Sunteți pe pagina 1din 13

Grup Scolar Agricol Nusfalau Judetul Salaj Profesor Gal Gyula

Transmisia automobilului

Transmisia automobilului are rolul de a transmite momentul motorului la roţile motoare, modificându-i, în acelaşi timp, şi valoarea în funcţie de mărimea rezistenţelor la înaintare. Ea este compusă din: ambreiaj, cutia de viteze, transmisia longitudinală, transmisia principală (angrenajul în unghi), diferenţial, arborii planetari şi transmisia finală. In figura 1 este reprezentată schema cinematică a transmisiei unui autocamion.

Grup Scolar Agricol Nusfalau Judetul Salaj Profesor Gal Gyula Transmisia automobilului Transmisia automobilului are rolul de

Fig. 1. Schema cinematică a transmisiei unui autocamion:

1

- motor;

2

-

ambreiaj;

3

-

cutia de viteze;

4

-

articulaţii

cardanice; 5 - arbore longitudinal

intermediar; 6 - arbore longitudinal principal; 7 - transmisie principală: 8 - diferenţial;

9 - roata motoare; 10 - arbori planetari; 11 - carter punte motoare

1

Cutia de distribuţie

La autovehiculele care au mai multe punţi motoare este nevoie de o cutie de distribuţie. Aceasta are rolul de a mişcarea mişcarea de la cutia de viteze spre punţile motoare (vezi figura 11.22).

Cutia de distribu ţ ie La autovehiculele care au mai multe punţi motoare este nevoie de

În figura este prezentată schematic transmisia unui autovehicul care are două punţi motoare. Acest

lucru înseamnă că vehiculul are patru roţi şi toate patru sunt roţi motoare. Uzual aceasta este simbolizată prin 4x4 , 4wd (four weel drive - patru roţi motoare) sau awl (all weel drive - toate roţile motoare). Simbolizarea unui autovehicul care are două punţi dar numai una singură este motoare se face astfel: 4x2 adică din patru roţi numai două sunt roţi motoare. Există vehicule care au mai multe punţi cum sunt unele autocamioane,unele autobuze sau vehiculele

speciale (autogredere, vehicule militare

).

Nu toate punţile sunt motoare iar acest fapt este

... simbolizat prin 6x4, 6x6 sau 8x4, 8x6, 8x8 ... De ce trebuie ca un vehicul sa aibe tracţiunea pe mai multe roţi?? În primul rând trebuie să luăm în considerare faptul că o roată nu poate transmite decât atâta forţă motoare cât îi permite frecarea dintre anvelopă şi calea de rulare (drum) adică forţa maximă de tracţiune (F t ) este egală cu forţamaximă de frecare (F f ). Acest lucru înseamnă că dacă avem un vehicul care are 1600 kg iar masa lui este distribuită uniform la cele patru roţi atunci fiecare roată preia o sarcină de 400 kg adică 4000 N (Newtoni).

Forţa de frecare este dată de produsul dintre greutatea pe roată şi coeficientul de frecare (m). Adică dacă considerăm că vehiculul nostru merge pe un drum cu gheaţă (m=0,1) atunci: F t = F f = 4000 x 0,1 = 400 N. Pentru un vehicul 4x2 forţa totală de tracţiune este: F t = 2 x 400 = 800 N, Iar pentru un vhicul 4x4 forţa totală este F t = 4 x 400 = 1 600 N. Deci un autovehicul 4x4 având acelaşi motor şi aceeaşi distribuţie a maselor poate realiza de două ori mai multă forţă motoare compararativ cu 4x2. Totodată se îmbunătăţeşte considerabil capacitatea autovehiculului de a circula pe drumuri neamenajate sau chiar în afara acestora (off road - fără drum). Aşadar, pentru a distribui mişcarea de la motor la mai multe punţi motoare se utilizează cutiile de distribuţie.

2

În figura este prezentată o secţiune prin cutia de distribuţie. Există două variante de tracţiune integrală:

În figura este prezentată o secţiune prin cutia de distribuţie. Există două variante de tracţiune integrală:

4x4 permanent;

4x4 facultativ

Ultima variantă presupune că autovehiculul are o punte permanent cuplată (de obicei puntea spate) iar cealaltă punte este cuplată facultativ de către conducătorul auto. În acest caz cutia de distribuţie posedă un mecanism special pentru cuplarea facultativă aşa cum este prezentat în figura 11.25.În cazul vehiculelor cu mai multe punţi motoare este nevoie şi de un diferenţial interaxial care sa compenseze diferenţa de drum parcursă de cele două punţi (vezi explicaţiile de la subcapitolul 11.6.4. Diferenţialul ). Acest diferenţial este plasat, de cele mai multe ori, în interiorul cutiei de distribuţie ca în figura 11.25.Rolul diferenţialului interaxial este acela de a compensa diferenţa de drum parcurs dintre punţile motoare. Diferenţa de drum poate să apară atunci când, spre exemplu, puntea faţă trece peste o denivelare iar puntea spate merge încă pe drum drept. În această situaţie roţile punţii faţă parcurg un drum mai lung. Dacă nu ar exista diferenţialul interaxial atunci roţile uneia din punţi (cea cu aderenţa mai mică) ar aluneca sau ar patina.

