism de certificare acreditat sau
buletine de încercări eliberate de laboratoare de încercări acreditate.
Verificarea metrologică/etalonarea aparatelor de măsurat
2.6 ─ Se va institui un program de gestionare, verificare metrologică/etalonare şi testare a aparatelor

de măsurat utilizate pentru a asigura disponibilitatea dotărilor, sculelor şi echipamentelor necesare
pentru întreţinerea, repararea şi etalonarea echipamentelor şi instrumentelor montate la nivelul SISC.
În categoria aparatelor de măsurat şi testare se includ toate sculele, etaloanele, instrumentele,
dispozitivele sau sistemele utilizate pentru a examina, testa, etalona, măsura sau detecta defectele în
scopul obţinerii datelor necesare verificării conformităţii unui instrument sau unui echipament cu un
set de cerinţe precizat.
Secţiunea a 3-a - Alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă
3.1 ─ Lucrările de mentenanţă se clasifică în două categorii: mentenanţa preventivă şi mentenanţa

corectivă ( figura 1).
3.2 ─ Pentru a preveni apariţia defectelor la SISC activităţile de mentenanţă preventivă se iniţiază:
a) la un anumit număr de ore de funcţionare sau la date calendaristice fixate, independent de starea
tehnică în care se găsesc acestea, aplicându-se mentenanţă bazată pe timp.
b) în funcţie de criterii prestabilite care măsoară gradul de degradare a acestora - mentenanţă bazată
pe stare.
3.3 ─ Mentenanţa bazată pe stare presupune activităţi de determinare/ prognozare a stării tehnice a
SISC realizate prin supraveghere, mentenanţă predictivă sau bazată pe conceptul de fiabilitate.
3.4 ─ Menţinerea / restabilirea performanţelor se realizează, atât în cazul mentenanţei preventive

(bazată pe timp sau bazată pe stare) cât şi în cazul mentenanţei corective, printr-o gamă largă de
lucrări care include pe lângă operaţii simple de întreţinere (de exemplu ungere, completarea

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
volumului unor fluide) şi lucrări cu grade diferite de complexitate din categoria reglajelor,
etalonărilor, înlocuirilor, reparaţiilor sau modificărilor.
3.5 ─ Alegerea tipurilor de mentenanţă care urmeză să fie aplicate se va face urmărind asigurarea
unui echilibru corespunzător între activităţile de mentenanţă corectivă şi cele de mentenanţă
preventivă astfel încât starea tehnică a SISC să fie corect identificată, evaluată şi corectată, durata de
viaţă a SISC să fie realizată/optimizată şi obţinută eficienţa programelor de mentenanţă aplicate, din
punctul de vedere al cheltuielilor implicate. Costurile asociate mentenanţei preventive trebuie să fie
acoperite de câştigul de fiabilitate/ disponibilitate al capacităţii energetice şi de cel rezultat din
reducerea volumului de mentenanţă corectivă5.
3.6 ─ În PAM se va prezenta alegerea făcută în conformitate cu orientările generale şi obiectivele

conducerii titularului de licenţă şi se vor stabili măsurile necesare implementarii acesteia. Aceste
măsuri presupun: stabilirea şi aplicarea programelor de supraveghere şi de inspecţii periodice, de
mentenanţă predictivă, de mentenanţă bazată pe fiabilitate, după caz, de reparaţii şi modificări,
desfăşurarea activităţilor pe bază de proceduri şi documente de execuţie, folosirea unor sisteme de
gestionare a activităţilor, de verificare a rezultatelor mentenanţei înainte de revenirea în exploatare,
înregistrarea şi prelucrarea istoricului lucrărilor de mentenanţă.
Starea tehnică generală a SISC
3.7 ─ Starea tehnică generală a SISC precum şi deficienţele privind menţinerea stării de ordine şi de
curăţenie necesare unei funcţionări sigure trebuie cunoscute. Principalul obiectiv al evaluării stării
tehnice generale a SISC este depistarea din timp a unor probleme potenţiale, cu scopul de a preveni
deteriorările, influenţele negative asupra SISC amplasate în vecinătate sau apariţia defectelor.
3.8  Identificarea stării tehnice generale şi a deficienţelor trebuie făcută printr-un program de
inspecţii periodice6 ce pot include de la vizite curente în instalaţie făcute de către conducerea
5
În găsirea unui echilibru corespunzător între tipurile de mentenanţă trebuie considerate şi posibilităţile extreme aflate la
îndemână şi anume:
a) volum nul pentru activităţile de mentenanţă preventivă; se acceptă ca SISC a căror defectare nu poate afecta
negativ funcţionarea capacităţii energetice să funcţioneze până la defectare,
b) volum important de mentenanţa preventivă, atunci când defectarea SISC conduce la limitări în siguranţa sau
fiabilitatea exploatării sau la opriri neplanificate. Scopul mentenanţei preventive este de a elimina sau minimiza
numărul acestor opriri.
6
Programul de inspecţii periodice trebuie să prevadă:
a) criteriile de performanţă stabilite pentru starea tehnică generală a SISC şi pentru starea de ordine şi de
curăţenie; criteriile trebuie comunicate întregului personal;
b)programul de instruire privitor la tehnicile de inspecţie;
c) participarea la inspecţiile periodice a conducerii şi a personalului de supraveghere a lucrărilor de
mentenanţă;
d)desemnarea unui coordonator al inspecţiilor care să urmărească realizarea programului de inspecţii, să colecteze
rezultatele inspecţiilor de la persoanele care au efectuat inspecţiile şi să stabilească mijloace de evaluare a eficienţei
acestuia;
e)definirea zonelor care trebuie inspectate; de regulă nu trebuie omisă nici o zonă a capacităţii energetice.
f) asigurarea procedurilor, instrucţiunilor necesare în care să se precizeze responsabilităţile şi măsurile pentru
implementarea programului;

