Cuprins

I. Generalități privind sistemele de ale panourilor solare

II. Modelarea panoului fotovoltaic
III. Modelarea ramei de susținere a panoului
IV. Alegerea actuatorului
V. Modelarea articulațiilor de legatură ale actuatrului
VI. Verificarea funcționării sistemului de orientare
VII. Analiza prin Metoda cu Element Finit
VIII. Memoriu Justificativ
IX. Bibliografie
I. Generalități privind tipurile de sisteme ale panourilor solare

Noțiuni generale

In timp ce sistemele traditionale de incalzire folosesc energia electrica,

motorina, pacura sau gazul drept combustibil pentru incalzirea locuintei si obtinerea unei
ape calde menajere, sistemul de incalzire solara investeste energia de la soare pentru a o
transforma in energie termica.
Vom vorbi nu despre tipurile de panouri solare din punct de vedere al
intrebuintarii lor, unde distincte sunt doua categorii (termice si fotovoltice), ci din punct de
vedere al tehnologiei de construire, unde distincte sunt trei mari tipuri de panouri:
monocristaline, policristaline si amorfe.
Panouri solare monocristaline
Acestea sunt realizate dintr-o zona mare de cristal de siliciu. Aceste tipuri de
panouri solare sunt cele mai eficiente in absorbtia luminii soarelui si a conversiei acestuia
in energie electrica, cu toate acestea ele sunt cele mai scumpe. Acest tip face fata cel mai
bine in conditii de lumina mai redusa, cand celelalte tipuri de panouri solare sunt mai
ineficiente. Panourile realizate din monocristaline au fost utilizate pe o scara larga de
peste 20 de ani. Ele sunt de obicei utilizate in aplicatii de inalta fiabilitate, cum ar fi de
telecomunicatii. Cele mai cunoscute branduri sunt BP si Siemens.
Panouri solare policristaline
Policristalinele sunt cel mai frecvent tip de panouri solare ce se folosesc astazi.
Ele sunt usor mai eficiente decat monocristalinele, dar mai putin costisitoare pentru a le
produce. In loc de o zona mare de cristal, acest tip de panou solar este compus din mai
multe zone mici de cristale de siliciu. Branduri cunoscute conform analizelor noastre ar fi
SX include BP (fosta Solarex), Sharp si Kyocera. Un detaliu important este ca acest tip de
panouri solare pot functiona normal la diferente de temperatura fara a pierde foarte mult
din eficienta.
Panouri solare amorfe
Panourile solare amorfe, constau dintr-un film subtire realizat din siliciu topit ce
foloseste ca suport un material inoxidabil. Aceste tipuri de panouri solare au randament
mai mic decat celelate doua tipuri de panouri solare. Un avantaj al celui amorf asupra
celorlalte doua este ca acestea sunt protejate de umbra. Asta inseamna ca panoul solar, in
timp ce continua sa perceapa o parte din energia solara, celulele panoului se afla intr-o
umbra. Acestea functioneaza pe mare, barci si alte tipuri de transport.

Panoul solar cu tuburi vidate

 Este alcatuit din tuburi paralele, in spatele carora se afla reflectoare pentru
concentrarea radiatiei solare. Tuburile vidate se compun din doua tuburi de sticla
concentrice, intre care este vid. Materialul din care sunt fabricate tuburile este sticla de
mare rezistenta, borosilicate. Tubul din interior este inconjurat de o suprafata absorbanta
de care este atasat un tub de cupru prin care circula un agent termic. Vidul dintre tuburi
reduce la minimum pierderile de caldura, permitand obtinerea unui randament ridicat.
Astfel de panouri sunt mai eficiente in zonele cu temperatura moderata.
Concluzii
Datorita factorilor externi, regenerabili, panourile solare si fotovoltaice reprezinta
o solutie pentru viitor care ajuta la conservarea si regenerarea mediului inconjurator.
Datorita dezvoltarii tehnologiei, panourile solare si cele fotovoltaice devin din ce in ce mai
utilizate in viitorul apropiat.

