1. Enumeraţi şi explicitaţi rolul pentru 5 din subsistemele structurii unui autovehicul.

• suspensia – asigură confortul pasagerilor la deplasarea pe drumuri denivelate şi

contribuie la controlul comportării autovehiculului în deplasare;
• sistemul de direcţie – realizează controlul direcţiei de deplasare a autovehiculului în conformitate
cu dorinţa conducătorului, arhitectura sa depinde de tipul sistemului de rulare;
• sistemul de frânare – realizează reducerea vitezei autovehiculului, oprirea sa şi
asigurarea împotriva deplasării pe perioadele de staţionare;
• sistemul de iluminare şi semnalizare – realizează condiţii de vizibilitate cât mai
bune pe timp de noapte şi de ceaţă şi transmite celorlalţi participanţi la trafic intenţiile
de deplasare ale conducătorului;
• sistemele de siguranţă activă şi pasivă – sisteme de control automat al motorului,
transmisiei, sistemului de frânare, suspensiei, etc., respectiv saci gonflabili
(airbag-uri), centuri de siguranţă ş.a.
caroseria – organ purtător şi protector al încărcăturii utile; are în plus rol estetic şi contribuie la
definirea comportamentului aerodinamic al autovehiculului; la autoturismele actuale, cadrul şi
caroseria constituie un singur corp;

2. Completaţi elementele lipsă din schema următoare:

1 – sist. de frânare și direcție

2 – Suspensie
3 – Solul
3. Completaţi elementele lipsă din schema următoare:

1-S.V
2 – Transmisie planetară stânga
3 – Solul.
4. Daţi definiţia a ceea ce numim „autoturism”.
AUTOTURISM – Autovehicul având cel mult nouă locuri, inclusiv cel al conducătorului,
destinat transportului de persoane şi/sau eventual de bunuri; poate tracta o remorcă.
Denumiri: berlina, berlina decapotabila, limuzina, break (familial) break utilitar, cupeu, coupe,
cabrioleta, autoturism de teren
5. Transmisia centrală prezentată în schema bloc de mai jos utilizează roţi dinţate cilindrice
sau conice?

Transmisia centrală
prezentată în schema bloc de
mai jos utilizează roţi dinţate
conice.

6. Care este rolul diferenţialului?

Diferenţialul este mecanismul care permite ca roţile motoare ale aceleiaşi punţi să se rotească
cu viteze unghiulare diferite, dând astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului în viraje
să parcurgă spaţii de lungimi diferite.

7. Care este rolul diferenţialului interaxial?

Diferential suplimentar, folosit in cazul autovehiculelor cu tractiune integrala, pentru a
permite preluarea diferentei de deplasare a rotilor de pe puntea fata, comparativ cu cele ale
puntii spate (cazul trecerii peste obstacole), printr-o repartizare adecvata a cuplului motor
pe fiecare dintre punti. Acesta este amplasat central, fata de axa caroserie, intre diferentialul
puntii fata si cel al puntii spate. Mai rar, in limba romana, se numeste si diferential de
torsiune.

8. Care este, privit dinspre transmisie, sensul de rotaţie al arborelui cotit al motorului, orar sau
antiorar (trigonometric)?
 Se rotește sens orar.
9. Transmisia centrală a unui autovehicul având tracţiune faţă şi motorul dispus transversal are
roţi dinţate cilindrice sau conice?
Are roti cilindrice.
10. După montajul unui autoturism care are schema bloc a grupului motopropulsor ca în figura
de mai jos, se constată următoarea anomalie: transmisia autoturismului permite o singură
treaptă de mers înainte şi 5 trepte pentru mersul înapoi. Unde s-a greşit la montaj?

11. Dacă doza de combustibil pe ciclu şi pe cilindru a unui motor cu ardere internă cu 4 cilindri,
în 4 timpi, care a funcţionat 1 oră cu turaţia de 4000 rot/min, a fost de 30 mm3 combustibil,
calculaţi consumul orar al respectivului motor.
C = 240000 mm3 = 0,24 l
12. Completaţi spaţiile libere din următorul enunţ:
„Oglinzile retrovizoare sunt considerate elemente ale siguranţei active, iar centurile de
siguranţă elemente ale siguranţei pasive.
13. Numiți elementele numerotate din schema următoare:

1- Motorul, 2- ambreiajul, 3 – cutie de viteze, 4 – transmisia cardanica, 5 – reductor central,

6 – diferential, 7 – roti motoare, 8 – roti directoare, 9 – sist. de directie

14. Transmisia principală a autovehiculelor reprezintă:

a) Totalitatea elementelor transmisiei intercalate între motor şi roţile motoare
b) Ansamblul cutie de viteze
c) Toate elementele dintr-o punte motoare care realizează o multiplicare a momentului
motorului.
15. La care dintre solutiile de amplasare a echipamentului de propulsie se intalnesc angrenaje
cilindrice în reductorul central:
a) motor transversal si tracţiune pe puntea din fata
b) motor longitudinal si tracţiune pe puntea din fata
c) motor longitudinal si tracţiune pe puntea din spate