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare atunci când acestea devin necesare în baza
concluziilor rezultate în urma unei vizite curente.
3.9 ─ Cerinţele privind starea tehnică generală şi curăţenia SISC trebuie stabilite şi comunicate
întregului personal de mentenanţă. Deficienţele identificate şi care nu au fost deja incluse în
sistemul uzual de gestionare a activităţilor de mentenanţă sau în alt sistem de acţiuni corective vor
fi centralizate; personalul desemnat pentru soluţionarea lor va raporta periodic rezultatele
acţiunilor întreprinse şi va urmări deficienţele până la soluţionarea lor.
Supravegherea
3.10 ─ În stabilirea corectă şi optimizarea costurilor unui program de mentenanţă bazată pe stare un
rol esenţial îl au activităţile prin care se culeg şi se estimează informaţiile privind starea tehnică a
SISC. Aceste activităţi vor fi gestionate distinct faţă de alte activităţi de mentenanţă astfel încât să se
poată evalua eficienţa lor în reducerea volumului de activităţi de menţinere/restabilire a
performanţelor şi de mentenanţă corectivă.
3.11 ─ Prin posibilităţile pe care le oferă pentru cunoaşterea stării tehnice reale a SISC şi pentru
optimizarea volumului de mentenanţă pe baza reducerii numărului de activităţi executate sistematic,
supravegherea este considerată prin prisma Regulamentului o componentă esenţială a unui PAM.
Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice vor stabili programe de supraveghere
precizând responsabilităţile ce revin personalului de exploatare şi celui de mentenanţă în realizarea
acestuia.
Mentenanţa predictivă
3.12 ─ Acolo unde cerinţele de siguranţă o impun sau atunci când costul unui echipament sau costul
indisponibilităţii sale o justifică, se poate face o urmărire a stării tehnice a SISC prin mijloace
automate, care se încadrează în categoria mentenanţei predictive.
3.13 ─ Programul de mentenanţă predictivă trebuie să includă:

a) monitorizarea, prin mijloace tehnice speciale, continue sau periodice, a informaţiilor care
descriu performanţele SISC;
b) diagnoza cuprinzând analiza informaţiilor şi identificarea tendinţelor, pe baza căreia se stabilesc
lucrările necesare de menţinere/ restabilire a performanţelor.
Mentenanţa bazată pe fiabilitate
3.14 ─ În instalaţiile cu o importanţă economică deosebită la care:

a) opririle pentru mentenanţă trebuie drastic reduse ca urmare a afectării alimentării
consumatorilor, siguranţei în funcţionare a sistemului energetic naţional sau a mediului,
g)modul de raportare a deficienţelor constatate.

Programul de implementare a inspecţiilor periodice se poate încorpora în programul de mentenanţă preventivă sau în cel
de supraveghere. Coordonatorul inspecţiilor periodice sau o altă persoană trebuie să revadă periodic rapoartele de
inspecţie şi starea tehnică reală a SISC pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări ale programului in vederea
eficientizarii lui.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
b) timpul disponibil pentru activităţi de mentenanţă este limitat de condiţii de lucru periculoase,
cum este cazul obiectivelor nucleare,
starea tehnică a SISC se poate evalua utilizând analize probabilistice de siguranţă, analize de moduri
de defectare, analize funcţionale etc. Pe baza datelor furnizate de aceste analize se pot alege
activităţile de mentenanţă adecvate şi se poate decide prioritatea şi momentul executării lor,
integrându-le într-un program de mentenanţă bazată pe fiabilitate.
3.15 ─ Utilizarea tehnicilor de mentenanţă bazate pe fiabilitate este acceptabilă în condiţiile

cunoaşterii aprofundate a mecanismelor de degradare şi a existenţei unor evidenţe şi analize
sistematice a datelor rezultate din experienţa de exploatare şi mentenanţă. Analiza acestor rezultate,
validarea lor şi tratarea lor statistică pentru obţinerea indicatorilor de fiabilitate, necesită un suport
tehnic şi logistic specializat fără de care utilizarea acestui tip de mentenanţă nu conferă suficientă
siguranţă că efectul dorit, reducerea lucrărilor de mentenanţă corectivă, se poate atinge.
Lucrări de menţinere/ restabilire a performanţelor
3.16 – Stabilirea lucrărilor prin care SISC se menţin sau se readuc într-o stare tehnică
corespunzătoare îndeplinirii funcţiilor lor se face fie pe baza stării tehnice reale a SISC determinată
prin supraveghere, fie pe baza stării tehnice probabile a SISC estimată prin mijloacele mentenanţei
predictive / mentenanţei bazată pe fiabilitate sau la anumite intervale de timp.
3.17 – PAM va prevedea măsurile necesare astfel încât:

