CCMAI II - Engine PROJECT

Motor cu aprindere prin scanteie

Puterea nominala P n= 157 kW

Turaţia nominală n n= 5800 rot/min

Număr cilindri 4

Dispunerea cilindrilor In linie

Cilindrea totală Vt= 1781 cm3

Cursa pistonului S= 86 mm

Alezajul D= 81 mm

Presiunea maximă a gazelor pg= 161.7 *10^5 N/mm2

pg= 161.7 Mpa
 PROIECTAREA CILINDRULUI
Calculul cilindrului

Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru umeda cu perete

de sprijin la partea superioara

Din calculul termic a rezulatat:

• valoarea alezajului:

D= 81 mm

• presiunea la sfarsitul arderii pg

pg= 161 *105 N/m2 16.1 N/mm2

Grosimea peretilor se adopta din conditii de rigiditate:

pentru MAS d= 0,06∙D+2 mm

d = 0.06∙D+2= 6.9 mm

Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza si din relatia

tensiunilor in plan longitudinal.

Pentru constructia cilindrului se alege fonta cu σl = 38…59 [N/mm2]

Se adopta σl = 40 N/mm2
0,5⋅D⋅p g
d=
sl
δ= 16 mm

Camasa umeda a cilindrului se verifica ca tensiunile sumare sa nu

depaseasca valorile admisibile.

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

D
s t =0 , 25⋅p g⋅ med
d
D+ D 1
D med =
2
 unde: pg - presiunea maxima a gazelor [N/mm2]
D1=2∙d+D= 95 mm
Dmed= 88 mm
σ t= 21.7 N/mm2

Tensiunea de incovoiere este data de relatia

( N·h)max
si =
W
4 4
p D1 - D
W=
32 D1
W= 38813.74 mm3

σi= 1.8 N/mm2

unde: • h - distanta din P.M.I pana la axa boltului [mm]

se adopta h= 40 mm
• N - forta normala pe peretele cilindrului [Nm]

Din calculul dinamic:

• forta normala maxima pe peretele cilindrului Nmax este

Nmax= 1737 N

Tensiunea totala are urmatoarea expresie:

s S = st + si

σΣ = 23 N/mm2

La proiectarea cilindrilor care se sprijina pe un guler la partea superioara,

inaltimea H a gulerului camasii se considera desfasurata

Pe unitatea de lungime actioneaza forta:

2
D m⋅P gnax
F s =1. 3⋅π⋅ =
4
 2
D m⋅P gnax
F s =1. 3⋅π⋅ = 141748 N/mm
4

unde: • Fs - forta de strangere a camasii pe

bloc si este egala cu forta ce actioneaza
asupra suruburilor de chiulasa ale unui
cilindru
• Dm diametrul mediu de etansare
Alte dimnesiuni adoptate:

• De - diametrul de etansare

De=D 1 +3 .. . 5 mm= 99 mm

• Dg - diametrul gulerului

D g =D e +6 mm= 105 mm

• Ds - diametrul zonei de centrare

Ds=De +1 mm= 100 mm

• Dm diametrul mediu de etansare

Dg + D
Dm= = 93 mm
2
Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:

F s⋅y
M i= = 2273.965 Nmm
π⋅D m
unde : • y - reprezinta bratul dintre cele doua
forte Fs care actioneaza asupra
gulerului cilindrului:

D g + Ds
− Dm
2 5 mm
y= =
2

Inaltimea gulerului cilindrului Hg:

Hg= 6⋅
√ Mi
1 . 5⋅σ ai
= 11 mm
 unde : σai= 80 Mpa

Tensiunea egala pentru o portiune egala cu unitatea este:

6⋅F s⋅y
σi= = 120 Mpa
π⋅D m⋅H
g2
Elemente de etansare a cilindrilor

Etansarea cilindrului la partea superioara fata de gazele arse se realizeaza cu

garnitura de chiulasa iar fata de lichidul de racire în partea inferioara cu garnituri a
caror forma depinde de solutia constructiva adoptata.

Garnitura de chiulasa

Se deformeaza sub efectul de strangere a chiulasei, in timpul arderii cand presiunea

gazelor tinde să indeparteze chiulasa, materialul garniturii trebuie sa posede o
elasticitate suficienta pentru a urmarii deplasarea chiulasei si, sa nu se compromita
etansarea. Temperaturile inalte cu care vine în contact garnitura de chiulasa nu
trebuie sa afecteze rezistenta si elasticitatea materialului.
In functie de materialul din care se confectioneaza garnitura de chiulasa acesta
poate fi: metaloplastica, plastica sau metalica.
In cazul de fata ca solutie constructiva se alege pentru etansarea chiulasei cu blocul
motor garnitura de chiulasa metaloplastica.

Garnitura metaloplastica este constituita dintr-o foaie de azbest armata cu o

tesatura din fire metalice sau o placa (inima) din cupru sau otel cu continut scazut de
carbon. Protectia garniturii contra gazelor arse se realizeaza prin bordurare cu tabla
din cupru sau aluminiu. La unele garnituri se bordureaza si orificiile de trecere ale
lichidului de racire.
Orificiile garniturii pentru circulatia uleiului si lichidului de racire se executa cu
diametre mai mari cu 2…3 [mm] fata de cele din bloc sau chiulasa pentru a se elimina
efectul de diafragma la curgerea acestora. Orificiile pentru suruburile (prezoanele) de
chiulasa sunt cu 1…2 [mm] mai mari decat diametrul acestora.

