Sunteți pe pagina 1din 3

COLEGIUL DE STIINTE “GRIGORE ANTIPA” - BRASOV

SPECIALIZAREA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST


INVATAMANT POSTLICEAL
AN 1-B

Argumente pro și contra


relativismului cultural

Profesor: USCOIU IOAN

Elev: SESCU CODRINA-IULIA


Eseu – Argumentați pro sau contra relativismului cultural

„... fiindcă orice lucru e bun sau rău, numai după cum îl face închipuirea noastră.”
(Hamlet)

Relativismul este ideea că opiniile sunt relative în funcție de diferențele de percepție și


de gândire. Nu este un adevăr obiectiv universal potrivit relativismului; mai degrabă fiecare
punct de vedere își are propriul adevăr.
Principalele categorii de relativism variază în funcție de gradul lor de
aplicare. Relativismul moral cuprinde diferențele în judecățile morale în cadrul popoarelor și
culturilor. Relativismul adevărului este doctrina că nu există adevăruri absolute, iar adevărul
este întotdeauna relativ în raport cu un anumit cadru de referință, cum ar fi o limbă sau o cultură
(relativism cultural). Relativismul descriptiv încearcă, după cum sugerează și numele, să
descrie diferențele de opinii în cadrul culturilor și popoarelor fără a le evalua, în timp ce
relativismul normativ evaluează moralitatea sau veridicitatea punctelor de vedere într-un
anumit cadru.
Problemele din care derivă relativismul şi absolutismul, obiectivismul şi subiectivismul,
sunt de tipul următor:
a) Cine sunt eu (sau oricare om) să-i judec pe alţii? Ce îmi dă mie dreptul să impun
propriile standarde altor oameni? Ce le dă altor oameni dreptul să îmi impună principiile lor
despre bine sau rău, dreptate sau nedreptate? (Aceste întrebări vizeză legitimitatea
normatorului);
b) Oamenii sunt făcuţi pentru principii şi reguli, sau regulile pentru oameni? (Această
întrebare vizeză legitimitatea normei).
Doua dintre beneficiile Relativismului cultural sunt (argumente pro):
(a) Primul beneficiu al relativismului cultural: ne previne asupra pericolului de a
presupune că toate preferinţele şi practicile noastre sunt bazate pe nişte standarde raţionale,
universale, trans-culturale, în timp ce multe dintre ele (dar nu toate) sunt doar aspecte specifice
societăţii noastre, sunt convenţii sociale.
(b) Al doilea beneficiu al relativismului cultural: ne fereşte de aroganţă sau de
dogmatism şi ne menţine mintea deschisă, în măsura în care realizăm că unele dintre
convingerile noastre, dobândite prin creştere, ar putea fi rezultatul prejudecăţilor din societatea şi
cultura noastră, sau doar nişte percepţii condiţionate cultural.

Relativismul susţine că nu există standarde absolute, universale. Ele diferă în funcţie de


comunitate şi istorie. Pentru a fi moral trebuie să trăieşti în acord cu codul comunităţii tale şi să
le respecţi pe cele ale altora. Dar şi în interiorul aceleiaşi comunităţi există dispute despre ceea ce
este drept, iar problema toleranţei absolute faţă de alte coduri crează situaţii uneori inacceptabile.

Cateva argumente contra Relativismului:


- Naziştii aveau codul lor moral, dar nu putem spune că respectăm dreptul la genocid
fiindcă purificarea rasială era cerută de un astfel de cod.
- Nu putem spune că, în numele respectului pentru multiculturalitate şi al toleranţei
putem accepta de exemplu sclavia, sexismul (discriminarea pe baza apartenenţei la un sex),
eugenia spartană, cliteredectomia în Africa, arderea văduvei în India.
- Relativismul susţine că nu există standarde morale dincolo de coduri particulare,
nimic nu e nici absolut, nici universal. Nu avem unde căuta standarde absolute dincolo de
realitate şi dacă ele ar exista, ar fi nedrepte.
- Sunt cazuri în care toleranţa ca standard absolut devine de nerespectat. Indiferent cât
de acceptabilă ar fi poziţia relativistă (până la a ajunge la ideea că fiecare poate avea idei proprii
despre binele şi dreptatea lui), o societate fără standarde morale cu autoritate extraindividuală
degenerează în anarhie.
- Un sprijin important în ieşirea din partea excesivă a relativismului îl reprezintă
acceptarea universalităţii drepturilor fundamentale ale omului.