a) prin lucrări de mentenanţă corectivă să se asigure realizarea unor reparaţii de calitate şi că
performanţele SISC defecte sau care funcţionează defectuos sunt restabilite în timp util,
b) reparaţiile provizorii să fie gestionate prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual
de gestionare a lucrărilor de mentenanţă astfel încât după executarea lor să fie urmărite până
la înlocuirea lor cu reparaţii definitive. Înaintea executării reparaţiilor provizorii se va face o
evaluare a impactului pe care acestea îl au asupra personalului şi siguranţei SISC iar în cazul
obiectivelor nucleare şi asupra securităţii nucleare,
c) lucrările de menţinere/ restabilire a performanţelor stabilite prin programe de mentenanţă
preventivă să fie executate înainte de defectarea SISC, urmărind maximizarea duratei de viaţă
utilă a acestora, în condiţiile menţinerii costurilor în limite rezonabile.
Modificări
3.18 ─ În general, măsurile prevăzute în PAM pentru realizarea modificărilor trebuie să fie aceleaşi
ca şi pentru celelalte activităţi de mentenanţă.
3.19 ─ Prin faptul că afectează proiectul, modificările care pot fi considerate lucrări de mentenanţă,
se vor gestiona prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual de gestionare a lucrărilor de
mentenanţă (vezi figurile 2 şi 3). Sistemul de gestionare a modificărilor trebuie să asigure că:
a) personalul de mentenanţă şi de exploatare este informat de efectele modificărilor înainte de
a planifica/executa activităţi de mentenanţă în noua configuraţie;
b) schimbările necesare, în urma modificărilor, la desene, proceduri, liste de piese de schimb şi
la documentaţia de fabricaţie se realizează înainte ca SISC să fie repuse în funcţiune şi
înainte de a fi necesară executarea activităţilor de mentenanţă.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Proceduri şi documente de execuţie
3.20 ─ Activităţile de mentenanţă se execută pe bază de proceduri şi documente de execuţie

specifice. Procedurile vor defini obiectivele lucrărilor, vor stabili nivelurile de performanţă dorite şi
vor defini clar responsabilităţile. Procesul de pregătire, verificare, aprobare şi revizie a procedurilor
va fi formalizat pentru a permite o urmărire şi evidenţă corespunzătoare.
3.21 ─ Nu se vor elabora proceduri/instrucţiuni de execuţie bazate pe procedee tehnologice pentru

care nu există o recunoaştere printr-un standard, normativ, proiect-tip sau agrement tehnic.
3.22 ─ Cerinţele privind respectarea indicaţiilor date cu privire la execuţia lucrărilor trebuie să fie
formulate clar şi incluse în proceduri specifice sau în ghiduri cu caracter general fiind comunicate
fiecărui executant. La echipamentele importante pentru siguranţa funcţionării instalaţiilor, atunci când
activitatea poate produce fenomene tranzitorii periculoase sau oprirea capacităţilor sau, în cazul
obiectivelor nucleare, la sisteme implicate în securitatea nucleară, respectarea cerinţelor se impune
strict, pas cu pas; în alte cazuri se poate solicita doar respectarea intenţiei documentului.
Gestionarea activităţilor
3.23 ─ Identificarea, iniţierea, planificarea, aprobarea, programarea, coordonarea, execuţia,

verificarea execuţiei activităţilor de mentenanţă trebuie să facă obiectul unui sistem de gestionare
care să asigure că mentenanţa se realizează la timp, cu eficienţă corespunzătoare şi conduce la
creşterea disponibilităţii SISC.
3.24 ─ Se va aplica un sistem bine definit, prin care să se gestioneze activităţile ce trebuie efectuate,
indiferent dacă este vorba de activităţi cu caracter repetitiv sau de activităţi ce se execută o singură
dată. Sistemul va asigura că activităţile sunt identificate, înregistrate, planificate şi programate,
executate, verificate, acceptate şi documentate într-o manieră uşor de urmărit. Sistemul va fi
descris/controlat prin proceduri/instrucţiuni adecvate.
3.25 ─ Cel mai uzual sistem de gestionare a lucrărilor de mentenanţă este cel al cererii/comenzii de
lucrări7 prin care se identifică în mod clar activităţile necesare şi se dau instrucţiuni pentru executarea
7
Sistemele de gestionare/aprobare/control pentru activităţile de mentenanţă sunt prezentate în figura 3. Gestionarea
corectă a lucrărilor iniţiate prin cererea/ comanda de lucrare presupune:
a) analizarea documentaţiei de execuţie şi permiterea începerii lucrărilor numai dacă documentaţia a fost verificată şi
avizată de personal de specialitate atestat;
b) pregătirea zonei de lucru şi tuturor sculelor indicate în procedura de lucru, precum şi rezervarea echipamentului
greu necesar;
c) diagnosticarea făcută pentru a identifica deteriorările observate în cursul demontării şi căutarea cauzelor posibile;
d) verificarea metodelor de lucru şi calităţii lucrărilor pe parcursul executării lor. Cauzele care au generat o execuţie
necorespunzătoare trebuie identificate şi corectate. Practicile de execuţie care trebuie verificate includ: modul de
aplicare a procedurilor de lucru, în special a celor care impun o respectare pas cu pas; protejarea SISC
dezasamblate; utilizarea corectă a sculelor şi păstrarea lor; gestionarea materialelor şi substanţelor chimice
utilizate; curăţenia şi ordinea la locul de muncă; evoluţia lucrărilor şi timpul cheltuit; utilizarea rapoartelor de lucru
la încheierea lucrărilor; respectarea instrucţiunilor de protecţia muncii. La obiectivele nucleare se va verifica şi
respectarea instrucţiunilor de protecţie la radiaţii şi minimizarea zonelor contaminate. Verificările se execută de
către personalul cu atribuţii de supraveghere începând cu maiştrii.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
acestora. Cu acest sistem se pot gestiona atât activităţile de mentenanţă preventivă şi corectivă cât şi
punerea în operă a modificărilor.
3.26 ─ Sistemul de gestionare va fi adaptat caracteristicilor diferitelor categorii de lucrări. Astfel:

