Îndrumător: Prof.dr.

ing Prenume NUME

Absolvent: Prenume NUME

BRAŞOV – 2017
 Alegerea temei
“Tema proiectului de diploma a fost proiectarea unui motor cu
aprindere prin comprimare avand puterea maxima de 190[kW] la o
turatie de 4500[rot/min].”
 Cuprins
Proiectul de diploma a fost impartit pe 8 capitole, avand
si o lista bibliografica:
 Cap 1: Studiul de caz al unui motor Diesel
 Cap 2: Calculul organologic al principalelor piese ale
motorului
 Cap 3: Calculul instalatiei de racire
 Cap 4: Calculul instalatiei de ungere
 Cap 5: Calculul instalatiei de alimentare
 Cap 6: Proces tehnologic de fabricare a supapei de admisie
 Cap 7: Studiu privind supraalimentarea motoarelor cu ardere
interna din punct de vedere termic
 Cap 8: Metode de modernizare a instalatiei de
supraalimentare
 In urma calculelor am obtinut un motor cu o cilindree totala de 2,783 [l], o cursa
S=92[mm] si un alezaj D=106[mm].
Aceste rezultate impreuna cu altele din calculul termic m-au ajutat mai departe
in calcule, obtinand astfel, in capitolele urmatoare dimensiunile pieselor care compun
mecanismul motor. Aceste dimensiuni m-au ajutat in desenarea motorului, si de
asemenea a instalatiilor de racire, ungere, respectiv alimentare.
 Diagrama indicată are
o importanţă deosebită in
procesul de proiectare a unui
motor, ea reprezentând de fapt
lucrul mecanic util produs de
motor în timpul funcţionării şi
fiind determinată de evoluţia
presiunii din cilindrul motorului
pe durata celor patru timpi ai
motorului (admisie-
comprimare-destindere-
evacuare) în funcţie de
volumul dizlocat de piston în
timpul mişcării între cele două
puncte moarte (p.m.s.-p.m.i.).
 INSTALAŢIA DE RĂCIRE are
rolul de a prelua, transporta şi transmite
mediului înconjurător o parte din căldura
dezvoltată în cilindrii motorului pentru a
menţine un regim termic optim a
pieselor motorului.
Performanţele de durabilitate
ale motorului sunt influenţate de
oscilaţiile regimului termic al pieselor
mecanismului motor faţă de valoarea
optimă. Astfel, la temperaturi scăzute
ale pereţilor camerei de ardere şi
cilindrilor combustibilul poate condensa
şi spăla pelicula de ulei accentuând
procesele de uzură; la temperaturi
ridicate rezistenţa mecanică a piselor se
diminuează, în plus pelicula de ulei
poate fi distrusă prin ardere şi dacă se
asociază şi cu creşterea dilatării
pieselor se poate ajunge la gripajul
cuplei cinematice, cilindru-piston.
 INSTALATIA DE UNGERE
Are rolul de a asigura ungerea
suprafetelor pieselor aflate in miscare
relativa pentru a diminua frecarea
respectiv uzura; racirea suprafetelor si
pieselor solicitate termic; peotectia
impotriva coroziunii, curatirea suprafetelor
in miscare relativa de eventualele
particule metalice sau alte depuneri.
Pompa de ulei este cu roti
dintate cu angrenare exterioara.Sa ales
aceasta solutie datorita dimensiunilor
reduse, sigurantei in exploatare si
posibilitatii obtinerii presiunilor ridicate la
turatii scazute.
Supapa de siguranta este cu
bila. Aceasta solutie are avantajul
simpiltatii constructive.
Filtrul de ulei este cu element
filtrant din hartie si este amplasat in
circuitul principal al instalatiei de ungere.
 INSTALATIA DE ALIMENTARE a
motoarelor cu aprindere prin compresie
(M.A.C.) asigura introducerea in cilindrii si
pulverizarea combustibilului in cantitatea
necesara si in momentul impus de
conditiile de desfasurare a ciclului motor,
astfel incit motorul sa poata dezvolta
puterea ceruta.
Spre deosebire de instalatia de
alimentare a motoarelor cu carburator,
care foloseste un combustibil purificat si
usor volatil, lucrand si la o presiune
redusa, la motoarele cu aprindere prin
compresie instalatia de alimentare
foloseste un combustibil mai putin
purificat si greu volatil.
Instalatia de alimentare a
motoarelor cu aprindere prin compresie
este o constructie robusta si de mare
precizie.
 Ca studiu am avut supraalimentarea motoarelor cu ardere interna.