Etansarea fata de lichidul de racire

Etansarea fata de lichidul de racire se realizeaza cu inele din cauciuc montate in

canale executate în camase.

Se alege inel O cu diametrul sectiuinii d:

d= 4 mm

Dimensiunile canalului de etansare:

• Latimea canalului b:

b= 5.4 mm
• Adancimea t:

t= 3.5 mm
 PROIECTAREA PISTONULUI

Dimensiunile principale ale pistonului

Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente

functionale:

1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin scanteie

D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului

HN - distanţa de la generatoarea alezajului

pentru bolţ la fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului

HM - înălţimea camerei de ardere din capul

pistonului

Calculul pistonului

• Se alege piston cu cap plat datorita simplitatii constructive si suprafetei minime

de schimb de caldura.
• Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca
aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
• Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm2]
• Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
 30...40 HB la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la tractiune: • la 293 K: 20...25 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 423 K: 18...23 [daN/cm2] la 423[K]
• la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la oboseala: • la 293 K: 8...12 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
• Densitatea ρ = 2,68…2,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se

adopta pe baza datelor statistice:

• Lungimea pistonului H

H = 0,800...1.100∙D = 64.8 mm
se adopta : H= 67 mm

• Lungimea mantalei L

L = 0,500…0,800∙D = 48.6 mm
se adopta : L= 50 mm

• Inaltimea de compresie ll

ll = 0,500…0,700∙D = 48.6 mm
 se adopta: ll = 54 mm

• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,060…0,120∙D 7.29 mm
se adopta: h= 8 mm

• Grosimea flancului hc

hc = 0,035…0,450∙D= 4.05 mm
se adopta: hc = 4.5 mm

• Grosimea capului δ

δ = 0,080…0,100∙D 6.48 mm
se adopta: δ= 7 mm

• Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,250…0,400∙D = 32.4 mm
se adopta: b= 34 mm

• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur,
de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima a
gazelor din cilindru:
di2
s rl =0 , 1875⋅( p gmax −1 )⋅ 2
d
unde: di - diametrul interior al capului pistonului [m];
σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

se adopta di= 65 mm
σrl= 260290162 N/mm2 2602.902 ∙105 N/m2

• Diametrul fundului segmentului d:

d = D - 2 ∙( jr + t ) = 72 mm

t = grosimea radiala a segmentului 2…4mm

t= 3 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm

Calculul profilului pistonului:

• temperatura cilindrului :150……350 oC

Tc = 200 oC 473.2 K
• temperatura capului pistonului : 200….. 300 C
o

Tp = 250 oC 523.2 K

• temperatura mediului ambiant (motor rece):

To = 288 K

• coeficient de dilatare termica al materialului:

• Camasii (fonta): αc = (10…12) ∙ 10-6 1/K

αc = 10.7 ∙10-6 1/K

• Pistonului (Aluminiu): αp = (20,5…21,5) ∙ 10-6 1/K

αp = 20 ∙10-6 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:

φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului

φ's = 0.0025 mm

φ'i = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei

φ'i = 0.0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

'
Δ s =ϕ s⋅D=
'
0.20 mm
'
Δi = ϕi⋅D= ' 0.12 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

Dp = D - Δ's = 80.80 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara

D⋅[1+α c⋅(T c−T 0 )]− Δ' s
D ps = = 80.58 mm
1+α p⋅(T p −T 0 )
 D⋅[ 1+α c⋅(T c −T 0 )]− Δ' i
D pi = = 80.66 mm
1+α p⋅(T p −T 0 )

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară

Δs= D − D ps = 0.42 mm
Δi = D− D pi= 0.34 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forecare

de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston si camasa
cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli

Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:

• la incovoiere

σi=
Mi
Wz
=2, 28⋅p gmax⋅
R p −r 2
hc
=
( ) 32 Mpa

unde: • Rp raza pistonului [mm]

• r raza fundului pistonului [mm]
• Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
• Wz modulul de rezistenta la incovoiere
• la forfecare

0 ,76⋅p g⋅π⋅( R2p −r 2 )

τf= =0 , 76⋅p g = 12 Mpa
π⋅( R 2p −r 2 )

unde: pg - presiunea maxima

pg = 16.1 N/mm2

• efortul unitar echivalent:

σ ech= √ σ 2 2
i + 4⋅τ = 40 Mpa
σech = 14.4 Mpa < σecha=45 Mpa

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere este

redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.
Ea se verifica la compresie:
2
π⋅D p
σ c= p gmax⋅ = 811 ∙105 N/m2
4⋅A A
 2
π⋅D p
σ c= p gmax⋅ =
4⋅A A
unde : AA - aria sectiunii reduse
AA = 1018 mm2

σc = 427∙105 [N/m2] < σac = 200…450∙105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului, modulul

de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului in zona
port-segment, respectiv diametrele.