a) lucrările curente şi lucrările minore, care se încadrează în categoria lucrărilor de
mentenanţă minoră, se pot gestiona/aproba/controla printr-un sistem simplificat, în concordanţă
cu caracteristicile acestor lucrări.8 Lucrările care nu pot fi clasificate în categoria lucrărilor de
mentenanţă minoră, vor fi gestionate aplicând în mod riguros cerinţele iniţiale.
b) în cadrul mentenanţei preventive, pentru lucrările de mentenanţă bazată pe timp se
recomandă utilizarea de sisteme de gestionare adecvate, astfel încât iniţierea sarcinilor/lucrărilor
să se facă automat9, executarea lor fiind urmărită în continuare prin sistemul de cerere/comandă
de lucrări.
e) testarea post-mentenanţă (recalificarea) făcută pentru a convinge că SISC este apt din nou să-şi îndeplinească
funcţiile;
f) acceptarea/recepţia lucrărilor executate în baza cererii/comenzii de lucrare, înainte de repunerea în funcţiune.
8
Lucrările încadrate în categoria lucrărilor de mentenanţă minoră nu trebuie să afecteze/implice:
a) integritatea componentelor;
b) înlocuiri de materiale;
c) dezasamblarea totală sau parţială a componentelor;
d) sudura la incinte sub presiune (supuse reglementărilor ISCIR);
e) scoaterea din funcţiune;
f) testări post-mentenanţă.
La obiectivele nucleare lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus dar se referă la componente din sisteme implicate
în securitatea nucleară sau care au calificare la mediu sau seismică nu pot fi clasificate ca lucrări de mentenanţă minoră.
Lucrările de mentenanţă minoră se execută bazat exclusiv pe cunoştinţele individuale ale executantului, odată ce aceste
cunoştinţe au fost evaluate şi recunoscute. Astfel de cunoştinţe, încadrate în practica industrială curentă (normală) sunt
considerate:
a) strângerea sau înlocuirea unor fitinguri demontabile;
b) înlocuirile de garnituri sau şuruburi;
c) efectuarea unor teste standard (rezistenţa izolaţiei, măsurarea tensiunii etc.);
d) înlocuirile de siguranţe fuzibile sau de lămpi;
e) ungerea echipamentelor;
f) îndepărtarea urmelor de coroziune de pe suprafeţe;
g) curăţirea filetelor prin mijloace mecanice;
h) executarea lipiturilor;
Lucrările de mentenanţă minoră se pot executa:
a) fără să existe un document care să identifice necesitatea lor şi fără să fie necesară o aprobare formală. Aceste
lucrări curente se pot executa imediat de către cel care a identificat necesitatea lor.
b) pe baza unor cereri, fără a necesita însă instrucţiuni detaliate de lucru, controale speciale şi fără a avea impact
asupra exploatării sau resurselor şi termenelor angajate pentru alte lucrări. Pentru aceste lucrări, considerate
lucrări minore, verificarea îndeplinirii criteriilor enunţate mai sus şi calificarea lucrărilor drept minore, necesită o
evaluare din partea unei persoane calificate.
9
Cu aceste sisteme de iniţiere automată se pot gestiona lucrările care se repetă:
a) la intervale mici de timp, de exemplu, mai mici de două săptămâni (programul sarcinilor de rutină);
b) la intervale mai mari de timp, de exemplu, două săptămâni sau mai mult (programul sarcinilor periodice).
Aceste programe sunt obligatorii atunci când siguranţa funcţionării SISC poate fi afectată sau când pierderile create prin
neexecutarea la timp a anumitor lucrări de mentenanţă pot fi importante.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
3.27 ─ Volumul de lucrări rămase neexecutate se va monitoriza, astfel încât să se asigure că SISC se
menţin într-o stare tehnică corespunzătoare pentru a-şi putea îndeplini funcţiunile. Acest volum se
estimează prin numărul de [om·ore] şi cel de cereri/comenzi de lucrare de executat. Volumul de
lucrări restante se reduce în ordinea priorităţii şi a importanţei lucrărilor.
Verificarea rezultatelor
3.28 ─ Pentru a verifica faptul că SISC supuse unor lucrări de mentenanţă îşi vor îndeplini, la
revenirea în exploatare, funcţiile pentru care au fost proiectate, se vor efectua probe şi încercări post-
mentenanţă. Volumul şi natura acestor probe/încercări vor fi în concordanţă cu lucrările de
mentenanţă efectuate precum şi cu importanţa SISC pentru siguranţa şi fiabilitatea ansamblului
instalaţiei. Probele/încercările post-mentenanţă se efectuează de regulă după lucrările de mentenanţă
corectivă dar pot fi necesare şi după unele lucrări de mentenanţă preventivă.
3.29 ─ Trebuie să se stabilească un program de măsuri care să permită urmărirea probelor/încercărilor