Majoritatea cutiilor de distribuţie au posibilitatea de a modifica raportul de transmitere în două trepte:

una lentă şi una rapidă. În figura 11.26 este prezentată o astfel de cutie de distribuţie care are următoarea componenţă:

  • 1. flanşa de intrare (intrarea mişcării de la cutia de viteze;

  • 2. arborele de ieşire spre puntea spate;

  • 3. arborele de ieşire spre puntea faţă;

  • 4. angrenaj treaptă rapidă;

  • 5. arbore primar;

  • 6. inel de cuplare a treptelor;

  • 7. carcasă

  • 8. angrenaj treapta lentă;

  • 9. arbore intermediar;

    • 10. diferenţial interaxial;

    • 11. inel de cuplare facultativă a punţii faţă;

3

12.

pinion de antrenare a punţii faţă;

  • 13. pinion vitezometru

12. pinion de antrenare a punţii faţă; 13. pinion vitezometru La anumite construcţii cuplarea punţii faţă

La anumite construcţii cuplarea punţii faţă se poate face sub sarcină, adică se poate cupla puntea faţă în timpul mersului fără a fi necesară oprirea autovehiculului. De obicei diferenţialele interaxiale se pot bloca sau autobloca atunci când este nevoie să se transmită un cuplu cât mai mare la toate punţile autovehiculului pentru ieşirea din situaţii dificile (zăpadă,

noroi ...

).

Diferenţialele interaxiale clasice sunt construite cu roţi dinţate conice şi repartizează momentul de

torsiune în mod egal la punţile motoare. Există şi alte construcţii (diferenţial cu angrenaje planetare,

cu cuplaj visco, diferenţial Torsen, cuplaj Haldex punţile motoare în funcţie de aderenţă.

...

) care pot transmite momentul motor diferit la

Transmisia cardanică

De la cutia de viteze sau de la cutia de distribuţie mişcarea de rotaţie şi cuplul motor se transmit spre punţile motoare prin intermediul arborilor cardanici. Denumirea le vine de la cuplajele cardanice care se găsesc la capetele arborilor. Aceste cuplaje pot transmite mişcarea sub diferite unghiuri - compensează abateri unghiulare (vezi fig. 11.27.)

12. pinion de antrenare a punţii faţă; 13. pinion vitezometru La anumite construcţii cuplarea punţii faţă

4

Articulaţie

cardanic

cardanică

şi

arbore

Ştim că ambele agregate, cutia de viteze şi cutia de distribuţie, sunt montate pe şasiul autovehiculului sau pe caroseria autoportantă a acestuia prin intermediul unor elemente elastice din cauciuc. De asemenea ştim că unele punţi motoare (punţile motoare rigide - ca cele de autocamioane) sunt prinse de caroserie prin intermediul unor bare, a arcurilor şi a amortizoarelor. Aceste tipuri de punţi au

distanţa diferită faţă de caroserie în funcţie de starea de încărcare, denivelări

Acest fapt duce la

... modificarea distanţei de la cutia de viteze sau de distribuţie la puntea motoare. De aici rezultă o caracteristică a arborilor cardanici şi anume aceea de aşi putea modifica lungimea. Pentru acest lucru există un cuplaj cu caneluri care permite scurtarea (când puntea se apropie de caroserie) sau lungirea (când puntea se depărtează de caroserie) arborelui.

Articulaţie cardanic cardanică şi arbore Ştim că ambele agregate, cutia de viteze şi cutia de distribuţie,

Fig. 11.28. Transmisie cardanică, diferenţial şi arbore planetar

În figura 11.28 sunt reprezentate elementele unei transmisii (elementele care se află după cutia de viteze sau de distribuţie).

  • 1 - arbore cardanic;

  • 2 - cuplaj cu caneluri;

  • 3 - carcasa diferenţialului unei punţi;

  • 4 - arbore planetar;

  • 5 - cuplaj arbore planetar dinspre diferenţial;

  • 6 - cuplaj arbore planetar dinspre roată.