16. Acvaplanarea este fenomenul prin care:

a) este eliminată apa dintre crampoanele pneului;
b) din sistemul de frânare acţionat pneumatic este scoasă apa provenită din condensarea
vaporilor;
c) apa se interpune între pneu şi drum, reducând aderenţa;
d) vehiculele tind să se ridice de pe sol la viteză ridicată.
 17. Scrieţi pe scurt avantajele şi dezavantajele soluţiei cu amplasarea motorului faţă şi punte
motoare spate utilizată la unele autoturisme.
Avantaje:
- încărcări statice ale punţilor apropiate, iar la sarcina maxima puntea din spate este mai
încărcată (cca 56%) ceea ce este foarte favorabil tracţiunii (pt automobilele de lux si cele care
tractează);
- solicitare redusă a suporţilor motorului sub acţiunea momentului la ieşirea din cutia de
viteza;
- accesibilitate uşoară la motor;
- punte faţă simplă, cu posibilitatea aplicării de diverse variante constructive;
Dezavantaje:
- la încărcarea parţială a autoturismului, puntea motoare este relativ descărcată (poate ajunge
până la 45%), ceea ce reduce capacitatea de trecere pe drum de iarnă sau umed şi creşte pericolul
patinării roţilor, mai ales la viraje strânse;
- regim de mişcare rectilinie mai puţin stabil decât în cazul roţilor din faţă motoare (automobilul
este împins şi nu tras);
- la aplicarea frânei de motor sau a frânei de serviciu moderate, la deplasarea în viraj,
autoturismul supravirează
- lungime mare a automobilului, masă proprie relativ mare şi cost ridicat.

18. Scrieţi pe scurt avantajele şi dezavantajele soluţiei cu amplasarea motorului faţă şi punte
motoare faţă utilizată la unele autoturisme.
Avantaje:
- bună stabilitate a mişcării (automobilul este tras şi nu împins);
- o bună capacitate de trecere pe timp de iarnă şi pe drum ud, chiar la încărcare parţială a
automobilului (sarcina pe roţile motoare este relativ mare);
- stabilitate bună în viraj;
- construcţie simplă a punţii din spate;
Dezavantaje:
- lungimea motorului este limitată,
- încărcare ridicată a sistemului de direcţie (datorită sarcinii mari pe puntea de direcţie),
necesitând servodirecţie;
- solicitări relativ mari ale suspensiei punţii din faţă;
- uzare intensă a anvelopelor, roţile fiind în acelaşi timp de direcţie şi de tracţiune;

19. Scrieţi pe scurt avantajele şi dezavantajele soluţiei cu amplasarea motorului spate şi punte
motoare spate utilizată la unele autoturisme.
Avantaje:
- posibilitatea realizării de acceleraţii mari la demaraj;
- lungime redusă a automobilului;
- construcţie simplă a punţii din faţă;
- solicitări reduse ale sistemului de direcţie;
- lipsa transmisiei cardanice;
Dezavantaje:
- dificultate la virarea pe sol cu aderenţă scăzută din cauza sarcinii reduse pe puntea de
direcţie;
- uzare intensă a pneurilor la puntea din spate;
 - izolare fonică a motorului dificilă;
- portbagaj mic;

20. Scrieţi pe scurt avantajele şi dezavantajele soluţiei cu amplasarea avansată a cabinei

utilizată la unele autocamioane.
Avantaje: lungime de gabarit a autocamionului mai mică, ampatament mai redus, încărcare mai
uniformă a pneurilor, micşorarea masei proprii, manevrabilitate superioară a autocamionului,
vizibilitate bună, accesibilitate foarte bună la motor şi transmisie.
Dezavantaje: complicaţie constructivă datorită dispozitivelor de rabatere şi fixare ale cabinei,
complicarea sistemelor de comandă a transmisiei şi frânelor, acces în cabină mai dificil,
descărcarea punţii spate la mersul neîncărcat cu consecinţe negative privind capacitatea de
trecere pe terenuri cu aderenţă redusă.
21. Descrieţi pe scurt semnificaţia termenilor care intervin în expresia forţei de rezistenţă totală
F la înaintarea automobilului, în cazul general al mişcării (drum înclinat şi viteză variabilă)
dată de relaţia: F = F r ± Fp + Fa ± Fd
Forţa totală la roată obţinută prin însumarea forţelor tangenţiale de la toate roţile motoare se
utilizează la învingerea rezistenţelor la înaintare formate din: rezistenţa la rulare Fr, rezistenţa la
urcarea pantei Fp, rezistenţa aerului Fa şi rezistenţa la accelerare sau rezistenţa la demaraj Fd, după
cum este arătat în