ce se efectuează şi faptul că la încheierea lor rezultatele sunt înregistrate în istoricul lucrărilor de
mentenanţă. Programul va stabili responsabilităţile fiecărui compartiment implicat, echipamentele
necesare, tipul şi extinderea testelor, procedurile aplicabile, criteriile de acceptare, verificarea testelor
şi cerinţele de înregistrare a rezultatelor. Aceste programe pot fi simple cum ar fi probele de
etanşeitate la presiunea de lucru pentru robinete cu acţionare manuală sau complexe, de exemplu teste
detaliate de performanţă, la un motor Diesel, la un turbo sau hidroagregat sau la alte utilaje
complexe.
3.30 ─ Acceptarea/recepţia lucrărilor de mentenanţă se face de către personalul de exploatare după

analizarea rezultatelor, testelor sau inspecţiilor post-mentenanţă raportat la lucrările executate,
precum şi după constatarea îndeplinirii prevederilor legale aplicabile privind controlul calităţii acestor
lucrări. Experienţa câştigată pe parcursul lucrărilor şi în urma revederii rezultatelor de către
compartimentul de suport tehnic, Managementul Calităţii, iar în cazul obiectivelor nucleare şi de cel
responsabil cu radioprotecţia, se comunică compartimentelor de planificare, programare şi
personalului de mentenanţă pentru a evidenţia activităţile realizate corespunzător şi pe cele ce trebuie
îmbunătăţite.
Istoricul lucrărilor de mentenanţă
3.31 ─ Istoricul lucrărilor de mentenanţă şi informaţiile referitoare la mentenanţă obţinute de la

fabricanţii de echipamente trebuie gestionate printr-un program adecvat astfel încât să poată servi ca
bază la planificarea lucrărilor de mentenanţă şi în analizarea evoluţiei şi tendinţelor performanţelor
SISC. In acest program vor fi incluse SISC care necesită o atenţie specială datorită valorii lor ca
mijloace fixe, valorii cheltuielilor pentru mentenanţă şi/sau impactului asupra siguranţei sau
operabilităţii instalaţiilor.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
3.32 ─ Programul trebuie să definească10 datele care se colectează şi modul de înregistrare şi utilizare
al acestora. Înregistrările istoricului lucrărilor de mentenanţă trebuie să fie la îndemâna personalului
de planificare, de supraveghere a lucrărilor şi a inginerilor din compartimentele de mentenanţă şi de
suport tehnic.
Secţiunea a 4-a Evaluarea şi analiza rezultatelor activităţilor de mentenanţă
4.1 ─ Evaluarea şi analiza activităţilor de mentenanţă trebuie făcute pe baza unui program care
trebuie să prevadă: determinarea cauzelor primare ale problemelor apărute, analizarea periodică a
rezultatelor pentru a stabili eficienţa lucrărilor, măsurarea performanţelor pentru a stabili baza pentru
îmbunătăţiri, gradul de implicare al conducerii pentru aplicarea îmbunătăţirilor necesare, observarea
practicilor de lucru ale personalului, identificarea şi urmărirea cheltuielilor pentru a controla eficienţa
economică.
Analiza cauzelor primare
4.2 ─ Se va stabili şi utiliza o metodă de analiză sistematică prin care să se determine şi să se

corecteze cauzele primare ale problemelor apărute, evenimentelor neplanificate şi incidentelor
asociate mentenanţei11.
10
Obiectivul unui program privind istoricul lucrărilor de mentenanţă este de a facilita regăsirea rapidă a informaţiilor
cu privire la lucrările de mentenanţă, performanţele şi documentele de referinţă asociate SISC. Sistemele de
gestionare/aprobare/control pentru activităţile de mentenanţă pot fi utilizate în colectarea acestor informaţii.
Programul trebuie să:
a) identifice clar (prin date ce se regăsesc pe placa de identificare, manualul de întreţinere aplicabil, codul pieselor de
schimb etc.) acele SISC pentru care este necesară înregistrarea şi păstrarea datelor istorice;
b) definească tipul datelor (înregistrări din programele de mentenanţă corectivă şi/sau preventivă, documentaţia de
modificare, date de la probele de punere în funcţiune, date de etalonare, proceduri şi desene necesare, informaţii
privind piesele de schimb etc.) care trebuie colectate şi înregistrate pentru a putea fi utilizate în analizele preconizate;
c) identifice compartimentului responsabil pentru colectarea şi păstrarea datelor istorice.
Datele privind istoricul lucrărilor de mentenanţă pot fi utilizate în:
a) analizele de defect (date suport pentru analizarea defectelor şi evoluţiei acestora);
b) evaluarea activităţii de mentenanţă (furnizarea informaţiilor cu privire la refacerea unor lucrări executate
necorespunzător pentru a stabili măsuri de îmbunătăţire a PAM);
c) programele de mentenanţă preventivă (date pentru a identifica şi justifica schimbări în aceste programe),
d) programarea opririlor planificate (date utile pentru planificarea următoarei opriri);
e) pregătirea bugetului (bază pentru determinarea necesităţilor viitoare de lucrări de mentenanţă şi pentru justificarea
cheltuielilor);
f) analizarea posibilităţilor de extindere a duratei de viaţă a SISC respectiv a capacităţii energetice.
11
Analiza presupune:
a) colectarea informaţiilor. Se vor utiliza atât informaţiile iniţiale (registre/ înregistrări din activitatea de exploatare,
rapoarte de la calculatoarele de proces, rapoartele personalului) referitoare la incidente, cât şi date suplimentare
(informaţii obţinute prin diagnoză, proceduri de exploatare, recomandările de mentenanţă ale fabricanţilor, date
privind pregătirea personalului, istoria mentenanţei etc.).
b) analizarea evenimentelor pentru a face o reconstituire a acestora şi a identifica şi clasifica cauzele apărute în: cauze
de natură umană (comunicare, interfaţa om-maşină, programarea lucrărilor, practici de lucru, pregătire, lipsa alocării
responsabilităţilor etc.) sau cauze ce ţin de echipamente (analiza proiectului şi a configuraţiei corespunzătoare
acestuia, specificaţiile tehnice, fabricaţie, mentenanţă/testare, cauze externe etc.);

