Capitolul 1.

SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR NAVALE

1.1. Necesitatea supraalimentrii i posibilitii de realizare a acesteia
Supraalimentarea este procesul prin care se mareste valoarea
presiuni incarcaturii proaspete la intrarea in motor pr in comprimarea
partiala sau totala a fluidului proaspat inainte de introducerea acestuia
in motor.
Supraalimentarea este benefica la motoarele cu aprindere prin
comprimare datorita cresterii valorilor parametrilor fluidului motor la
sfarsitul comprimarii c eea ce duce la crestera valorilor maxine ale
presiunilor pe ciclu si implicit putarea efectiva creste conform relatiei:
Pe=cpen;
unde:
pe
- presiunea medie efectiva,
n
- turatia motorului,
c
- coeficient ce contine restul marimilor de care depinde
puterea efectiva, considerate constante.
Concomitent,cresterea puterii efective se poate face prin marirea
turatiei sau a dimensiunilor constructive ale cilindrilor si a numarului
acestora.
Dimensiunile cilindrilor la motoarele cu ardere intern navale au
ajuns la mrimi maxime, la fel si numrul de cilindrii care sunt: 12 la
motoare in linie,18 la motoare in V si pana la 56 de cilindrii la motoare
de tipul X sau stea.O dat cu cresterea cantitatii de aer din cilindru este
necesara si marirea cantitatii de combustibil ars in ciclu motor.
Creterea presiunii medii efective se face conform rela iei:

pe

Qi i m v

o ;
Lmin

unde:
Qi
-puterea calorifica inferioara combustibilului;
Lmin
- cantitatea minima de aer necesar arder i unui kg de
combustibil
i,m, v - randamentul indicat, randamentul mecanic i coeficientul
de umplere (randamentul volumetric);

- coeficientul de exces de aer;

o
- densitatea aerului din mediul ambiant.
Organul in care se realizeaza precomprimarea incarcaturii
proaspete inainte de introducerea sa in motor se numeste suflanta sau
compresor centrifugal. Presiunea ncrcturii proaspete la iesirea din
suflanta va deci mai mare decat cea a mediului ambiant: p s>po; procesul
de comprimare in suflanta se considera politropic cu exponentu l
politropic mediu de comprimare n s>1.
Se introduc notaiile :
QI
K
, numit coeficient de perfectiune gazodinamic , si
Lmin

i m v
,numit coeficient de perfectiune mecanica;

Aadar expresia presiunii medii efective se poate scrie:

pe=Kfeo.
Prin comprimare in suflanta, densitatea incarcaturii proaspete la
iesirea din aceasta va fi:
( )
Avantajele supraalimentarii sunt :
-reducerea maselor si gabaritelor pe unitate de putere;
-scaderea costurilor pe unitate de putere;
-reducerea noxelor.
Prin procedeul cunoscut sub numele de turbosupraalimentare,unde
suflanta este antrenata de o turbina actionata la randul ei de gazele arse
din motor,vom obtine o crestere a randamentului efectiv si o variatie a
consumului efectiv in functie de turatie, deci o functionare economica a
motorului pe o plaja mai larga de turatie.
Principalul dezavantaj al supraalimentarii consta in cresterea
solicitarilor termomecanice ale motorului.
1.2. Clasificarea sistemelor de supraalimentare
Sistemele de supraalimentare aplicate la motoarele cu ardere
intern navale pot fi clasificate dupa doua criterii:
1) presiunea aerului
2) modul de actionare a agregatului de suparalimentare
Dupa primul criteriu , distingem sisteme de supraalimentare:
a) de presiune mica(unde p s=1,21,5bari);
b) de presiune medie(unde p s=1,52bari);
c) de presiune mare(unde p s=23,5bari);
d) de presiune foarte mare(cu ps>3,5bari).
Dupa modul de actionare a suflantei sunt cunoscute urmatoarele
tipuri:
a) cu actionare mecanica
b) cu actionare cu turbina cu gaze
c) cu actionare mixta
In cazul supraalimentarii de presiune mica nu este necesara
modificarea constructiva a motorului.Pentru celelalte supraalimentari
trebuie reconsiderata dimensionarea echipamentului mobil si a lagarelor
motorului.In caz ul supraalimentarii la presiune foarte mare se au in
vedere urmatoarele:
-confectionarea pistonului din materiale superioare (in special capul
pistonului);
-racirea adecvata a pistonului;
-racirea intermediara a aerului de supraalimentare intre suflanta si
intrarea in cilindru.
La randul lor,suflantele se impart in:
-suflante cu principiu de acionare volumic :
a)cu piston in miscare alternativa;
b)cu rotoare profilate;

