Senzorii sistemelor ABS de obicei lucreaza in situatii
extreme. Din cauza temperaturilor mari la care este supus de catre placute si discul de frana si a neatentiei mecanicilor care pot produce erori in timpul lucrarilor la aceste sisteme, pot sa apara rupturi in cablajul senzorilor care duc la lipsa semnalului . Senzorii de roti in sistemele de franare electronice lucreaza pentru sistemele ABS, EDS, ASR, si ESP. Rolul senzorilor este de a informa si a transmite unitatilor de comanda viteza de rotatie a fiecarei roti. Cu cat semnalul transmis este mai clar si mai exact, cu atat reglajul sistemului de franare este mai precis si mai eficient. • Inainte la sistemele ABS, turatia rotilor era sesizata de un senzor pasiv cu magnet permanent (senzor inductiv), care nu era capabil se sesizese decat viteze de peste 7 Km/h.
• Dupa perfectionarea sistemelor ABS cu ASR si
introducerea altor sisteme ca EDS (blocare electronica al diferentialului) si ESP (program de stabilitate electronica) s-a ajuns la concluzia ca aceste sisteme necesita un semnal la viteze mai mici. Prin dezvoltarea senzorilor pasivi s-a putut ajunge pana la viteza de 3 km/h. Senzori de turatie • Senzor fata Senzor spate • Urmatoarea generatie de senzori care se folosesc momentan sunt senzorii activi, care sunt capabili sa sesizeze si viteze care depasesc 0 km/h adica emit semnal in momentul pornirii. Daca comparam cele doua sisteme, ajungem la concluzia ca senzorii pasivi genereaza semnale sinusoidale iar senzorii activi semnale dreptunghiulare. Date nominale ale senzorului pasiv : • numar de spire :5000 • rezistenta bobina :1100 ohmi • semnal min. :150mv/50Hz • semnal max. :2000mv/50Hz • distanta intrefier :min 0.2mm max 2.9mm (in functie de tipul de vehicul) • Pentru ca acest semnal sa se poata folosii si la alte sisteme va trebui transformat in semnal dreptunghiular, care poate fi facut numai electronic. La cei mai noi senzori, partea electronica care transforma semnalul in semnal dreaptunghiular este montat direct in corpul senzorului, aceasta inseamna ca semnalul de iesire produs de senzorul activ este dreptunghiular. Frecventa produsa de senzor poate fi evaluata de catre unitatea de comanda numai daca amplitudinea tensiunii se gaseste domeniul prescris, iar evaluarea semnalului pentru ESP va fi in functie de viteza vehiculului si a rotilor. • Pentru aceasta trebuie respectata distanta prescrisa dintre senzor si coroana. Daca distanta este prea mare amplitudinea semnalului va scadea asa de mult incat electronica de comanda nu va putea executa evaluarea semnalului. Din cauza diferentelor, care exista in principiul de functionare al senzorilor, difera si modul de verificare al acestora. In momentul aprinderii becului de avertizare ABS, aceasta da o informatie despre un defect al sistemului. In acest caz este recomandat diagnoza sistemului prin citirea memoriei de erori. • Dupa stabilirea precisa a pozitiei componentei si inceperea masuratorilor in sistemul electric, va trebui verificata vizual starea cablurilor, conexiunilor si componentelor. In cele mai multe cazuri pot sa apara intreruperi in caburile de legatura, sau contacte oxidate in stechere. Pentru verificari electrice se poate folosi un aparat de masura (multimetru) si un osciloscop. • Rezistenta interna (continuitate) • Tensiunea de iesire, prin rotirea rotii cu cel putin 1 rot/sec. • Starea cablajului intre senzor si unitatea de comanda • Starea cablajului intre masa si plus. • In afara de cele amintite mai sus vor trebui verificate starea danturii coroanei, daca nu cumva este deteriorat si nu contine impuritati metalice din uzura placutelor si a discurilor de frana. • O masura foarte importanta pentru funtionarea sistemului ABS, este verificarea si reglarea corespunzatoare a jocului de la rulmentii de roata si reglarea corecta al intrefierului adica distanta dintre senzor si coroana. Orice defect al sistemului ABS va fi memorat sub forma de cod erori . Din experianta specialistilor care lucreaza in sistemele ABS, cele mai multe probleme provin din cauza fixarii necorespunzatoare de catre mecanici al cablajului senzorilor de la roti.
l2 Studiul Echipamentelor de Masurare Aferente Unui Generator Eolian Anemometru Girueta Studiul Structurii Unui Sistem Izolat Bazat Pe Un Generator Eolian