Prin supraalimentare se intelege marirea presiunii incarcaturii proaspete la o

valoare ce depaseste presiunea mediului ambient p0, pentru a mari densitatea
incarcaturii proaspete retinute in cilindri.
Supraalimentarea se aplica motoarelor in scopul maririi puterii litrice si pentru
compensarea pierderii de putere in cazul functionarii motorului la altitudine sau in cazul
in care se urmareste recircularea unei parti din gazele de ardere pentru scaderea
continutului de NOx in gazelle de evacuare.
 Dupa presiunea de supaalimentare, se disting urmatoarele tipuri de
supaalimentare:
- supraalimentarea de joasa presiune: ps=(0.120.15) MPa, supaalimentare
ce se poate aplica la orice motor cu umplere normala fara a-I diminua durabilitatea,
realizandu-se, de regula, cu ajutorul unui compressor antrenat mecanic de la arborele
cotit al motorului;
- supraalimentarea de presiune medie: ps=(0.15…0.2) MPa. Acest tip de
supraalimentare determina aparitia unor eforturi marite asupra organelor motorului, de
aceea trebuie luate masuri constructive si tehnologice pentru asigurarea rezistentei
necesare.In general, acest tip de supraalimentare se realizeaza cu ajutorul unor
agregate numite turbosuflante sau turbocompresoare.
- supraalimentarea de presiune inalta : ps=(0.2…0.35) MPa, care se
caracterizeaza prin comprimarea incarcaturii proaspete in trepte si racirea ei
intermediara;
- supraalimentarea de foarte inalta presiune: ps=(0.35…0.6) MPa , care se
utilizeaza la generatoare de gaze cu pistoane libere.

Dupa modul cum se realizeaza supraalimentarea, aceasta poate fi:

- supraalimentare naturala(acustica) care se realizeaza fara compressor si
are la baza utilizarea fenomenelor dinamice din colectorul de admisie al motorului.
- supraalimentarea fortata - este solutia cea mai utilizata si impune prezenta
compresorului.
 Transformarea energiei cinetice a gazelor de ardere in lucru mecanic de
compresiune se realizeaza prin intermediul agregatului turbocompresor.
Supraalimentarea cu ajutorul turbocompresorului nu implica consumarea unei energii
suplimentare datorita faptului ca energia gazelor de evacuare este suficienta pentru
antrenarea turbinei si a compresorului.
De aceea, acest mod de supraalimentare a devenit unul dintre cele mai
utilizate procedee de supraalimentare.
Majoritatea motoarelor in patru timpi supraalimentate utilizeaza pentru
supraalimentare turbocompresorul, intrucat amelioreaza randamentul motorului.
Turbocompresorul se adapteaza automat la debitul si temperatura gazelor de evacuare.
 Turbosuflanta este prinsa de galeriile de evacuare ale motorului. Fluxul de
evacuare invarte paletele turbinei care este conectata prin intermediul unui arbore numit
si axul turbosuflantei la un compresor, situat intre filtrul de aer si galeria de admisie.
Principial, fluxul de gaze de evacuare trece prin paletele turbinei, producand
rotirea axului turbosuflantei proportional cu viteza gazelor de evacuare.
La celalalt capat al axului se afla compresorul care prin intermediul profilului
paletelor si fiind rotit de turbina produce admisia aerului in cilindrii motorului la o
presiune mai mare decat presiunea atmosferica.
 Avantajele sistemului de supaalimentare mecanic sunt:
- răspuns rapid al sistemului de supraalimentare la variaţia turaţiei motorului;
- relativă simplitate constructivă a compresoarelor;
- presiuni ridicate pe treapta de supraalimentare pentru compresoarele cu
piston şi centrifugale.

Dezavantaje sistemului de supraalimentare mecanic sunt:

- consum direct de putere şi lucru mecanic util;
- doar presiune de supraalimentare medie pe treaptă, pentru compresoarele
elicoidale, cu lobi şi axiale.