-suflante cu principiu de acionare dinamic :

a) radiale;
b) axiale;
c) radial-axiale(centrifugale).
Compresoarele centrifugale sunt cele mai utilizate in prezent, la
acest tip comprimarea incarcaturii proaspete realizandu -se prin
impulsul pe care paletele rotorului il imprima fluidului proaspat(lucru l
mecanic al compresorului se transmite sub forma de energie cinetica de
la paletele rotorice ale compresorului catre fluid).
1.3.Procedee generale de supraalimentare
1.Supraalimentarea exterioar se efectueaz prin mijloace
exterioare motorului. n acest caz suflanta este ac ionat de un motor
electric, iar procedeul este folosit indeosebi la moto are lente, in doi
timpi, la regimuri partiale si la pornire cand turbo -supraalimentarea nu
este eficienta. Acest procedeu este folosit indeosebi de motoarele MAN,
B&W si de motoarele monocilindrice experimentale de laborator.
2. Supraalimentarea mecanic - unde suflanta este actionata de
motor printr-un multiplicator de turatie sau prin transmisie
hidrodinamica. Sistemul este utilizat in cazul motoarelor c u
supraalimentare mica si medie .
3. Turbosupraalimentarea clasica - procedeul care necesita
legatura gazodinamica intre motor si grupul de supaalimentare.
Sistemul acesta supraalimentare este cel mai general utilizat si prezinta
urmatoarele avantaje:
a)
- din punct de vedere functional: autoreglarea in functie de turatie
si sarcina:
- daca turatie variaza si sarcina creste, atunci temperatura si
entropia gazelor evacuate cresc, deci creste lucrul mecanic dezvoltat de
turbina, creste si tensiunea de supraalimentare, aceasta crestere a
presiunii de supraalimentare duce la cresterea presiunii si temperaturii
pe ciclu,astfel reglandu -se functional grupul de supraalimentare cu
motor la cresterea sarcinii;
- daca sarcina este constanta si turatia creste se mareste debitul
de gaze ce se destind in turbina, deci va creste turatia turbinei ceea ce
conduce la cresterea tu ratiei suflantei si implicit la cresterea presiunii
aerului de supraalimentare;
b) atingerea in sistemul de supraalimentatre a unor raporte de
supraalimentare

ps
4,5 m a r i , c e e a c e d u c e l a c r e t e r e a p r e s i u n i i m e d i i
pe

efective la valori aproxim ative de pana la 20bar

c) utilizarea unei suflante in doua trepte , pentru realizarea unor
presiuni de 4-4,5bar.
Comprimarea aerului se va face in doua trepte, deci vor fi doua
suflante inseriate actionate de aceeasi turbina;
d) turbosupraalimentarea in do ua trepte: utilizarea a doua turbine si a
doua suflante inseriate, precum si a doua racitoare de aer