Arborii cardanici sunt în general tubulari (realizaţi din ţeavă) şi au la capete cuplaje cardanice. Pentru a se asigura o transmitere a mişcării cât mai bună, la montaj se ţine cont ca furcile cardanice care se montează pe arbore să fie în acelaşi plan. Pentru a vedea componenţa unei articulaţii cardanice urmărim figura 11.29.

5

1 - furci cardanice; 2 - cruce cardanică; 3 - colivie cu ace (rulment cu ace).
  • 1 - furci cardanice;

  • 2 - cruce cardanică;

  • 3 - colivie cu ace (rulment cu ace).

Pentru echilibrare pe arbore sunt sudate plăcuţe din tablă numite mărci de echilibrare. De asemenea la arborii cu lungimi mari există şi lagăre suport suplimentare. La unele autovehicule există arbori cardanici realizaţi din mai multe tronsoane. Între acestea se montează, de obicei, nişte cuplaje elastice cu elemente din cauciuc armat cu material textil şi bucşe metalice. Şi aceste cuplaje pot compensa o mică abatere unghiulară. Se mai numesc şi cuplaje (sau discuri) Hardy (fig. 11.20).

Cuplaj cu disc elastic Hardy

1 - furci cardanice; 2 - cruce cardanică; 3 - colivie cu ace (rulment cu ace).

Transmisia centrală

Transmisia centrală are rolul principal de a schimba direcţia mişcării cu 90 o pentru a se putea antrena roţile. De asemenea în transmisia centrală se produce şi o demultiplicare a turaţiei şi deci o amplificare a cuplului. De reţinut este faptul că diferenţialul preia mişcarea de rotaţie de la un singur arbore şi o transmite la doi arbori (arborii planetari).

6

Transmisia centrală este formată, la construcţiile clasice, unde motorul este dispus longitudinal, dintr-un angrenaj conic şi se mai numeşte „grupul conic".

Transmisia centrală este formată, la construcţiile clasice, unde motorul este dispus longitudinal, dintr-un angrenaj conic şi

Grupuri conice cu şi fără axe concurente

În figura 11.31.a sunt prezentate două variante de angrenare ale transmisiei centrale şi anume varianta cu axe concurente (a) şi varianta cu axe neconcurente (deplasate) (b). A doua variantă, numită şi „angrenaj hipoid" se utilizează la acele construcţii unde se doreşte o funcţionare silenţioasă a angrenajului. De asemenea acest tip de angrenare poate suporta o sarcină mai mare deoarece diametrul şi lăţimea dinţilor sunt mai mari. Dacă luăm în considerare faptul că pinionul de atac împreună cu arborele cardanic care îl antrenează sunt plasaţi mai jos, atunci şi stabilitatea autovehiculului se îmbunătăţeşte datorită coborârii centrului de greutate. Coroana dinţată antrenează carcasa diferenţialului şi din acest motiv se numeşte „coroana diferenţialului".

Transmisia centrală este formată, la construcţiile clasice, unde motorul este dispus longitudinal, dintr-un angrenaj conic şi

La autovehiculele la care motorul este amplasat transversal (majoritatea autoturismelor) nu este nevoie de schimbarea direcţiei mişcării cu 90 o şi din acest motiv transmisia centrală este formată din două roţi dinţate cilindrice (fig.11.31b).

7

Diferenţialul

În timpul deplasării în viraje roţile unei punţi se deplasează pe cercuri cu raze diferite. Din acest motiv drumul parcurs de roata din exteriorul curbei este mai lung decât drumul parcurs de roata din interiorul curbei (fig.11.37).

Diferenţialul În timpul deplasării în viraje roţile unei punţi se deplasează pe cercuri cu raze diferite.

La punţile motoare cele două roţi sunt legate între ele. Dacă ar fi legate printr-un arbore rigid atunci, cu siguranţă, una din cele două roţi ar patina sau ar aluneca adică ar pierde aderenţa. Pentru a anula acest fenomen s-a inventat un mecanism numit „diferenţial" şi care compensează diferenţele de viteze dintre roţi şi le transmite cuplul motor în proporţii egale.

Diferenţialul În timpul deplasării în viraje roţile unei punţi se deplasează pe cercuri cu raze diferite.

Fig. 11.38. Plasarea diferenţialelor în cazul diferitelor soluţii de tracţiune a - tracţiune „totul faţă"; b - tracţiune „clasică (motor faţă şi tracţiune spate)"; c - tracţiune „integrală

(4x4)"

Cum funcţionează Diferenţialul este antrenat de către transmisia centrală (pinionul de atac antrenează coroana diferenţialului şi aceasta, la rândul ei, antrenează suportul sateliţilor). Suportul sateliţilor este un ax fixat în carcasa diferenţialului.

