Etica Protestanta si spiritul capitalismului -Max WeberProiect de cercetare

Proiect la Concepte fundamentale in sociologie.

In urma indelungatelor studii asupra aspectelor cauzale formative ale istoriei, Max Weber reprezinta un nume de referinta in domeniul de cercetare al istoriei, sociologiei precum si a politologiei. In cazul de fata atentia noastra se indreapta asupra puternicei influente pe care o exercita universul ideologic asupra tuturor aspectelor ale civilizatiei. Pentru a studia acest fapt avem drept material de lucru, cartea sa Etica protestanta si spiritul capitalismului. Principalul obiect de studiu la nivel general, al sociologului, tratat in aceasta lucrare, este capitalismul. Acesta se defineste sub forma unei organizari economice de tip rational bazata pe principiul liberei concurente, a diviziunii planificata a muncii si a efectuarii investitiilor pe termen indelungat. Weber foloseste ca punct de referinta in definirea capitalismului, niste pasaje din Cel obosit de America. A lui Ferdinand Kurnberger, fraze sustinute si de Benjamin Franklin; este vorba de mai multe sfaturi de imbogatire, reflectii care constituie o adevarata religie, un ethos, o doctrina capitalista; scopul acestei doctrine era de a insufla un comportament economic bazat pe credinta intro vocatie (aceea de a face cat mai multi bani). Pe langa coordonatele acestuia, problematica cuprinde si analizarea cumulului de factori care au dus la aparitia acestui sistem economic. Daca capitalismul reprezinta obiectul general de studiu, problematica speciala consta in spiritul capitalismului. Weber distinge doua tipuri de spirite: cel traditional axat pe reguli, care limiteaza intreprinzatorul doar la sfera de lucru si spiritul capitalist nou, in cadrul caruia angajatul este motivat sa se perfectioneze pe baza unor principii morale, a unei adevarate etici. Aceste subiecte sunt cercetate intr-o maniera subiectiva, Max Weber consacrandu-se in randul individualistilor care isi sustin ideile proprii, facand apel la exemple individuale, analizanda o serie de situatii cauzale care au in mod inevitabil un caracter individual si unic. Atfel, expunandu-si perpectiva proprie, sociologul incearca sa afle elementele care au determinat aparitia capitalismului si eficacitatea acestuia. Mai mult decat atat, el cerceteaza grupurile in mijlocul carora ar fi existat anumite trasaturi comune care le unifica (anumite credinte cocmune) si care formeaza contextul favorabil aparitiei spiritului capitalist. Practic nu sunt analizate doctrinele teologice in integritatea

lor, ci modul in care etica protestanta influenteaza aparitia si dezvoltarea organizarii capitaliste. In acest scop el propune teoria culturalista conform careia aparitia capitalismului se datoreaza ideilor promovate de doctrinele protestante. Practic aceasta teorie comprehensiva arata relatia de dependenta intre aspectele sociale si cele economice ale unei societati; intotdeauna mentalitatea unei societati va influenta sistemul si practicile economice. Astfel variabila dependenta a ipotezei este reprezentata de sistemul economic iar cea independenta este totalitatea sistemului ideologic al unei colectivitati. Un concept foarte important in sustinerea ipotezei sale, este rationalismul, considerat a fi un mod de percepere logica asupra vietii. Weber situeaza procesul de rationalizare, la baza conturarii ideilor capitalismului modern. Astfel rationalizarea economica manifestata spre a doua jumatate a secolului XVII si prima jumatate a secolului urmator, este in desfasurare paralela cu patrunderea spiritului capitalist; verificarea obtinerii dupa efectuarea investitiei, a unei sume mai mari decat suma depusa initial, duce la aparitia rentabilitatii economice, principiu ce va guverna societatea capitalista. Ca individualist convins, Max Weber sustine ca aceasta viziune practica asupra vietii apartine unor anumite categorii, in special popoarelor cu liberum arbitrum ca italienii si francezii, care-l au in sange1. Aceasta trasatura este o cauza-declansator al spiritului capitalist. Bineinteles ca nu este si singura cauza insa se manifesta printr-o contributie specifica. Pentru a-si sustine teoria, sociologul aduce drept argumente studierea ideilor contrale ale doctrinelor protestante, pentru a dovedi puternica lor influenta. Ca prim reper este analizata ideologia luterana promovata de Martin Luther. Respingand ideea abstinentei de la bunurile vietii lumesti, Luther pune in centrul vietii pamantesti munca, considerata drept pasaport catre lumea predestinatilor spre cele ceresti; munca in numele unei vocatii, ii pare expresia deplina a dragostei fratesti2. Fundamentul ideologic care a dat nastere ideilor capitaliste, reprezinta suprapunerea termenilor munca si vocati; pentru

Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, editura Incitatus, Bucuresti 2003, traducere de Alexandru Diaconovici, capitolul II, Spiritul capitalismului, p.65. 2 Idem. Capitolul III, Conceptia lui Luther despre vocatie, p. 68.