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
4.3 ─ Pe baza analizei:

a) se va stabili planul de remediere, executare şi urmărire a realizării lui;
b) se va urmări comportarea în exploatare pe o durată suficientă de timp pentru a obţine
certitudinea că a avut loc eliminarea cauzei/cauzelor;
c) se vor trata corespunzător acţiunile de remediere prin care problemele, identificate şi
corectate la un SISC, se generalizează prin aplicare şi la celelalte SISC.
Analize periodice
4.4 ─ Conducerea obiectivului energetic şi/sau conducerea compartimentului de mentenanţă trebuie

să întocmească şi să utilizeze proceduri standard, metodologii şi sisteme de revizuire şi de
analizare a eficienţei PAM.
Măsurarea şi îmbunătăţirea performanţelor
4.5 ─ Conducerea obiectivului energetic trebuie să stabilească şi să utilizeze indicatori cantitativi de

măsurare a performanţelor şi eficienţei în vederea stabilirii de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului
de mentenanţă. Exemple de astfel de indicatori pot fi: creşterea volumului de lucrări de întreţinere şi
de reparaţii restante, cheltuielile cu reparaţii şi mentenanţa corectivă, cheltuieli cu mentenanţa
efectuată în condiţii de urgenţă, cheltuieli de întreţinere şi de reparaţii pentru clădiri, exprimate în
lei/m².
4.6 ─ Rezultatele verificărilor post-mentenanţă şi rezultatele activităţilor de supraveghere pot fi de

asemenea utilizate drept indicatori cu privire la zonele cărora conducerea trebuie să le acorde atenţie
sporită.
Implicarea conducerii
4.7 ─ Conducerea compartimentului de mentenanţă trebuie să se implice în exploatarea şi

mentenanţa capacităţii energetice astfel încât să fie suficient de bine informată cu privire la aspectele
tehnice şi să fie familiarizată cu condiţiile existente. Culegerea informaţiilor trebuie făcută prin vizite
frecvente în instalaţie, observarea personalului de execuţie în timpul lucrului, inspectarea, urmărirea
şi testarea SISC.
4.8 ─ Implicarea conducerii vizează de asemenea stabilirea cauzelor primare ale deficienţelor
constatate şi stabilirea şi urmărirea în timp a acţiunilor corective stabilite. Conducerea
compartimentului de mentenanţă va revizui periodic elementele PAM vizând printre altele evaluarea:
a) stării obiectivului şi practicilor personalului de mentenanţă;
b) activităţii de pregătire a personalului de mentenanţă;
c) activităţilor de procurare.
Acţiuni corective
c) stabilirea cauzelor primare prin metode adecvate de analizare pornind de la cauzele efective sau probabile
identificate ca mai sus.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
4.9 ─ Se vor organiza examinări interne şi externe ale activităţii de mentenanţă desfăşurate cu scopul
ca, pe baza evaluării rezultatelor acestora, să se stabilească schimbările necesare în sistemele,
procedurile sau concepţia de mentenanţă, care, prin aplicarea lor, să conducă la îmbunătăţiri şi/ sau la
eliminarea activităţilor neesenţiale, redundante sau ineficiente din punct de vedere al costurilor
implicate. Aceste examinări pot fi sub formă de inspecţii, audituri, investigaţii pe probleme, auto-
examinări.
Sectiunea a 5-a - Controlul costurilor
5.1 ─ Costurile activităţilor de mentenanţă, în special costurile directe ale acestor activităţi, constituie
un indicator important în evaluarea din punct de vedere economic al mentenanţei. Cunoaşterea şi
compararea costurilor poate servi la clasificarea pe criterii economice a diferite strategii de
mentenanţă preventivă şi la alegerea celei mai favorabile considerând şi raportul în care aceste costuri
se află faţă de costurile evitate sau amânate prin aplicarea fiecărei strategii.
5.2 ─ Datele privind costurile mentenanţei se pot utiliza pentru identificarea domeniilor cu costuri
mari, în care sunt posibile reduceri. Reducerea costurilor pentru mentenanţa capacităţilor nucleare are
o semnificaţie particulară. Obiectivul principal al societăţilor care deţin capacităţi nucleare este de a
asigura fiabilitatea SISC conform cerinţelor de securitate nucleară, indiferent de costurile implicate;
numai după asigurarea îndeplinirii acestei condiţii se poate lua în considerare un program de
reducere a costurilor, care va fi aplicat dacă, după considerarea atentă a tuturor implicaţiilor, se
constată că acesta nu periclitează în nici un fel respectarea cerinţelor de securitate nucleară.
Norme de timp
5.3 ─ Pentru efectuarea activităţilor planificate se va stabili necesarul de ore de lucru în funcţie de
condiţiile tehnice si organizatorice concrete, specifice fiecărui titular de licenţă pentru a permite
evaluarea cheltuielilor, stabilirea unui program raţional de execuţie şi măsurarea productivităţii.
Identificarea şi controlul costurilor
5.4 ─ Se va asigura un sistem prin care cheltuielile efectuate cu mentenanţa să fie cât mai precis
individualizate astfel încât să se poată face uşor o corelare între volumul planificat de activităţi şi
fondurile alocate şi să se permită raportarea acestora în conformitate cu cerinţele. În cadrul acestui
sistem conducerea compartimentului de mentenanţă şi personalul care supraveghează direct
executanţii vor urmări cheltuielile pentru a evita depăşirea valorilor estimate/aprobate şi pentru a
detecta tendinţele nefavorabile în evoluţia acestora.
5.5 ─ Costurile activităţilor de mentenanţă se includ ca o componentă a tarifului aprobat de către