II. Modelarea panoului fotovoltaic

Fig.2.1- Dimensionarea panoului fotovoltaic

1. Sectiunea ramei
 Fig.2.2-Sectiunea ramei
2. Obținerea ramei

Fig.2.3- Obtinerea ramei

3. Modelarea celulei fotovoltaice

Fig. 2.4- Obtinerea celulei

4. Panoul fotovoltaic
 Figura2.5- Panoul fotovoltaic
III. Modelarea ramei de sustinere a panoului
1. Alegerea profilului ramei

Fig. 3.1- Alegerea profilului ramei

2. Schema de așezare a panourilor

PV PV PV

PV PV PV
 Fig. 3.2- Schema de asezare a panourilor
3. Modelarea ramei

Fig. 3.3- Modelarea ramei

4. Modelul 3D al dispunerii panourilor pe ramă

Fig 3.4- Modelul 3D al dispunerii panourilor pe rama

IV. Alegerea actuatorului
1. Calculați forțele axiale din actuator
F2 = 2662,56 N
P = 14,64 kg/ms-2
 ρ = 1,22 Kg/m3
F1 = 665,61 N
Asuport = 4,736 m2
Fact = 286,98N
2. Determinarea cursei necesare si aîncărcării actuatorului

Figura 4.1- Cursa necesara

3. Alegerea actuatorului
Din calcule cursa actuatorului este 811, astfel se alege tipul de actuator Mecvel model
L02 versiunea M05 .
V. Modelarea articulațiilor de legatură ale actuatrului
 Fig.5.1- Modelarea articulatiilor de legatura ale actuatorului
VI. Modelarea montajului cu rulmenți

Fig.6.1- Suport

1. Alegerea rulmenților
 Fig.

2. Modelul montajului cu rulmenți

X. Verificarea funcționării sistemului de orientare
XI. Analiza prin Metoda cu element finit

I. Memoriu justificativ
1. Identificarea si extragera din modelul 3D a elementelor component a subansamblului

Din ansamblul anterior, realizat in programul de proiectare CATIA V5R19, se va extrage

subansamblul format din sistemul de prindere al actuatorului pe cadrul sistemului solar.
Subansamblul are urmatoarele component:
• Mecanism de prindere superior
• Mecanism de prindere inferior
• Bolturi
• Actuator

2. Identificarea componentelor si a tipurilor acestora

Din analiza subansamblului s-a determinat care sunt componentele standardizate si cele
nestandardizate:
Cele standardizate sunt:
• Bolt A 10x40 (STAS 575/1/0/50)
• Bolt A 10x20 (STAS 575/1/0/50)
• Actuator MECH VEL 02
Cele nestandardizate sunt:
• Mecanism de prindere superior
• Mecansim de prindere inferior

3. Detalierea modului de procurare a componentelor standardizate si a modului de

fabricatie a celor nestandardizate
Componentele standardizate se vor obtine de la un furnizor de pe piata.
Componentele nestandardizate sunt realizate prin frezare.
Sitemele de prindere se vor asambla de cadrul principal prin sudura.

4. Amsamblarea componentelor
Asamblarea componentelor se va realize astfel:
• Se vor suda cele doua mecanisme pe cadrul principal
• In partea inferioara se va monta actuatorul cu boltul de tip A 10x40 (STAS 575/1/0/50) se
monteaza cu joc si inel de siguranta
• In partea superioara se va monta actuatorul cu bolul de tip A 10x20 (STAS 575/1/0/50) se
monteaza cu joc si inel de siguranta
5. Stabilirea pieselor de uzura
Intrucat ansamblul nu executa o miscare continua, producandu-se miscari lente si de scurta
durata, uzura intervine mai tarziu. Piesele predispose la uzura sunt bolutirle de care este prins
actuatorul. In cazul in care apar forte exterioare mai mari decat cele stabilite, sau in cazul in care
se depaseste domeniul unghiular de 300 uzura intervine mai devreme.

6. Scoaterea din uz: dezamsamblarea, refolosire, reciclare

Dezasamblarea se poate realizea usor, asamblarile cu bolt si cu inel fiind demontabile se pot
utiliza si la alte asamblari. Atat bolturile si cat actuatorul se pot recicla.
Mecanismele de prindere se pot recicla 100%.
XII. Bibliografie

1. VELICU, R. Proiectare Constructiva a Produselor. Notite curs

2. LATES, M. T. Metoda elementelor finite. Aplicatii. Editura Universitatii din Brasov
Transilvania 2008
3. Surse Internet: Rulmenti SKF www.skf.com
Actuatoare liniare Mec Vel www.mecvel.com