a avea siguranta apropierii de divinitate, trebuie sa intreprinda in permanenta activitati cu castig material. Dupa cum putem observa intregul sistem cauzal al lui Weber, este fundamentat pe idei care, in conceptia sa, dau forma procesului evolutiv al istoriei; scopul acestei carti consta din intelegerea manierei in care ideile au devenit forte eficare in istorie3 . Doar in acest mod capitalismul s-ar defini drept un produs al cumularii mai multor factori, intre care doctrinele protestante, mai cu seama calvinismul. Se constata ca anumite concepte ale acestei doctrine incurajeaza un comportament activ din punct de vedere economic; inca dinaintea aparitiei fiecarui om in parte, acestuia ii este stabilita starea de gratie sau cea damnata; pentru a scapa de propriile indoieli cu privire la starea sa aleasa de divinitate, Calvin il sfatuieste pe om sa-si concentreza atentia asupra activitatii economice si asupra credintei (potrivit conceptului sola fide-doar prin credinta). Omul nu poate afla inainte de moarte daca este damnat sau nu si este oferita drept consolare varianta muncii pentru a uita de aceasta dilema. In practica aceasta inseamna ca Dumnezeu ii ajuta pe cei care se ajuta singuri4. Spre deosebire de lutheranism, potrivit doctrinei calviniste, convingerea mantuirii era data de practicarea ascetismului dar nu un ascetism catolic, solitar, ci practicat chiar in mijlocul oamenilor, un ascetism in colectivitati. Max Weber constata ca doctrina calvinista a avut un impact psihologic puternic asupra Tarilor de Jos, Angliei, Frantei si Germaniei, dovada fiind aparitia bancherilor si a structurilor individuale in economie. Astfel calvinismul a depasit in intensitate pietismul german precum si metodismul englezesc. Pe langa aceste doctrine puritane, sociologul analizeaza ideile de baza promovate de sectele baptiste. Asemeni calvinismului, acestia resping totalitatea sacramentelor insa nu indeamna la o atitudine activa ci mai cu seama la un tip de conduita linistit, moderat,eminamente constiincios5. Practic toate ideologiile protestante aveau ca punct comun obtinerea starii gratiei divine doar prin intermediul unei conduite individuale impregnate de rationalizarea aspectelor vietii.
3

Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, editura Incitatus, Bucuresti, 2003, traducere de Alexandru Diaconovici, Capitolul III, p.75. 4 Idem., Capitolul III, p.96. 5 Ibidem., Capitolul IV Bazele religioase ale ascetismului laic, p.123.

Totalitatea acestui sistem ideologic consta intr-o serie de factori ce cauzeaza patrunderea spiritului capitalist, iar sociologul isi propune ca obiect de studiu, parghiile de receptare si de punere in practica a ideilor puritanismului. Caracterul individualist al lucrarii este accentuat prin faptul ca sociologul ofera drept piloni de sustinere a teoriei sale, exemple individuale ale unor oameni ce devin astfel simboluri ale doctrinei puritane-capitaliste. Daca initial l-a luat drept exemplu al practii ideilor capitaliste pe Benjamin Franklin, in cazul conceptelor protestante, Richard Baxter este deasupra multor autori care s-au ocupat de etica puritana 6. Acesta vine in completarea doctrinei calviniste, sustinand ca viata este mult prea scurta si trebuie valorificata prin activitate individuala, irosirea timpului fiind un mare sacrilegiu. De asemenea Baxter militeaza pentru necesitatea alegerii unei vocatii prin specializarea intr-un anumit domeniu de activitate in care omul obtine cel mai mare profit cu putinta, profitul fiind considerat un semn al gratiei trimis de divinitate. In fapt scopul omului in aceasta viata consta in a-si descoperi utilitatea vocatiei. In fapt acest lucru a oferit o justificare etica pentru diviziunea specializata, moderna a muncii7. Astfel teoria lui Weber care pune obtinerea profitului la baza aparitiei diviziunii munii, este diferita de conceptia lui Emil Durkeim potrivit caruia diviziunea muncii a aparut in urma solidaritatii si unirii indivizilor. Suntem condusi a considera diviziunea muncii sub un aspect nou. In acest caz, in adevar, serviciile economicepe care ea le poate face sunt putin lucru fata de efectul moral pe care-l produce si functia sa vizibila este de a crea intre doua sau mai multe persoane, un scont de solidaritate8. Sociologul descopera un fundament etic al doctrinelor protestante care ar fi determinat dezvoltarea lumii capitaliste. O prima idee ar fi ostilitatea fata de orice alta bucurie a vieti inafara de indeplinirea propriei vocatii. Aceasta ostilitate s-a mnifestat nu numai in dorinta de acumulare de capital, ci si in randul artelor: pictura anglicana reflecta o mare simplitate. Aceasta viziune promova o viata sprijinita pe rationalizarea economiei si a reprezentat leaganul omului economic modern9.
6

Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, editura Incitatus, Bucuresti, 2003, traducere de Alexandru Diaconovici, Capitolul V Ascetismul si spiritul capitalismului, p.127. 7 Idem. Capitolul V, p.133. 8 Emil Durkeim, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, Bucuresti,2008, p. 19. 9 Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, editura Incitatus, Bucuresti, 2003, traducere de Alexandru Diaconovici, Capitolul V, p.141.

Aceasta intreaga ideologie a avut drept efect economic nasterea unei etici economice intruchipate prin burghezul intreprinzator care-si economiseste capitalul si are o conduita adecvata. Pe langa aceasta, Tratarea muncii ca o profesiune a devenit la fel de caracteristica pentru lucratorul modern ca si atitudinea corespunzatoare, inclinata spre castig, a omului de afaceri10. In esenta, potrivit interpretarii cauzale materialiste a lui Max Weber, nu trebuie neglijat efectul unic produs de ascetismul puritan si doctrina predestinarii asupra celorlalte elemente ale civilizatiei moderne printre care economia capitalista. Aceasta ipoteza a reprezentat un punct incipient de cercetare a modului de influentare a ideilor asupra procesului evolutiv al societatii.11

10

Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, editura Incitatus, Bucuresti, 2003, traducere de Alexandru Diaconovici, Capitolul V Ascetismul si spiritul capitalismului, p.145.
11

Bineinteles nu trebuie exclus faptul ca,aceasta teorie,fiind bazata pe exeple individuale,este totusi subiectiva si trebuie luata ca atare.