Autoritatea competentă pentru activitatea/serviciul desfăşurat în sectorul energiei electrice şi termice,
în măsura în care se poate demonstra că acestea au fost necesare pentru a menţine performanţele la
nivelul standardelor.
5.6 ─ Titularii de licenţe acordate de Autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi termice
se vor asigura că evidenţele contabile vor fi ţinute astfel încât să fie posibilă raportarea cheltuielilor
efectuate în cadrul activităţii de mentenanţă în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de
întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă.

Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
Se vor raporta numai cheltuielile pentru activităţi de mentenanţă (cu evidenţierea celor pentru
supraveghere) desfăşurate de către compartimentul de mentenanţă nu şi cele pentru activităţile de
mentenanţă pe care le-a desfăşurat compartimentul de exploatare.
5.7 ─ În costurile activităţilor de mentenanţă se includ pe lângă costurile directe şi:

a) costurile aferente: administrării compartimentului de mentenanţă; sculelor şi utilajelor
necesare executării activităţilor; exploatării şi întreţinerii facilităţilor de mentenanţă;
pregătirii personalului în vederea autorizării/ calificării; urmăririi şi evaluării stadiului
lucrărilor, precum şi pentru alte activităţi similare,
b) costurile indirecte asociate activităţilor de mentenanţă incluzând: planificarea şi
programarea; depozitarea materialelor; etalonarea, întreţinerea, repararea şi stocarea
echipamentelor utilizate la verificarea sau execuţia lucrărilor etc.
Sistemul financiar-contabil adoptat de către titularii de licenţă se poate baza pe un grad mai ridicat de
detaliere în urmărirea cheltuielilor, în condiţiile respectării cerinţelor prezentului articol.
5.8 ─ Bugetul alocat activităţilor de mentenanţă se va justifica pe tipuri de activităţi (proiecte), pe

date istorice sau prin alte metode recunoscute care să furnizeze informaţii credibile cu privire la
resursele necesare pentru a menţine SISC într-o stare tehnică corespunzătoare. La stabilirea acestui
buget se va lua în considerare necesarul de resurse pentru a satisface toate programele dezvoltate de
compartimentul care desfăşoară aceste activităţi pe baza cerinţelor generale din Regulament şi cu
respectarea reglementărilor legale specifice domeniului.
*
Mentenanţă în sens larg. Conceptului de mentenanţă i se asociază deseori pe lângă activităţile de bază (supraveghere,
reparaţii, înlocuiri etc.) şi o serie de alte activităţi prin faptul că pot fi executate şi de către personalul compartimentului
de mentenanţă al titularului de licenţă. Exemple de astfel de lucrări asociate mentenanţei pot fi: curăţirea şi conservarea
regulată a echipamentelor şi/sau încăperilor deMentenanţă
lucru, mutări de mobilier,
în sensinstalări/reamplasări de panouri sau perdele de
separare a spaţiilor în clădiri, îndepărtarea/amplasarea de utilaje * (maşini-unelte, echipamente etc.), lucrări desfăşurate în
cadrul unor proiecte cu caracter special (nu ca suportlarg pentru activităţi de mentenanţă de bază sau pentru activităţi
desfăşurate de societăţi de construcţii-montaj), lucrări de întreţinere la drumuri şi spaţii verzi (tăiat iarba, măturat alei,
îndepărtarea zăpezii etc.). Din punctul de vedere al Mentenanţă
Regulamentului, activităţile de natura celor precizate mai sus nu
Lucrări asociate
constituie activităţi de mentenanţă iar gestionarea, cheltuielile şi contabilitatea acestor lucrări trebuie clar separate de cele
aferentementenanţei
activităţilor de mentenanţă.
Mentenanţă Mentenanţă
preventivă corectivă
Mentenanţă bazată pe
Mentenanţă
CERINŢA DE SCHIMBARE A
timp UNEI SITUAŢII EXISTENTE
(activităţi de menţinere/ bazată pe
(CONFIGURAŢIE)
restabilire a performanţelor stare
Fig. 2 ─ Determinarea sistemelor de gestionare a mentenanţei şi a modificărilor
bazate pe timp) Modificări, altele decât cele
făcute cu scop de modernizare
Activităţi de determinare/ prognozare a

