Sunteți pe pagina 1din 17

Date de proiectare

Motor cu aprindere prin comprimare

Putere nominala P = 120 kW

Turattia nominala n = 4000 rot/min

Numar cilindrii 4

dispunerea cilidrilor: liniar

Cilindreea totala Vt = 2000 cm3

Cursa pistonului S = 90 mm

Alezajul D = 84 mm

Presiunea maxima a gazelor 157*10^5 N/m2


PROIECTAREA PISTONULUI

Dimensiunile principale ale pistonului

Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente


functionale:

1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin


compresie

D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului

HN - distanţa de la generatoarea alezajului


pentru bolţ la fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului

HM - înălţimea camerei de ardere din capul


pistonului
Calculul pistonului

• Se alege piston cu camera de ardere omega ,datorita inaltimii mai mici a


pistonului si o ardere buna prin injectie cu injector cu mai multe orificii.
• Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca
aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
• Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm2]
• Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la tractiune: • la 293 K: 20...25 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 423 K: 18...23 [daN/cm2] la 423[K]
• la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la oboseala: • la 293 K: 8...12 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
• Densitatea ρ = 2,68…2,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice


Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se


adopta pe baza datelor statistice:

• Lungimea pistonului H

H = 0,800...1.500∙D = 109.2 mm

se adopta : H= 117 mm

• Lungimea mantalei L

L = 0,500…1,000∙D = 63 mm

se adopta : L= 68 mm

• Inaltimea de compresie ll

ll = 0,550…0,850∙D = 67.2 mm

se adopta: ll = 72 mm

• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,100…0,180∙D 12.6 mm

se adopta: h= 16 mm

• Grosimea flancului hc

hc = 0,045…0,055∙D= 4.2 mm

se adopta: hc = 5 mm

• Grosimea capului δ
δ = 0,140…0,170∙D 12.6 mm

se adopta: δ= 14 mm

• Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,250…0,500∙D = 33.6 mm

se adopta: b= 36 mm

• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur,
de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima
a gazelor din cilindru:

 
2
di
 rl  0,1875  p gmax  1  2

unde: di - diametrul interior al capului pistonului [mm];


σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

se adopta di= 50 mm

σrl= 37547829 N/mm2 375.4783 ∙105 N/m2

• Diametrul fundului segmentului d:

d = D - 2 ∙( jr + t ) = 73 mm

t = grosimea radiala a segmentului 2…4mm


t= 4 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm

Calculul profilului pistonului:


• temperatura cilindrului :150……350 oC

Tc = 200 oC 473.2 K

• temperatura capului pistonului : 200….. 300 oC

Tp = 250 oC 523.2 K

• temperatura mediului ambiant (motor rece):

To = 288 K

• coeficient de dilatare termica al materialului:

• Camasii (fonta): αc = (10…12) ∙ 10-6 1/K

αc = 10.7 ∙10-6 1/K

• Pistonului (Aluminiu): αp = (20,5…21,5) ∙ 10-6 1/K

αp = 20 ∙10-6 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:

φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului


φ's = 0.0025 mm

φ'i = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei


φ'i = 0.0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

 s   s  D  0.21 mm

 i   i  D  0.13 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

Dp = D - Δ's = 83.79 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara


D  [1  c  (Tc  T0 )]  ' s
Dps   83.56 mm
1   p  (Tp  T0 )

D  [1  c  (Tc  T0 )]  'i
Dpi   83.65 mm
1   p  (Tp  T0 )

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară

s  D  D ps  0.44 mm

i  D  D pi  0.35 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si


forecare de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston
si camasa cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli

Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:

• la incovoiere
2
M i  2,28   Rp  r 
i  p gmax     39 Mpa
Wz  hc 

unde: • Rp raza pistonului [mm]


• r raza fundului pistonului [mm]
• Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
• Wz modulul de rezistenta la incovoiere

• la forfecare

0,76 pg    Rp2  r2 
f   0,76 pg 
   Rp2  r2
12 Mpa

unde: pg - presiunea maxima


pg = 15.7 N/mm2

• efortul unitar echivalent:

 ech  
2
i  4  2
 45 Mpa

σech = 14.4 Mpa < σecha=45 Mpa

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere


este redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.

