Sunteți pe pagina 1din 5

Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

LABORATOR – CCMAI 2

Agregate de supraalimentare

1. Notiuni introductive

Scopul supraalimentării unui motor cu ardere internă este creşterea densităţii amestecului
proaspăt introdus în cilindri. Această creştere a densităţii va determina creşterea masei
amestecului proaspăt cuprins în cilindri, iar acest lucru produce o creştere a puterii motorului.

Parametrii de apreciere a supraalimentării motoarelor

 Presiunea de supraalimentare

Presiunea de supraalimentare, (psa), reprezintă diferenţa dintre presiunea absolută a


amestecului proaspăt, (pabs) şi presiunea atmosferică:

p sa  p abs  p at )

 Raportul de supraalimentare

Raportul de supraalimentare (sa) reprezintă raportul dintre presiunea absolută a


amestecului proaspăt şi presiunea atmosferică:

p abs
 sa 
p at

Odată cu creşterea raportului de supraalimentare, creşte şi temperatura amestecului


proaspăt, ceea ce va produce o scădere a densităţii amestecului, deci şi a masei cuprinse în
cilindru. În figura 1 se prezintă grafic variaţia temperaturii amestecului proaspăt în funcţie de
raportul de supraalimentare:

Fig. 1.
Variaţia temperaturii în funcţie de
raportul de supraalimentare

1
Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

Clasificarea procedeelor de supraalimentare

La realizarea unei clasificări a procedeelor de supraalimentare se pot lua în considerare


următoarele criterii:

Agregatul de supraalimentare

- fără agregat (supraalimentare acustică)


Supraalimentare
- cu agregat

- mecanică
Antrenare - cu turbină cu gaze
- mixtă

- cu palete
- compresor volumetric rotativ: - cu rotor profilat
- de tip G

- axial
Agregat - compresor dinamic:
- centrifugal

- compresor cu unde de presiune

Presiunea / raportul de supraalimentare

Tipul supraalimentării psa [bar] sa


aspiraţie naturală 0 şi < 0 1 şi < 1
joasă 0,0 ÷ 0,5 1,0 ÷ 1,5
medie 0,5 ÷1 1,5 ÷2
înaltă 1 şi > 1 2 şi > 2

2. Descrierea succintă a agregatelor de supraalimentare

Supraalimentarea acustică

Supraalimentarea acustică se realizează fără ajutorul unui agregat de supraalimentare,


creşterea presiunii datorându-se fenomenelor dinamice care au loc în timpul admisiei
amestecului proaspăt în cilindru.
Denumirea de supraalimentare acustică se datorează faptului că fenomenele care o
produc sunt asemănătoare cu cele întâlnite la vibraţiile sonore.
La realizarea acestui tip de supraalimentare contribuie două fenomene: cel inerţial şi cel
oscilatoriu. Acestea acţionează simultan asupra coloanei de gaz, în anumite condiţii fiind
determinant cel inerţial, iar în altele, cel oscilatoriu.

Agregat de supraalimentare cu palete tangenţiale


Agregatele de supraalimentare cu palete se caracterizează prin simplitate constructivă,
însă performanţele acestui tip de agregat nu sunt foarte bune datorită scăpărilor mari de aer.
În figura 1 se prezintă un agregat de supraalimentare cu palete tangenţiale. Principalele
componente ale agregatului sunt: 1 - carcasa exterioară; 2 - palete; 3 - fereastră de evacuare a
aerului comprimat; 4 - rotor excentric; 5 - fulie de antrenare.

2
Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

Fig. 1. Agregat de supraalimentare cu palete tangenţiale

Agregat de supraalimentare de tip Roots


Agregatul de supraalimentare de tip Roots este un compresor volumetric cu 2 rotoare care
se rotesc cu aceeaşi turaţie, dar în sensuri opuse. În timpul rotaţiei, rotoarele nu sunt în contact
unul cu altul şi nici cu carcasa agregatului. Distanţele dintre cele 2 rotoare şi dintre rotor şi
carcasă sunt de 0,1 ÷ 0,2 mm. Rotorul poate avea 2 sau 3 lobi. Principalele componente ale unui
agregat de supraalimentare de tip Roots sunt prezentate în figura 2:

Fig. 2. Agregat de supraalimentare de tip Roots

S-au făcut notaţiile: 1 - fulie de antrenare; 2 - roată dinţată; 3 - pinion; 4 - carcasă; 5 - fereastră
de evacuare; 6 - rotor; 7 - lobi.