Rezistenţa la rulare Fr şi rezistenţa aerului Fa sunt totdeauna forţe care se opun mişcării
automobilului. Rezistenţa datorită pantei Fp se opune mişcării numai în cazul urcării automobilului
pe un drum înclinat, la coborârea pantei devine forţă activă, iar la deplasarea pe drum orizontal
este egală cu zero. Rezistenţa la accelerare sau rezistenţa la demarare Fd acţionează asupra
automobilului numai în timpul mişcării cu regim variabil, nestaţionar (const.) şi este totdeauna de
sens opus acceleraţiei. Astfel, la accelerarea automobilului (demarare) ea acţionează ca forţă de
rezistenţă, iar la frânare ca forţă activă. ≠aV
22. Care sunt elementele care determină valoarea diametrului volanului unui autovehicul.
Se stabileşte diametrul volanului ţinând seama de forţa admisibilă la obada acestuia şi de
viteza unghiulară ce trebuie realizată.
Unghiul de înclinare a axului volanului faţă de orizontală trebuie să fie între 50°-80°. De
asemenea, se stabileşte poziţia axei volanului faţă de planul longitudinal de simetrie al
scaunului.
23. Descrieţi, pe scurt, rolul diferenţialului de pe puntea motoare.
Dacă roţile motoare sunt montate pe acelaşi arbore, deplasarea automobilului în viraj nu este
posibilă fără alunecare şi patinarea roţilor, ceea ce conduce la uzarea rapidă a anvelopelor, la
creşterea consumului de combustibil şi la manevrarea mai dificilă a direcţiei. Pentru a da
posibilitatea ca roţile motoare să se rotească cu viteze unghiulare diferite, fiecare roată se va
monta pe câte un arbore separat, uniţi prin intermediul diferenţialului.

24. Descrieţi, pe scurt, rolul diferenţialului inter-axial.

Diferential suplimentar, folosit in cazul autovehiculelor cu tractiune integrala, pentru a
permite preluarea diferentei de deplasare a rotilor de pe puntea fata, comparativ cu cele ale
puntii spate (cazul trecerii peste obstacole), printr-o repartizare adecvata a cuplului motor pe
fiecare dintre punti. Acesta este amplasat central, fata de axa caroserie, intre diferentialul
puntii fata si cel al puntii spate. Mai rar, in limba romana, se numeste si diferential de torsiune
 25. Enumeraţi unghiurile de înclinare ale pivotului fuzetei şi unghiurile roţilor directoare ale
unui autovehicul.

După cum rezultă din Fig.6.1 la pivoţii fuzetelor deosebim:

- unghiul de înclinare longitudinală a pivotului (unghiul de fugă) β;
- unghiul de înclinare transversală a pivotului α,
iar la roţile de direcţie avem unghiul de cădere al roţii γ şi unghiul de convergenţă δ.
26. Dacă pistonul unui motor are o cursă S=120 mm, care este distanța dintre axa fusului palier
și axa fusului maneton ale arborelui cotit al aceluiași motor?
60 mm

27. Care este, aproximativ, valoarea vitezei unghiulare a unui arbore cotit care se roteşte cu
3000 rot/min?

π∗n π∗3000
ω= = =314 rad /sec
30 30

28. Care este raportul de comprimare a unui motor cu S = 80 mm, D = 100 mm. Vc (volumul
camerei de ardere) = 62,8 cm3?
π∗D 2
∗S
4 628
ε= = =10
Vc 62,8

29. Un motor cu patru cilindrii în linie, în patru timpi, are turaţia de 5000 rot/min. De câte ori,
într-un minut, un piston al acestui motor are viteza egală cu 0 m/s?
De 10000 ori, la o rotatie completa a pistonului, viteza acestuia este egala cu 0 de doua
ori( PMI si PMS )

30. Care este volumul camerei de ardere (Vc) a unui motor cu S = 100 mm, D = 80 şi  = 9,5
π∗D2
∗S
4
V c= =52,911 cm3
ε
31. Câte cicluri de lucru se desfășoară într-un minut, într-un motor cu 6 cilindri, în patru timpi,
Mai trebuie si turatia, unde nc=(n/2)*i
Nc – nr de cicluri
I - Nr de cilindrii
 32. Raportul de comprimare de 9,5 este caracteristic unui:
a. m.a.s. cu benzină;
b. m.a.s. supraalimentat si ardere externa.
c. m.a.c.

In prezent, valorile uzuale ale raportului de comprimare pentru MAS cu

admisie normală, alimentat cu benzină sunt e = 8,5,…,10,5.
Raportul de comprimare pentru MAC are valori mai mari pentru ca
temperatura aerului comprimat să fie mai mare decat temperatura de aprindere
(autoaprindere) a combustibilului.
33. Calculaţi raportul de comprimare al unui motor folosind următoarele date: S=100 mm,
D=100 mm, Vc=50 cm3.
π∗D 2
∗S
4
ε= =15,7
Vc

34. Alezajul motorului este identic cu diametrul interior al cilindrului?

a. Nu;
b. Da, la toate tipurile de motoare cu ardere internă;
c. Da, numai la motoarele cu aprindere prin scânteie;
d. Da, numai la motoarele cu aprindere prin comprimare.