Ea se verifica la compresie:

  D 2p
 c  p gmax   670 ∙105 N/m2
4  AA

unde : AA - aria sectiunii reduse


AA = 1291 mm2

σc = 427∙105 [N/m2] < σac = 200…450∙105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului,


modulul de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului
in zona port-segment, respectiv diametrele.

• Pentru partea superioara a capului pistonului

2
 Dp
2

d 1  d   0,02135   p me  
2
73.326726 mm
 l 

unde : l = distanta de la fundul pistonului la


generatoarea alezajului boltului [mm].
l= 32 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

• Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti


2
 Dp
2

d2  d   0,0513   p me  
2
71.688701 mm
 l 
unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona
port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' = 16 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului


de ulei, nu trebuie să depaseasca o anumita valoare determinata conventional:

N max
p sm   0.830015 N/mm2
D p  L N  Aev
unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax = 10128 N

LN - lungimea mantalei [m]


LN = 68 mm

• Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa
boltului [m2]
Dp
Aev  2     LN  17899.92 mm2
2
Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu
urmatoarele relatii:

- in planul axei boltului


2
 Dp
2

d 3  d   0,02135   p me  
2
73.118344 mm
 l1 

unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la


axa boltului [mm];
l1 = 35 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 1.5 N/mm2

- la partea de jos a mantalei


2
 Dp
2

d 4  d   0,00772   p me  
2
73.2440363 mm
 l1 
unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului
la axa boltului [mm];
l1' = 17 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 1.5 N/mm2

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b:

Dp p gmax 1
b  K   5.8
2 100 a
unde: • K - constanta
K= 0.08

• pgmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm2]

• σa - efortul unitar admisibil, σa = 5,5…6,5 [daN/mm2]


σa = 6.5 [daN/mm2]

Distanta dintre segment si umarul de piston ja:

t
ja  f   T  Dp
b
ja1 = 0.086 mm
ja2 = 0.027 mm
ja3 = 0.040 mm

unde : • f-constanta
f1 = 0.075 [mm] pt segmentul de foc
f2 = 0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 = 0.046 [mm] pentru segemtii de ungere

• t - grosimea radiala a segmentului [mm]


t= 4 mm
• b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b= 3 mm
• αAl - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]

• T temperatura segmentului de foc [K]


T= 240 C 513.2 K

• T temperatura segmentului de compresie [K]


T= 155 C 428.2 K

• T temperatura segmentului de ungere [K]


T= 120 C 393.2 K

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :


jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm
PROIECTAREA CILINDRULUI

Calculul cilindrului

Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru umeda cu perete


de sprijin la partea superioara

Din calculul termic a rezulatat:

• valoarea alezajului:

D= 84 mm

• presiunea la sfarsitul arderii pg

pg= 157 *10 N/m


5 2
15.7 N/mm
2

Grosimea peretilor se adopta din conditii de rigiditate:

pentru MAC d= (0.065…0.075)∙D

d = 0.067∙D= 5.6 mm

Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza si din relatia


tensiunilor in plan longitudinal.

Pentru constructia cilindrului se alege fonta cu σl = 38…59 [N/mm2]

Se adopta σl = 40 N/mm2
0,5  D  pg

l

δ= 16 mm
Camasa umeda a cilindrului se verifica ca tensiunile sumare sa nu
depaseasca valorile admisibile.