Agregat de supraalimentare de tip G


Acest tip de agregat de supraalimentare este format din două semicarcase despărţite de un
disc care realizează o mişcare plan-paralelă. Discul este montat pe un arbore excentric, iar
mişcarea plan-paralelă este realizată cu ajutorul unui arbore secundar. Arborele principal
antrenează arborele secundar cu ajutorul unei curele dinţate. Cei doi arbori au aceeaşi
excentricitate şi se rotesc cu aceeaşi turaţie. Atât semicarcasele cât şi discul prezintă câte doi
pereţi în formă de spirală care delimitează camerele în care evoluează fluidul de lucru. Pereţii
semicarcaselor şi cei ai discului mobil se intercalează, iar camerele formate sunt etanşate cu
ajutorul unor garnituri.

Compresorul centrifugal
Principalele componente ale unui compresorul centrifugal cu antrenare mecanică sunt:
rotorul pe care sunt fixate palete dispuse radial, carcasa şi amplificatorul de turaţie, (fig. 3), [14].
Rotorul cu palete şi carcasa agregatului sunt realizate din aliaje de aluminiu.

3
Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

Fig. 3. Compresor centrifugal antrenat mecanic

În figura 3.28. s-au făcut următoarele notaţii: 1 - amplificator de turaţie; 2 - rotor suflantă; 3 -
colector; 4 - canal de admisie aer; 5 - difuzor.

Turbosupraalimentarea

Un motor cu ardere internă cu aspiraţie naturală reuşeşte să convertească în lucru


mecanic efectiv doar o parte din energia obţinută prin arderea combustibilului. Eficienţa unui
astfel de motor este de 30 până la 40%, valorile mai ridicate fiind pentru motoarele cu aprindere
prin comprimare, iar cele mai scăzute pentru motoarele cu aprindere prin scânteie. Restul de
energie este pierdută prin frecare şi cedare de căldură, cea mai mare pondere având-o pierderile
de căldură prin intermediul gazelor de evacuare.
Agregatul de turbosupraalimentare utilizează o parte a energiei conţinută în gazele de
evacuare pentru a antrena o turbină. Aceasta antrenează la rândul ei un compresor centrifugal,
(suflanta), care se află pe acelaşi arbore cu turbina şi care comprimă amestecul proaspăt, (fig. 4.).

Fig. 4. Principalele componente ale unei turbosuflante


Randamentul unui motor turbosupraalimentat este mai bun decât cel al unui motor
supraalimentat mecanic, deoarece turbosuflanta nu utilizează o parte din puterea motorului
pentru comprimarea amestecului proaspăt, ci foloseşte energia gazelor de evacuare pentru a
realiza acest lucru. Pe de altă parte, agregatul de turbosupraalimentare înrăutăţeşte evacuarea
gazelor arse din cilindru prin frânarea lor în turbină.
Turbosuflanta poate fi cu: turbină cu admisie variabilă în două trepte, turbină cu
admisie variabilă continuă şi turbină cu geometrie variabilă.

4
Calculul şi Constructia Motoarelor cu Ardere Interna II - Laborator

Supraalimentare cu unde de presiune

Supraalimentarea cu unde de presiune se realizează cu un agregat numit Comprex. Ca şi


în cazul turbosupraalimentării, comprimarea amestecului proaspăt este realizată prin intermediul
gazelor de evacuare. Antrenarea agregatului de supraalimentare cu unde de presiune este făcută
de motor prin intermediul unei transmisii cu curea dinţată, însă lucrul mecanic de comprimare
este realizat de gazele arse.
Principalele componente ale Comprex-ului sunt: rotorul, carcasa rotorului fereastra de
admisie a gazelor arse, fereastra de evacuare a gazelor arse, fereastra de admisie a aerului
proaspăt şi fereastra de evacuare a aerului comprimat.

Fig. 5. Functionarea Comprex-ului