Fig. 3 ─ Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanţă
stării:
a) supraveghere; Afectează
b) activităţi predictive (mentenanţă instalaţiile,
predictivă, mentenanţă bazată pe CERINŢA
structuraDEsauA EXECUTA Nu Gestionarea
Da
fiabilitate) LUCRĂRI
proiectul
Activităţi DE Sunt afectate anumai
de menţinere/restabilire modificării
MENTENANŢĂ
(inclusiv
performanţelor, bazate pe stare (altele decâtGESTIONAREA
documentele documentelor
software) ?
Schimbări cele de proiectare)
la instalaţii/ structuri LUCRĂRILOR
Afectează
Regulament de
Planificare bazele
conducere şi organizare a activităţii
Programare de mentenanţă
care nu modifică
Executare cerinţele de DE 32/34
Verificare / Testare
de proiectare? Afectează
Evaluare din partea unei proiect (înlocuiri echivalente) MENTENANŢĂ
Gestionarea
Executarea activităţii şi
Lucrăriproiectul
DaModificări NuDapersoane Nu
minore ? ? Fig. 1Da
Nu Nu─Lucrări
Tipuri de mentenanţă
curente ? Da vezi figura 3
calificate Închiderea formală aînchiderea
lucrării formală modificărilor
a lucrării minore
majore

ANRE 035.1.2.0.7.0.06!12!02 Regulament de Conducere Si Organizare Men Tenant A

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANRE 035.1.2.0.7.0.06!12!02 Regulament de Conducere Si Organizare Men Tenant A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

REGULAMENT DE CONDUCERE ŞI ORGANIZARE A

Cod ANRE: 035.1.2.0.7.0.06/12/02

REGULAMENT DE CONDUCERE ŞI ORGANIZARE A

Art. 1. ─ Prezentul Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă, denumit în

Art. 2. ─ (1) Regulamentul stabileşte obiectivele de conducere, responsabilităţile şi cerinţele pentru

Art. 3. ─ Clasificarea lucrărilor de mentenanţă în categoriile precizate în Regulament şi definiţiile

Art. 5. ─ Prevederile Regulamentului se aplică următoarelor domenii referitoare la activitatea de

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 2/34

Definiţii şi abrevieri. Clasificări

Art. 8. ─ In contextul Regulamentului, următorii termeni se definesc astfel:

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 3/34

Etalonare Verificare prin care se compară două instrumente sau dispozitive de

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 4/34

Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 5/34

Lucrări curente, care includ:

Lucrări minore, care includ:

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 6/34

predictivă monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii

Notă: 1) Performanţele la care face referire definiţia pot fi, de exemplu

2) Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă

a) asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele

b) reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 7/34

c) conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 8/34

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 9/34

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 10/34

separate de cele de suport tehnic.

Supraveghere Activitate de mentenanţă preventivă prin care, în mod periodic sau

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 11/34

SISC Structuri, Instalaţii (Sisteme), ansambluri, subansambluri, echipamente şi

categoria mijloacelor fixe, pentru care se aplică Programe de Asigurare a

a) Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 12/34

l) Hotărârea Guvernului nr. 424/2001 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor

Orientarea generală şi obiectivele conducerii activităţii de mentenanţă

Art. 11. Activităţile de mentenanţă a SISC vor fi orientate astfel încât:

Art. 12. ─ Obiectivele conducerii activităţilor de mentenanţă constau în:

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 13/34

Responsabilităţi ale titularilor de licenţă

Art. 13. ─ Titularii de licenţă au responsabilitatea de a asigura aplicarea prevederilor Regulamentului

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 14/34

l) urmărirea, evaluarea şi raportarea datelor cu privire la performanţele realizate în activitatea de

Cerinţele programului de asigurare a mentenanţei

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 15/34

c) alocarea responsabilităţilor şi a autorităţii pe fiecare nivel de conducere din cadrul organizaţiilor

Conţinutul programului de asigurare a mentenanţei

(2) În întocmirea şi aplicarea Programului de Asigurare a Mentenanţei propriu fiecărui titular de

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 16/34

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 17/34

Secţiunea 1- Organizarea, planificarea, programarea si coordonarea activităţii de mentenanţă

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 18/34

c) măsurilor necesare4 pentru selectarea şi pregătirea unui număr suficient de personal

1.3 ─ Planificarea şi programarea activităţilor de mentenanţă presupune:

1.4 ─ Compartimentul de mentenanţă trebuie să prezinte anual, într-un Plan de mentenanţă,

1.5 ─ Se va utiliza un sistem formalizat de planificare şi estimare a activităţilor, care să identifice:

1.6 ─ În funcţie de complexitatea lor, de necesarul de scule/utilaje şi de necesarul de calificare pentru

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 19/34

instrucţiunilor tehnice de exploatare şi mentenanţă. Lucrările de monitorizare şi testare precum

LUCRĂRI DE NIVELUL 3 – ansamblu de lucrări executate în vederea restabilirii potenţialului

Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă 20/34