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

D med
 t  0,25  p g 

D  D1
Dmed 
2
unde: pg - presiunea maxima a gazelor [N/mm ]
2

D1=2∙d+D= 95 mm

Dmed= 90 mm

σt= 21.3 N/mm2

Tensiunea de incovoiere este data de relatia

(N  h )max
i =
W

 D14 - D4
W =
32 D1

W= 33542.22 mm3

σi= 12.1 N/mm2

unde: • h - distanta din P.M.I pana la axa boltului [mm]


se adopta h= 40 mm
• N - forta normala pe peretele cilindrului [Nm]

Din calculul dinamic:


• forta normala maxima pe peretele cilindrului Nmax este

Nmax= 10128 N

Tensiunea totala are urmatoarea expresie:

 = t + i

σΣ = 33 N/mm2

La proiectarea cilindrilor care se sprijina pe un guler la partea


superioara, inaltimea H a gulerului camasii se considera desfasurata

Pe unitatea de lungime actioneaza forta:


Dm2  Pgnax
Fs  1.3     143540 N/mm
4

unde: • F - forta de strangere a camasii pe


s
bloc si este egala cu forta ce
actioneaza asupra suruburilor de
chiulasa ale unui cilindru
• Dm diametrul mediu de etansare

Alte dimnesiuni adoptate:

• De - diametrul de etansare
De  D 1  3 ... 5 mm  99 mm

• Dg - diametrul gulerului

D g  D e  6 mm  105 mm

• Ds - diametrul zonei de centrare

Ds  D e  1mm  100 mm

• Dm diametrul mediu de etansare

Dg  D
Dm   95 mm
2

Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:

Fs  y
Mi   1962.259 Nmm
  Dm

unde : • y - reprezinta bratul dintre cele doua


forte Fs care actioneaza asupra
gulerului cilindrului:

Dg  Ds
 Dm
y 2  4 mm
2
Inaltimea gulerului cilindrului Hg:

Mi
Hg  6   10 mm
1.5   ai

unde : σai= 80 Mpa

Tensiunea egala pentru o portiune egala cu unitatea este:

6 Fs  y
i   120 Mpa
  Dm  Hg 2
6 Fs  y
i  
  Dm  Hg2

Elemente de etansare a cilindrilor

Etansarea cilindrului la partea superioara fata de gazele arse se realizeaza cu


garnitura de chiulasa iar fata de lichidul de racire în partea inferioara cu garnituri a
caror forma depinde de solutia constructiva adoptata.

Garnitura de chiulasa

Se deformeaza sub efectul de strangere a chiulasei, in timpul arderii cand


presiunea gazelor tinde să indeparteze chiulasa, materialul garniturii trebuie sa
posede o elasticitate suficienta pentru a urmarii deplasarea chiulasei si, sa nu se
compromita etansarea. Temperaturile inalte cu care vine în contact garnitura de
chiulasa nu trebuie sa afecteze rezistenta si elasticitatea materialului.

In functie de materialul din care se confectioneaza garnitura de chiulasa acesta


poate fi: metalopastica, plastica sau metalica.

In cazul de fata ca solutie constructiva se alege pentru etansarea chiulasei cu


blocul motor garnitura de chiulasa metaloplastica.

Garnitura metaloplastica este constituita dintr-o foaie de azbest armata cu o


tesatura din fire metalice sau o placa (inima) din cupru sau otel cu continut scazut
de carbon. Protectia garniturii contra gazelor arse se realizeaza prin bordurare cu
tabla din cupru sau aluminiu. La unele garnituri se bordureaza si orificiile de trecere
ale lichidului de racire.

In cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare supraalimentate, datorita


presiunilor din cilindru de valori mari garnitura de chiulasa este prevazuta in
interiorul armaturii cu un inel de protectie din otel care este mai subtire decat
garnitura in stare montata cu 0,05…0,15 [mm]

Orificiile garniturii pentru circulatia uleiului si lichidului de racire se executa cu


diametre mai mari cu 2…3 [mm] fata de cele din bloc sau chiulasa pentru a se
elimina efectul de diafragma la curgerea acestora. Orificiile pentru suruburile
(prezoanele) de chiulasa sunt cu 1…2 [mm] mai mari decat diametrul acestora.

Etansarea fata de lichidul de racire


Etansarea fata de lichidul de racire se realizeaza cu inele din cauciuc montate in
canale executate în camase.

Se alege inel O cu diametrul sectiuinii d:

d= 4 mm

Dimensiunile canalului de etansare:

• Latimea canalului b:

b= 5.4 mm

• Adancimea t:

t= 3.5 mm