4. Turbosupraalimentarea mixta - procedeul foloseste ultimile

doua tipuri de supraalimentare, obtinandu -se variante in doua trepte;se
mai numeste si sistem ul turbocompound.
Motoarele in doi timpi nu pot functiona decat cu baleaj ceea ce
duce la racirea gazelor de evacuare si implicit la functionarea dificila
la porniri si regimuri partiale a grupului de turbosupraalimentare,
necesitand
folosirea
unui
sistem
mixt
de
supraalimentare.
Supraalimentarea care foloseste turbine de gaze are in vedere doua
variante: turbina de implus si turbina de presiune constanta.
Sistemul de supraalimentare cu turbina de presiune constanta se
caracterizeaza prin existenta unui cole ctor de volum mare in raport cu
volumul cilindrului.
Evacuarea de la toti cilindrii se cumuleaza in acest colector
comun.Energia cinetica a gazelor de evacuare se transforma in mare
parte in caldura,prin frecarile de peretii colectorului si prin turbionare ,
iar o mica parte de energie cinetica genereaza oscilatii de presiune
intre 0,20,7 bari.
Sistemul
de
supraalimentare
cu
turbina
de
impuls
se
caracterizeaza prin existenta unui colector cu dimensiuni c t mai
reduse, astfel incat sectiunea de intrare in turb ina sa fie cat mai
apropiata de cea de evacuare a gazelor din motor.Aici energia cinetica a
gazelor de evacuare este utilizata aproape direct de catre turbina de
gaze, iar undele de presiune generate au valori de 34bari. Acest sistem
se foloseste in cazul unor motore fara restrictii ale regimului de
propulsie; randamentele agregatelor de supraalimentare sunt mai reduse
(sub 60%), fiind utilizabile pentru motoare cu regimuri variabile de
functionare.
1.4.Particularitati ale procesului de schimb de g aze la motoarele
supraalimentate
Analizand diagrama de pompaj a unui motor in patru timpi
supraalimentat, se constat c datorit pierderilor gazodinamice,
presiunea in cilindru atat la inceputul cat si sfarsitul umplerii p a este
mai mica decat presiunea aerului de supraalimentare p s.Pentru ca aerul
sa patrunda in cilindru motorului este necesar ca presiune a din
colectorul de aer sa fie mai mare decat presiunea gazelor din cilindrii.
Realizarea
acestei
conditii
impune
ca
la
motoarele
supraalimentate, avansul la deschiderea supapelor de evacuare sa fie
marit. Prin aceasta masura se imbunatateste evacuarea gazelor, inclusiv
functionarea turbinei de gaze care va dispune de o cantitate sporita de
energie, ceea ce va avea ca efect cresterea sensibila a p resiunii de
supraalimentare. Momentul inchiderii supapei de evacuare trebuie
corelat cu cel al deschiderii supapei de admisie, tinand seama de
necesitatea realizarii unui proces de supraalimentare corespunzator,
prin care sa se asigure evacuarea fortata a gazelor arse si raci rea
peretilor cilindrilor, a capului pistonului a chiul asei si a supapei de
evacuare, cerita impusa de solicitarile termice mai ridicate ale acestor
piese.

La motoarele cu aprindere prin comprimare, n patru timpi,

supraalimentate, suprapunerea deschiderii se afla intre limitele
90150RAC, comparativ cu 4060RAC cat se foloseste la motoare
cu admisie naturala.
Eficacitatea procesului de baleaj poate fi marita prin cresterea
diferentei dintre presiunea aerului ps si presiunea din colectorul de
evacuare pe durata suprapunerii deschider ii supapelor. Prin cresterea
presiunii aerului de supraalimentare p s creste si presiunea in cilindru
motorului la sfarsitul umplerii, p a.Comprimarea incarcaturii proaspete
ncepnd de la o presiune mai mare, la acelasi raport de comprimare ,
va determina o presiune pc mai mare la sfarsitul acestui proces. Daca se
mentine acelasi raport de crestere a presiunii in demersul arderii la
volum constant, atunci si curba reprezentand varia ia presiunii gazelor
in demersul destinderii se va situa la nivele mai ridicate ale presiuni.In
consecinta, prin cresterea presiuni aerului de supraalimentare ciclul
motor se va desfasura la nivele mai inalte de presiuni.
1.5.Masuri constructive aplicate la motoarele cu ardere intern
supraalimentate
Pentru a se mri sectiunea de trecere a canalelor de evacuare si de
umplere, la motoarele cu aprindere prin comprimare n patru timpi,
supraalimentate, se prevd la fiecare cilindru c te dou supape de
evacuare i dou de umplere. Pentru a se mari coeficientul de umpl ere,
se intervine asupra profilului camei supapelor respective, in scopul
obtinerii unui timp-sectiune mai mare. n acest fel, se poate asigura
umplerea suplimentara a cilindrului pe ba za inertiei coloanei de aer,
realizndu-se o suprapresiune de 0,10,2bar.
Lungimea colectorului de admisie trebuie stabilita cu conditia ca
undele de presiune care se formeaza in acest colector sa favorizeze
umplerea cilindrilor.
Colectorul de evacuare treb uie astfel construit incat variatiile de
presiune care apar in cilindru si in acest colector sa influenteze
favorabil procesul de supraalimentare.
Daca c este unghiul de rotatie al arborelui cotit aferent unui
ciclu motor, i-numarul de cilindrisi sp unghiul de rotatie in decursul
suprapunerii deschiderii supapelor, decalajul intre procesele care se
realizeaza succesiv in doi cilindritrebuie sa fi e:

sp

c
i

[RAC]

Daca i este numarul de cilindri care evacueaza in fiecare colector

si nc - numarul de colectoare ale motorului, atunci:

sp

[RAC]
i nc
Gruparea pe colectoare a cilindrilor depinde de num rul de
cilindri si de ordinea de aprindere.
Aadar, pentru un motor n ase cilindri, n patru timpi, avnd
ordinea de aprindere 1-3-5-6-4-2, se cupleaza la un colector cilindrii 15-4, iar la al doilea colector se vor cupla cilindrii 3 -6-2.

Un alt factor de influen asupra supraalimentrii i a umplerii

cilindrilor l constituie raportul dintre volumul colectorului de
evacuare si volumul unui cilindru : vcol/vs.
S-a constatat c prin reducerea acestui raport , impulsurile de
presiune n colectorul de evacuare cre sc, ceea ce conduce la creterea
presiunii aerului ps i la marirea diferentei de presiune p, cu efecte
favorabile asupra procesului de baleaj.
Daca acest raport creste, impulsurile de presiune se reduc, de
asemenea se reduce i diferena de presiune.
1.6.Folosirea energiei continuta
supraalimentarea motoarelor

in

gazele

de

evacuare

pentru

Dupa modul cum este folosit energia coninut de gazele

evacuate din cilindri se disting:
1. sistem de supraalimentare cu turbina de presiune constanta;
2. sistem de supraalimentare cu turbina de presiune variabila,
numita si turbina de impuls;
3. sistem de supraalimentare cu turbina combinata, care foloseste
si impulsurile de presiune si gazele la presiune constanta.
La sistemul cu turbina de presiune constant, evacuarea gazelor
este dirijata intr-un colector comun pentru toti cilindrii, al carui volum
este suficient de mare in raport cu volumul unui cilindru.
La trecerea gazelor prin colectorul de evacuare o parte din
energia cinetic se transforma in caldur , datorit creia volumul, v, se
mareste cu v, iar temperatura gazelor inaintea turbinei cre te sensibil.
n cazul turbinei cu impuls , poate fi folosita o parte din energia
cinetica E1 a gazelor arse. n acest caz, sistemul de evacuare se mparte
n mai multe colectoare separate care au un volum redus . Fiecare dintre
aceste colectoare se cupleaz cu un grup de doi, trei sau patru cilindri.
De asemenea, asupra folosirii energiei cinetice E 1, un rol
important l are i raportul dintre volumul colectorului si vol umul unui
cilindru.
La sistemul de supraalimentare combinat energia gazelor arse se
valorifica mai bine. In prima turbina se valorifica, prin impuls, o par te
din energia cinetica E1, iar in a doua turbina de presiune constanta, se
valorifica energia E2.
n construcia de motoare navale se manifest tendina de a se
mri presiunea aerului de supraalimentare. Prin aplicarea acestui sistem
s-au obtinut unele avantaje cum sunt :
1.simplificarea colectorului de evacuare a gazelor;
2.reducerea numrului de turbine cu gaze pentru un motor;
3.reducerea consumului specific de combustibil ca urmare a folosirii
mai bune a energiei obtinue prin arderea combustibilului.
Sistemul de supraalimentare cu turbin de presiune constant nu
asigur debitul de aer necesar pentru alimentarea motorului n doi timpi
la regimuri de funcionare cu viteze de rotaii deduse.
1.7. Particularitatile baleiajului motoarelor cu aprindere prin
comprimare, navale in doi timpi