√ ( )
2
D 2p
d 1= d 2 − 0 , 02135⋅ ⋅p me = 72.335774 mm
l

unde : l = distanta de la fundul pistonului la

generatoarea alezajului boltului [mm].
l= 32 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

• Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti

√ ( )
2
2
D 2p
d 2 = d − 0 , 0513⋅ ' ⋅p me = 70.901936 mm
l
unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona
port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' = 16 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului

de ulei, nu trebuie să depaseasca o anumita valoare determinata conventional:
N max
psm= = 0.200768 N/mm2
D p⋅L N − A ev
unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax = 1737 N

LN - lungimea mantalei [m]

 LN = 50 mm
•
• Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa
boltului [m2]
Dp
Aev  2     LN  12691.64 mm2
2
Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu
urmatoarele relatii:
- in planul axei boltului

√ ( )
2
D 2p
2
d 3 = d − 0 , 02135⋅ ⋅p me = 72.3737 mm
l1
unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la
axa boltului [mm];
l1 = 50 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

- la partea de jos a mantalei

√ ( )
2 2
2 Dp
d 4 = d − 0 , 00772⋅ '
⋅pme = 72.382239 mm
l1

unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului

la axa boltului [mm];
l1' = 22 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b:

b=
Dp
2 √
p
⋅ K⋅ gmax ⋅
100
1
σa
=
√
unde: • K - constanta
5.7

K= 0.08

• pgmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm2]

• σa - efortul unitar admisibil, σa = 5,5…6,5 [daN/mm2]

 σa = 6.5 [daN/mm2]

Distanta dintre segment si umarul de piston ja:

t
ja =f⋅ ⋅α⋅T⋅D p
b
ja1 = 0.062 mm
ja2 = 0.019 mm
ja3 = 0.029 mm

unde : • f-constanta
f1 = 0.075 [mm] pt segmentul de foc
f2 = 0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 = 0.046 [mm] pentru segemtii de ungere

• t - grosimea radiala a segmentului [mm]

t= 3 mm
• b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b= 3 mm
• αAl - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]

• T temperatura segmentului de foc [K]

T= 240 C 513.2 K

• T temperatura segmentului de compresie [K]

T= 155 C 428.2 K

• T temperatura segmentului de ungere [K]

T= 120 C 393.2 K

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :

jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm
 Proiectarea segmentilor

Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza

pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica scaparea
gazelor din cilindru în carterul motorului se numesc segmenti de compresie iar
segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe suprafata cilindrului
se numesc segmenti de ungere.

Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele

impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si pretul

Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:

• duritatea 300 …380 HB
• σr > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece

asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului

dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)
 tc - dimensiunea radiala a canalului
Calculul segmentilor

Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective:

• Sa se stabileasca forma în stare libera si marimea fantei astfel incat
prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata
• Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si b
• Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui
pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
• Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii
S0
0 . 425 t
pe = ⋅E⋅ = 1.789 N/mm2
3− ρ D 3 D
( −1) ⋅
t t
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ= 0.196

• modulul de elasticitate
E= 1.2 ∙106 N/mm2

• deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii

S0= 14 mm

• grosimea segmentului t,
t= 3 mm
t 1 1 1
=( . .. . . . )=
D 20 30 23
D
t= = 3.521739
23
sau

D
t= = 6.971

unde:
0 .5+ 0. 815⋅
√ σa
K m⋅p e

• tensiunea admisibila σa,

σa = 580 N/mm2

• coeficient Km,
Km = 1.742

• inaltimea radiala a segmentului:

• pentru segmentii de etansare:
b= 3 mm
 • pentru segmentii de ungere:
b= 5 mm
Calculul tensiunilor in segment la montaj

σ ' max =
1 2⋅E
⋅ ⋅
( 1−
1
s0
t ) 94.04018
2⋅ =
m π
(
D
t
−1
3−ρ
)
unde:
• m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m= 2 pt montaj cu ajutorul clestelui

Calculul tensiunii maxime in segment

S
2⋅K m t
σ max = ⋅E⋅ = 327.636
π⋅( 3−ρ ) D 2
( −1)
t

Verificarea segmentului in canal

Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj Δ3

in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui rost
prea mare care ar periclita etansarea

• primul segment de compresie

Δ1 = (0,11…0,20) = 0.15 mm
Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• al 2-lea segment de compresie

Δ1 = (0,009…0,15)= 0.1 mm
Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0.5 mm
Δ2 = (0,5…1,5) = 0.9 mm

Jocul la capetele segmentului

Δ 3= Δ ' 3 − π⋅D⋅( α s⋅Δt s − α c⋅Δt c )= 0.01068 mm

unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al cilindrului

αc = 12 ∙10-6 1/K
 • αs = αc = 12 ∙10-6 1/K

• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150 K

• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δts = 100 K

• primul segment de compresie

Δ3 = 0,004∙D = 0.324 mm

• al 2-lea segment de compresie

Δ3 = 0,003∙D = 0.243 mm

• segmentul de ungere
Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D = 0.1215 mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda

Δ'3 = (0,0015…0,0030) ∙ D = 0.162 mm
 PROIECTAREA BOLTULUI
Proiectarea boltului trebuie să satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston

Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului

Dimensionarea

Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule de verificare a

rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a deformatiilor precum si precizarea prin calcul a
jocurilor de montaj

Diametrul exterior de [mm]

de= (0,24…0,28)∙D =0,26∙D = 21.06 mm

Diametrul interior di [mm]

di = (0,65…0,75)∙de= 0,68∙de = 14 mm

Lungimea bolţului l [mm]

l = (0,88…0,93)∙D = 0,88∙D = 71 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb[mm]

lb = (0,26…0,30)∙D = 0,28∙D = 23 mm

Verificarea la uzura

Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor specifice în

piciorul bielei (pb) şi în umerii pistonului (pp).
Schema de calcul este aratata în fig:
 Schema de calcul a boltului
Conventional se considera că forta care solicita boltul este:

2
π⋅D 2
F=F g +F j = ¿ p g −m p ¿r⋅ω ¿ ( 1+λ )= 80011.18 N
max p 4 max

mp= 0.85 kg
mb= 0.72 kg
m1b= 0.2338 kg
m2b= 0.6163 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.034 m
ω= 282.74 rad/sec
λ=1/3.6= 0.278

π⋅D2
F g max = ⋅p g max = 82963.2573 N
4
2 -2952.077 N
F jp =−mp⋅R⋅ω ⋅(1+ λ)=
Presiunea în locasurile din piston

F
p p= = 83 Mpa < Ppa =15….35Mpa
2⋅d⋅l p
lp = 23 mm

Presiunea în piciorul bielei

F
pb = = 173.69 Mpa
d⋅l b

Verificarea la încovoiere

Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

F⋅( l +0,5⋅l b + 4⋅j ) )

σi= = 1694.56801467 < σi = 500 N/mm2
(
1,2⋅d 2e⋅ 1−α 4 )
unde: di
α= = 0.68
de
Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului
2
π⋅D 335.221718 N
F g min= ⋅p g min =
4
Pgmin = 65053.73 N/m2 0.065054 N/mm2
 Fjpmin= 9336.4532 N
Fmin = 9671.67491 N
F⋅( l+0,5⋅l b + 4⋅j ) )
σ i min = = 204.837760016 N/mm2
2
(
1,2⋅d e⋅ 1−α
4
)
Efortul unitar mediu (σm) şi amplitudinea eforturilor unitare (σa) se determină cu

σ imax + σ imin
σ m= = 949.7029 N/mm2
2
σ imax −σ imin
σ a= = 744.8651 N/mm5
2
Pentru parametrii care intra în relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot folosi
urmatoarele valori:

• rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere

σ-1 = 340…380 N/mm2 pentru otel aliat
σ-1 = 360 N/mm2

• rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

σ 0 =(1,4 …1,6 ) σ -1= 540 N/mm2

• coeficientul tensiunilor
2⋅σ -1−σ 0 0.333333
ψ= =
σ0

• coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk

βk = 1

• factorul dimensional: ε = 0,8...0,9

ε= 0.85

• coeficientul de calitate al suprafeţei

bolţ cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5
γ= 2

Pentru boltul fix în biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza cu
ecuatia:

σ1 0.476996
c 2= =
βk
⋅σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
 σ1
c 2= =
βk
⋅σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
Valoarea admisibilă a coeficientului de siguranţă la încovoiere pentru bolţul fix în piciorul
bielei este cuprinsă între 2…4

Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale ale bosajelor si

piciorul bielei.

Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0 , 85⋅F⋅( 1+α +α )
2
τ= = 417.8573 N/mm2
d 2e⋅( 1−α 4 )

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru otel aliat

ζa = 180 N/mm2

Calculul la ovalizare

Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile

φ = 00 şi φ = 900

F
(σ i )ϕ=0° = ⋅η = 906.094596998 N/mm2
l⋅d e 1
η1 = 17
F
( σ i )ϕ=90 ° = ⋅η =
l⋅d e 2 559.646662851 N/mm
2

η2 = 10.5
F
(  e )  0   3  373.097775234 N/mm2
l  de
η3 = 7

F
(σ e )ϕ=90° = ⋅η 4 = 639.596186116 N/mm2
l⋅d e
η1 = 12
 Valorile marimilor: K, β1,
repartitia sarcinii β2, β3, β4,
Deformatia maxima de ovalizare

( )
3
F 1+α
Δδ max =0 , 09⋅ ⋅ ⋅K = 0.07657319993 mm
l⋅E 1−α
unde: • E= 210000
• K= 1.1

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald

Δ' = (0,0005…0,002)∙deb = 0.04212 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston

Δ +d e⋅[ α 0l⋅( t b −t 0 )−α Al⋅( t p −t 0 ) ]

'

Δ= = -0.0046157525
1+α Al⋅( t p −t 0 )
unde: • coeficientul de dilatare al materialului boltului
αol = 12 ∙10-6 1/K
• coeficientul de dilatare al materialului pistonului
αal = 21 ∙10-6 1/K
• tb temperatura boltului, K
tb = 423 K
• tp temperatura pistonului, K
tp = 473 K
• t0 tempratura mediului ambiant, K
t0 = 293 K

Deoarece tp > tb şi αAL >αol este posibilă apariţia de jocuri negative

In cazul in care boltul este fix în piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dacă boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.
 Calculul bielei
Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul
boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este compusa din trei
parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj.
La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului
bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a
uzurii lagarelor.

Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea
acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in
conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul

imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

• Diametrul exterior al piciorului bielei d e,

de = (1,25…1,65) ∙ d = 27.378 mm
se adopta : de = 30 mm

• Diametrul interior al piciorului bielei d i,

di = d + 2 ∙ h b = 25 mm

• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,16…0,20) ∙ d = 3.5802 mm
 se adopta : hp 4 mm
• Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,080…0,085) ∙ d = 1.6848 mm
se adopta : hb 2 mm

• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,

a= 23 mm

Solicitarea de intindere

Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este minima,
deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste conditii forta de
intindere se determina cu urmatoarea relatie:

2
F î = F j p =m p ¿ r⋅ω ¿ ( 1+ λ )= 2952.077 N

unde:
• mp - masa pistonului
mp = 0.85 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.034 m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 282.74 rad/sec
•λ= 0.27777778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:

• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a piciorului cu
corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si forta normala in

sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:
M î =M 0 + N 0⋅r m⋅( 1−cos ϕî ) −0,5⋅F î⋅r m⋅( sin ϕ î −cos ϕ î ) = 8262.194 N∙mm
N î = N 0⋅cos ϕ î + 0,5⋅F î⋅( sin ϕ î −cos ϕ î )= 997.5312 N
unde:
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0 = F î⋅r m⋅( 0 , 00033⋅ϕ î −0 , 0297 ) = -1176.44 N∙mm

• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0 = F î⋅( 0 , 572−0 , 0008⋅ϕ î )= 1683.23 N

• φi se introduce în radiani
se adopta φi = 130 o

φi = 2.26892803 rad

• rm - raza medie
d e + di 13.765 mm
r m= =
4
In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul bielei
cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:
1
K= = 0.73684211
A E
1+ b⋅ BZ
A p Ea

unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a

Ab = 90.72 mm2

• Ap- aria secţiunii piciorului Ab=2*hp*a

Ap = 181.44 mm 2

• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat

EBZ = 1.5 ∙105 N/mm2

• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei

EOL = 2.1 ∙105 N/mm2

Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σîi ), respectiv exterioară
(σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

i [
σ î = −2⋅M î ¿
6⋅r m −h p
h p ¿ ( 2⋅r m −h p )
+k⋅N î ¿
]
1
a⋅h p
=
 i [
σ î = −2⋅M î ¿
6⋅r m −h p
h p ¿ ( 2⋅r m −h p )
+k⋅N î ¿
1
a⋅h p
=
] -143.99 N/mm2

e [
σ î = 2⋅M î ¿
6⋅r m +h p
h p ¿ ( 2⋅r m +h p ) ]
+ k⋅N î ¿
1
a⋅h p
= 133.1586 N/mm2

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima

2
π⋅D 2
F c= ⋅p g −mp ¿ r⋅ω ¿ ( 1+λ )= 80011.18 N
4 max

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se efectueaza

în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate de forta

de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

' '
M c =M 0 + N 0⋅r m⋅( 1−cos ϕ c ) −F c⋅r m⋅ ( 2 )
sin ϕ c ϕ 1
− ⋅sin ϕ c− ⋅cos ϕ c =
π π
-3578.26 N∙mm

N =N ⋅cos ϕ + F ⋅( − ⋅sin ϕ − ⋅cos ϕ )=

' sin ϕ ϕ 1 c 332.0691 N
c 0 c c c c
2 π π
unde: • φc se măsoară în radiani
φc = 110 o

φc = 1.919862 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
 Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 = 0.25 N/mm2
Mo' = 1.45316346 N/mm2

• No' - forta normala in sectiunea B - B

No' / Fc ∙ 103 = 0.9
No' = 72.0100623 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune se

calculeaza cu urmatoarele expresii:

• pentru fibra interioara

i [
σ c = −2⋅M c ¿
6⋅r m−h p
h p ¿ ( 2⋅r m −h p )
+k⋅N c ¿
]
1
a⋅h p
= 68.56658 N/mm2

• pentru fibra exterioara

e [
σ c = 2⋅M c ¿
6⋅r m +h p
h p ¿ ( 2⋅r m +h p )
+k⋅N c ¿
1
a⋅h p
=
] -51.4634 N/mm2

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga o solicitare

suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.

• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm

• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

Δ t =d i⋅( α BZ −α OL )⋅( t −t m )= 0.020048 mm

unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei

• coeficientul de dilatare al bucsei

αBZ = 18 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului bielei

αOL = 10 ∙10-6 1/K

• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K

t= 373 K

• temperatura mediului ambiant tm = 273 K

 tm = 273 K
•

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

Δm + Δ t
= 16.96226 N/mm
2
pf =

[ ]
d 2e +d 2i d 2i +d 2
+ν −ν
d 2e−d 2i d 2i −d 2
di +
EOL E BZ
unde: • ν -coeficientul lui Poisson
ν= 0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:

• in fibra interioara
2 2
d e +d i
σ i = p f⋅ 2 = 95.2894536 N/mm2
d e − d2i

• in fibra exterioara
2
2⋅d i
σ e= p f⋅ 2 2 = 78.3271975 N/mm2
d e -d i

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de

oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara în
sectiunea de incastrare

Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:

σ max = σ e + σ î = 211.485764 N/mm2

e

σ min = σ e −σ c = 129.790565 N/mm2

e

Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

σ max −σ min
σ a= = 40.8475995 N/mm2
2
σ max + σ min
σ m= = 170.638164 N/mm2
2
In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

σ −1
C= t
= 3.939732
βk
¿ σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
 σ −1
C= t
=
βk
¿ σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune
σ-1t= 340…400 = 360 N/mm2

• coeficient de concentrare βk
βk = 1

• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.85

• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului

ψ = 0,12…0,20 = 0.16

• coeficientul de calitate al suprafetei

γ = 0,70…0,80 = 0.75

Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în intervalul 2…5

Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia

2
8⋅F jp⋅r 3m⋅( ϕ c−90 ° )
δ p= 6
= 0.00388 mm
10 ⋅EOL⋅I
unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei
a⋅h
p2 30.24 mm3
I= =
12

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al corpului bielei sunt
determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.

Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de

Hp = 18 mm
• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp
Hc = 20 mm
• hi = 0,666 ∙ Hp
hi = 12 mm
• H =l(de+dm)2
H= 89.60 mm
• B = 0,75 ∙ Hp
B= 14 mm
• a = 0,167 ∙ Hp Dimensiunile corpului bielei
 a= 3 mm
• l - lungimea bilelei
se adopta l = 122 mm
dl dm
• l1 - lungimea incastarta a bielei l1= l−( + )
2 2
se adopta l1 = 90 mm
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie
• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la
intindere este:

2 3764.07183 N
F î =( mp +m1 b )⋅r⋅ω ( 1+ λ )=
Tensiunile la intindere sunt:
Fî
σ î= = 32.11722 N/mm 2

A
unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei
A =B⋅( H −h )+ a⋅h= 117.197928 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:

2
π⋅D 2
F c= ( )
⋅p g − m1b +m p ¿ r⋅ω ( 1+λ ) = 79199.19 N
4 max

Tensiunea de compresiune este data de relatia:

Fc
σ c= = 675.7729 N/mm2
A
Tensiunile de flambaj sunt:

• in planul de oscilatie:
σel l
2 2
σ f = 2 ¿ ¿ F c =C⋅ ¿ F c = 756.8657 N/mm2
0
π ¿E Ix Ix
• unde: σe - limita de elasticitate
Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

σe
C= =0 , 00015…0 , 00050
π 2⋅E
C= 0.0003
• in planul de incastrare

l 21
σe
σ f = 2 ¿ ¿ Fc = 756.865666 N/mm2
t π ¿E Iy
 2
σe
l
σ f = 2 ¿ 1 ¿ Fc =
t π ¿E Iy
unde: σe - limita de elasticitate
Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa urmatoarele

relatii:

• in planul de oscilatie:
Fc
( )
2
l ¿A
σ t =σ c +σ f = ¿ 1+C⋅ = 1432.639 N/mm2
0 0 A Ix
• in planul de incastrare

( )
2
F l ¿A
σ tî =σ c +σ f î = c ¿ 1+C⋅ 1 = 1432.639 N/mm2
A Iy
unde:

( )( )
l 2⋅A l 21⋅A
1+C⋅ − 1+C⋅ =1 , 10…1 , 15= 1.12
Ix Iy

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un ciclu
simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:
σ1
1.87938
C= t
=
βk
¿ σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
unde: • σmax tensiunea maxima:
σmax = σto = 1432.639 N/mm2
• σmin tensiunea minima:
σmin = σc = 675.7729 N/mm2
• σa amplitudinea ciclului
σ max −σ min 378.4328 N/mm2
σ a= =
2
• σm tensiunea medie
σ max + σ min
σ m= = 1054.206 N/mm2
2
Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton

Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia
 Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta de inertie
a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga a masei bielei care efectueaza
miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

F î =−r⋅ω2⋅[ ( m p +m 1b )⋅(1+ λ ) + ( m 2 b −m cb ) ]= 2948.664 N

Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

• Capul bielei este o bara curba continua

• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta dintre axele
suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului după o lege
sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni proportionala
cu momentul de inertie al sectiunii transversale

Tensiunea în fibra interioara în sectiunea de calcul este data de relatia:

[( ]
0 , 023⋅d c 0,4
σ =σ î⋅ + =

)
I cuz A cp + A cuz 120N/mm^2
1+ ⋅W cp
I cp
unde: • Icp- momentul de inertie ale capacului
Icp =
• Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului
Icuz =
• Acp - aria sectiunii capacului
Acp=
• Acuz - aria sectiunii cuzinetului
Acuz =
• Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii
capacului
Wcp =
σa - Rezistenta admisibilă este de 100…150 N/mm2

Calculul suruburilor de biela

spre capul bielei

spre capul bielei
Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor capului de biela.
In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea superioara a
capului bielei
superioara a capului bielei
solutia adoptata pentru capul bielei
solutia adoptata
Materialele pentru
care capul
raspund bielei impuse bielei sunt: otelurile de imbunatatire cu continut
cerintelor
mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate marcile 40C 10,
41 MoC 11
marcile 40C 10, 41 MoC 11
Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela
Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra
planului de separare dintre corp şi capac.