Particularitile funcionale i constructive ale motorului n doi

timpi, determinate de lipsa curselor de pompaj ale motorului n patru
timpi la supraalimentarea cu turbosuflanta (cu rota ie liber) conduc la:
1) pornirea dificil i funcionarea instabil a motorului la turaii
reduse;
2) consum mare de aer de baleiaj;
3) reducerea temperaturii gazelor de ardere, datorit amestecrii lor cu
aerul de baleiaj;
4) nrautirea baleiajului la creterea presiunii de evacuare.
Pentru inlaturarea acestor neajunsuri au fost aplicate trei solutii.
a) Folosirea instalaiei de supraalimentare cu turbosuflant ,
cu rotaie liber, acionat numai prin gazele arse evacuate din
motor.Avantajele acestui sistem constau in:
1. simplitatea construc iei;
2. gabarit redus al turbosuflantei;
3. legatura funcional ntre sarcina motorului i turaia arborelui
turbosuflantei.
Ca dezavantaje se pot mentiona:
1. lipsa debitului de aer la pornire;
2. debit de aer insuficient la tura ii reduse ale arborelui motor. Pentru
aplicare la motoarele cu aprindere prin comprimare n doi timpi,
instalatia trebuie completata cu o electrosuflanta , care sa asigure
baleiajul i umplerea cilindrilor la pornire i s completeze debitul de
aer al turbosuflantei la regimurile de functionare cu turatii reduse ale
arborelui motor.
b) Instalaia de supraalimenta re in paralel , la care aerul este
debitat ntr-un colector comun, at t de suflanta ct i de pompa de aer.
La acest sistem debitul incomplet al suflantei este completat de
debitul compresorului acionat direct de ctre motor.
c)
Instalaia de supraalimentare in succesiu ne, cu
comprimarea aerului in doua trepte. In acest caz , suflanta actionata de
turbina cu faze si pompa de aer actionata de motor funcioneaz
succesiv; daca comprimarea se face intr -o singura treapta, suflanta si
pompa de aer vor functiona in paralel. Sistemul permite realizarea unei
presiuni mari a aerului de supraalimentare, o umplere bun a
cilindrilor.
d) instalatia de supraalimentare cu dou trepte de
comprimare poate fi realizat la prima treapta cu turbina cu impuls, iar
la a doua treapt cu turbina de presiune constant . Comprimarea se face
in trepte, iar aerul este racit dupa fiecare trepta de comprimare.
Sistemul este aplicat la motoarele cu presiuni efective mari(pe
2025bari).

1.8. Parametrii ciclului de functionare a MAC supraalimentate

Deoarece presiunea de supraalimentare p s se afl ntr-o

dependen complx de mai multi factori ai ciclului de funcionare,
stabilirea mrimii ei, pentru diferite tipuri de motoare prev zute cu
diverse scheme de supraalimentare, este dificil .
Pentru calcule aproximative, aceasta presiune poate fi ob inut
din expresia consumului efectiv de combustibil;

ps

R L Ts pe ce
3600

[Pa]

unde R=8,31434Kg/Kmolgrd este constanta universal a gazelor

- coeficientul de exces de aer;
L- cantitatea molara de aer, in Kmol;
Ts- temperatura de supraalimentare, in K;
pe- presiunea medie efectiva in Pa;
ce - consumul specific efectiv de combustibil,in Kg/Kwh ;
- coeficientul de umplere.
Pe baza datelor experimentale s -a stabilit ca ntre ps si pe exista o
dependen de forma:

ps

pe
[bar]
C

n care C=6,858,33 pentru motoarele cu aprindere prin comprimare n

patru timpi i C=4,555,55 pentru motoarele cu aprindere prin
comprimare in doi timpi.
Mrimile mai reduse ale acestui raport la motoarele n doi timpi
se explic prin consumul specific de aer de baleiaj mai mare
(9,511Kg/Kwh) fa de cel necesar la motorul n patru timpi
(5,48,1Kg/Kwh). Una din condiiile de baz menit s asigure
cresterea eficienei supraalimentarii o constituie necesitatea reducerii
temperaturii aerului. Conform relatiei:

p
Ts To s
po

ns 1
ns

[K]

temperatura Ts la ieirea din suflanta depinde de temperatura mediului

ambiant To, de raportul presiunilor (p s/po) si de exponentul politropi c
ns. Remarcm faptul c pentru orice valori ale lui n s, creterea presiunii
ps determin n primul rnd creterea temperaturii i mai puin a
densitii.
Rcitorul de aer este apreciat dupa:
a) efectul de rcire produs;
b) reducerea presiuni aerului datori ta rezistentei gazodinamice propii.
Prin efect de racire se intelege raportul:

Ts Ts1
Erac
=0,60,9;
Ts To
unde Ts i
reprezint temperaturile aerului la intrarea i respectiv
ieirea din rcitor.
Reducerea presiuni aerului la trecerea prin r citor este apreciat
prin raportul dintre presiune la iesirea si respectiv intrarea in racitor:

 rac

p s/

ps

Asadar, in functie de rac rezistenta gazodinamica la trecerea

aerului va fi :
prac=ps-ps'=(1-rac)ps
n cazul rcitoarelor motoarelor navale, n condiii normale de
exploatare , prac=0,0060,015bar.
Rcitoarele de aer de tipul prin suprafa , care folosesc drept
mediu de rcire apa din afara bordului, satisfac pe deplin sch imbul de
caldura
ale
sistemelor
de
supraalimentare
cu
presiuni
de
supraalimentare moderate si nalte; n cazul unor sisteme de
supraalimentare cu presiuni foarte inalte , pot fi aplicate racitoare care
folosesc drept fluid de racire freonul.
Pentru a evita creterea excesiv a presiunii de ardere p z, la
motoarele supraalimentate , mrimea rapotului de comprimare se
limiteaza la min1112, in loc de =1314, ct reprezint acest raport
la motoarele cu aspiratoie naturala.
Experientele efectuate au ar tat c pentru condiii naturale ale
mediului inconjurator, motorul cu aprindere prin comprimare poate fi
pornit i n cazul 9, iar daca motorul poate fi pre nclzit cu ap calda
pana la 5060C, raportul de comprimare poate fi cobor t pn la
min=8. In perspectiv , se urmareste n continuare diminuarea raportului
de comprimare . n acelasi scop s -a trecut i la limitarea mrimii
raportului de crestere a presiunii astfel incat la motoarele cu ardere
intern navale supraalimentate se adopt 1,341,54.Cu toate aceste
reduceri, la motoarele cu aprindere prin comprima re semirapide si
rapide, presiunea de ardere atinge marimi ridicate (p z=110130bar).
S-a constatat c o funcionare corespunz toare a motorului
principal, cu economicitate maxim , se realizeaz pentru rapoarte p z/ps
cuprinse intre 40 i 60.
Experimental, s-a constatat c odata cu creterea puterii specifice
a motorului prin supraalimentare cresc i pierderile mecani ce.
Astfel, la motoarele in doi timpi, cre terea presiunii medii
efective pede la 8 la 12 bari, presiunea medie echivalent pierderilor
mecanice a crescut de la 0,9 la circa 1,4 bari. La motoarele in patru
timpi semirapide, la cresterea p e de la 15 la 22 bari, presiun ea medie
echivalent pierderilor mecanice s -a marit de la 1,9 la 2,2 bari.
Raportul dintre presiunea aerului de supraalimentare si presiunea
gazelor din colectorul de evacuare,p s si pev, caracterizeaza perfectiunea
procesului de schimb de gaze la motorul supraalimen tat. Conform
datelor din exploatare, raportul p s/pev=1,351,5 la motoarele lente si
ps/pev=1,351,5 la motoare rapide.
Unul dintre parametrii de baza care influeneaz destul de mult
puterea si a randamentul turbinei cu gaze este temperatura gazelor la
intrarea lor in turbina, care este egala cu temperatura medie a
amestecului de gaze si aer.