• Forta de inertie care solicita un surub

Fî 1474.332 N
F =î1 = 1474.33 N
z
unde : z - numarul de suruburi de pe o biela
z= 2
• Forta de strangere initiala a surubului

F sp =( 2…3 )⋅F î =2 . 5⋅F î = 3685.83046 N

1 1

• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

F s = F sp + χ⋅F î = 3980.6969 N
1

unde : χ- este constanta care tine seama de elasticitatea sistemului

χ= 0,15…0,25
χ= 0.2
Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensionează tinand
seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

√ 4 c1 F s
d s = c c⋅ ⋅ ⋅ =
π c2 σ c
7.1783476 mm

unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00

 cc = 2.5
• c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de
torsiune care apar la strangerea piuliţei
c1 = 1.3
• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului în zona
filetata
c2 = 1.2
σc - limita de curgere a materialului surubului
σc = 1000 N/mm2
• Diametrul partii nefiletate

√ 4 F
d 's = c c⋅ ⋅ s =
π σc
Verificarea la oboseală
7.7579883 mm

• Tensiunile maxime
Fs
σ max = = 98.360394 N/mm2
As
Fs
σ ’ max = = 84.2114195 N/mm2
A ’s
• Tensiunile minime
F sp
σ min = = 91.0744389 N/mm2
As
F sp
σ ’ min = = 77.9735366 N/mm2
A ’s
unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

π⋅d 2s 40.47053 mm2

As= =
4
• As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata
'2
π⋅d s
A 's = = 47.27027 mm2
4
σ max −σ min
σa = = 3.64297756 N/mm2
2
σ max +σ min
σm = = 94.7174165 N/mm2
2
• Coeficientul de siguranta:
σ −1
C= = 3.008372
βk
⋅σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
 σ −1
C= =
βk
⋅σ a +ψ⋅σ m
ε⋅γ
unde: • σ-1= 300…700 N/mm2
σ-1= 400 N/mm2
• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon
βk = 3.5
• ε= 0,8…1,0
ε= 0.9
• γ= 1,0…1,5
γ= 1.2
• ψ= 0.2
Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0
 Arborele cotit

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care au
un caracter de soc.

Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,

incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.

La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.

Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o

calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la

presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune

Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti

Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia contragreutatilor.

(masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic al motorului).

Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

• lungimea cotului l = (0.90...1.20)∙D

l= 97 mm

• Diametrul fusului palier dp = (0,60…0,80) ∙ D

dp = 49 mm

• lungimea fusului palier lp

paliere intermediare : lpi = (0,3… 0,5) ∙ dp
lpi = 19 mm
paliere externe sau medii lpe = (0,5…0,7) ∙ dp
lpe = 29 mm

• Diametrul fusului maneton dm = (0,55…0,70) ∙ D

dm = 44 mm
• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm
lm = 23 mm

• diametrul interior dmi = (0,6…0,80) ∙ dm

dmi = 31 mm

Grosimea bratului: h = (0,15…0,36) ∙ dm

h= 16 mm

• Latimea bratului b = (1,17…1,90) ∙ dm

b= 66 mm

• Raza de racordare: (0,06…0,1) ∙ dm

R rac = 3 mm

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie să le limiteze

presiunea maxima pe fusuri

Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se

calculeaza cu relatiile:
Rm 39.95547 MPa
pm = max
=
max d m ¿ lm
Rp
30.66415 MPa
pp = max
=
max d p ¿lp
unde: • Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton
Rmmax = 39750 N

• Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier

Rpmax = 28971 N

ppmax.a = 7….15 Mpa = 15MPa

ppmax= 14,62 <ppmax.a = 15 MPa

pmmax.a = 4,5….15 Mpa = 15MPa

pmmax= 9,38 <pmmax.a = 15 MPa

Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se determina

cu relatiile:
Rm
pm = = 15.01622 MPa
d m⋅l m
 Rm
pm = =
d m⋅l m

Rp
pp = = 6.470262 MPa
d plp
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile
manetoane
Rm = 14939 N

• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp = 6113 N

ppmed.a = 3….10 Mpa = 10MPa

ppmed= 5,49 <ppmed.a = 10 MPa

pmmed.a = 2….7,5 Mpa = 7,5 MPa

pmmed= 1,98 <pmmed.a = 7,5 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si

aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

√ ( )
3
π⋅d m⋅n
K m= √ p̄m⋅ω3 = p̄m⋅ ξ⋅ = 45.14616
60

√ ( )
3
π⋅d p⋅n
K p =√ p̄ p⋅ω 3 = p̄ p⋅ ξ⋅ = 29.63476
60

unde : • ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative

ξ= 1.054

•n-
n= 2.129

Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala

Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea

calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
• fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
 • reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza
• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn

• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj egal cu

suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din
dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste conditii
se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a
arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care
actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul final,
deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul
trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.

Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin = -309000 N∙mm

Mpmax = 352000 N∙mm

Eforturile unitare :
Mp
τ p min = min
= -27.4189 MPa
Wp
p
Mp
τp = max
= 31.23446 MPa
max Wp
p
 Mp
τ p max = max
=
Wp
p

π
W p= ⋅dp 3 = 11269.61 mm3
32
Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

τp −τ p
τp = max min
= 29.32667 N/mm^2
a 2
τ p +τ p
τ p m= max min
= 1.907786 N/mm^2
2
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia
τ −1
C p= = 5.656794
βk
τ
¿ τ pa +ψ τ ¿ τ pm
γ⋅ε τ

unde: • τ-1 = 320 N/mm2

• γ= 1.3
• βk
τ
¿ 2.5
ετ
2⋅τ−1− τ 0
• ψτ= = 0.09
τ0
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de
3…4 pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un

cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece
sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de
siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de
siguranta.
Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si momentelor.
Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna dupa doua
directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton
 Schema de calcul a reactiunilor în reazeme
Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax = 620000 N∙mm

MTmin = -352000 N∙mm

Eforturile unitare
MT
τ max = max
= 139.7532 N/mm^2
Wp
m
MT
τ min= min
= -79.3437 N/mm^2
W pm

π 3 d
W p =μ⋅ ⋅d m ¿ 1− mi =
m 16 dm ( ) 4436.393 mm3

unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii

2
ε= = 0.152416
d m−d mi
μ= 0.9

Coeficientul de corectie pentru calculul

modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

τm −τ m
τ ma = max min
= 109.5485 N/mm^2
2
τm +τ m
τ mm = max min
=
2
 τm +τ m
30.20472 N/mm^2
τ mm = max min
=
2
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:
τ −1
Cτ= = 1.295112
βk
τ
τa ψτ τm
γ τ ¿ ετ
unde: βkτ = 1.9

ετ = 0.75

ψτ = 0.09

γτ = 1.3

τ-1= 280 N/mm2

Verificarea la incovoiere

Schema pentru determinarea

momentului în planul orificiului de ungere

Fortele radiale:

Z= 28524 N
Z1 = 47295 N
Z2 = -6399 N

b 65422.62 N
A x=[ Z +( Z 1 −Z )⋅ ]−( 0 .5⋅Z 1 +Z 2 )=
lm

Fortele tangentiale
 T1 = 8380 N
T2 = 7568 N
b
A y=T 1 +( T 2 −T 1 )⋅ = 6037.692 N
lm
Fortele axiale

F br = mb⋅r⋅ω2 = 1956.978 N

F cb= m cb⋅r⋅ω2 = 815.4075 N

Momentele de incovoiere

lm h
a= + = 19 mm
2 2
M x =0 . 5⋅l⋅A x= 3179539 N∙mm

M y =0 . 5⋅l⋅Ay +( Fbr−Fcg )⋅( 0. 5⋅l−a )= 326942 N∙mm

√
M imax = M 2 +M 2 =
x y
3196304 N∙mm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se obtine
in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor

Momentul de incovoiere in acest plan:

θ= 45 o

M u =M y⋅cos θ+ M x⋅sin θ= 2479457 N∙mm

Eforturile unitare

Mi
σ max = = 46.09766 MPa
max

Wm
Mu
σ min = = 35.75916 MPa
Wm
π⋅d d mi 4
m3 -69338 mm3
Wm= [1−( ) ]=
12 dm
Calculul bratului arborelui cotit
 Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,
incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.

Tensiunea totala are expresia:

Bzmax = 47295 N

Bzmin = -16462 N

σ max =B Z ⋅
max (
6⋅a
+
b⋅h b⋅h
2
1
=
) 381.4896 MPa

σ min =B Z
min
⋅
( b⋅h b⋅h )=
6⋅a
2
+
1 -132.785 MPa

σ max + σ min 124.3521 MPa

σ m= =
2
σ max −σ min 257.1374 MPa
σ a= =
2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

σ −1 0.50535
Cσ = =
βkσ
¿ σ a+ ψσ ¿ σ m
γσ ¿ εσ 0.755862

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in

vedere urmatoarele valori:

γ σ = 1. . .1 . 15= 1

ψ σ =0. 1 . .. 0 . 2= 0.15
β kσ
=
εσ
 β kσ
= 2.5
εσ
σ −1 = 500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax = 8380 N

Tmin = -7353 N

0,5⋅a⋅T max
τ max = 2
= 16.5231 MPa
k⋅b⋅h
0,5⋅a⋅T min
τ min = 2
= -14.4981 Mpa
k⋅b⋅h
unde: k= 0.3

τ max + τ min
τm= = 1.012484 MPa
2
τ max +τ min
τ a= = 15.51062 MPa
2
Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:
τ −1
Cτ= = 8.99671
βk
τ
¿ τa+ ψτ ¿ τm
γ τ ¿ ετ
unde:
γ τ =1 . . .1 . 15= 1

ψτ= 0.1

β kτ
= 2
ετ
τ −1 = 280 MPa

Coeficientul de siguranţă global

C σ⋅Cτ 0.753208
Cbr = =
√ C2σ +C 2τ