8

La mers rectiliniu sateliţii acţionează ca două pene şi împing pinioanele planetare cu turaţii egale (şi odată cu acestea arborii planetari şi roţile). În acestă situaţie sateliţii nu au mişcare de rotaţie în jurul propriilor lor axe dar au o mişcare de rostogolire în jurul axei planetare (axă care trece prin centrul pinioanelor planetareşi implicit prin centrul coroanei diferenţialului).

La mers rectiliniu sateliţii acţionează ca două pene şi împing pinioanele planetare cu turaţii egale (şi

La executarea unui viraj roţile (şi deci pinioanele planetare) au turaţii diferite şi acest fapt duce la rotaţia sateliţilor în jurul propriilor lor axe. Evident că mişcarea de rostogolire a sateloţilor se menţine datorită antrenării suportului acestora de către coroana diferenţialului. La construcţiile clasice, la care sateliţii şi pinioanele planetare sunt roţi dinţate conice dantura acestora este o dantură cu dinţi drepţi. Dantura dreaptă lucrează cu randamente mici şi cu frecări mari deci şi cu uzuri mari. Este corect să fie aşa deoarece rotirea sateliţilor se face numai la viraje iar turaţia acestora este mică. Am amintit acest lucru deoarece de aici se trage o concluzie simplă: nu trebuie să avem la roţile motoare modele diferite de anvelope (au diametre diferite) şi nici roţi cu presiune diferită în pneuri pentru că, din nou, au diametre diferite şi roţile vor avea turaţii diferite. În

această situaţie sateliţii se învârt în jurul propriilor lor axe şi atunci când autovehicului merge rectiliniu. Uzurile sunt mari nu numai datorită celor menţionate cu privire la dantura conică cu dinţi drepţi dar şi datorită faptului că sateliţii nu se învârt pe rulmenţi şi au frecări destul de mari faţă de axul lor şi faţă de carcasa diferenţialului pe care se sprijină. Deşi diferenţialul aduce un mare avantaj (roţile nu alunecă sau nu patinează în viraje) totuşi au şi un mare dezavantaj. Să ne imaginăm un autovehicul oprit pe marginea drumului într-o zi de iarnă. De obicei iarna pe acostament este gheaţă iar pe carosabil este asfalt fără gheaţă. La pornirea de pe loc roata de pe acostament va patina iar roata de pe carosabil va sta pe loc datorită diferenţialului care permite acest lucru. În cazul nostru, mişcarea indusă suportului sateliţilor de către coroana diferenţialului se transmite la sateliţi şi de aici spre roţi. O roată (cea de pe carosabil) are rezistenţe la înaintare pe când cealaltă roată (cea de pe acostamentul cu gheaţă) nu are aproape deloc rezistenţe. Conform principiului travaliului minim din natură, energia va urma cursul cel mai uşor. Aşadar mişcarea se va transmite integral la roata care patinează (se învârte mai uşor) iar cealalată roată care are aderenţă bună va sta pe loc. Ca urmare vehiculul nu se va putea deplasa. În concluzie deplasarea este limitată de către roata cu cea mai mică aderenţă. Dar ce facem la un autovehicul 4x4? Şi în acest caz deplasarea este limitată de roata cu aderenţa cea mai mică datorită diferenţialului interaxial şi a celor două diferenţiale de pe punţi (fezi fig.11.38). Acest dezavantaj este înlăturat de construcţiile care au diferenţiale blocabile (le blochează conducătoru auto), autoblocabile sau diferenţialele cu un anumit grad de rezistenţă internă. Iată cîteva tipuri de astfel de ambreiaje:

Diferenţialul cu alunecare limitată (fig. 11.39)

Acest diferenţial are aceeaşi componenţă cu diferenţialul clasic dar spre exteriorul pinioanelor planetare sunt montate nişte ambreiaje cu arcuri, care atunci când o roată are o diferenţă de turaţie mare faţă de cealaltă, transmit carcasei diferenţialului (suportul sateliţilor) o parte din momentu de torsiune care, evident, ajunge la cealaltă roată. În acest fel autovehiculul poate să se deplaseze.

9

Diferenţialul Torsen Diferenţialul cu alunecare limitată La acest tip de diferenţial angrenajele sunt cu dantură melcată.
Diferenţialul Torsen Diferenţialul cu alunecare limitată La acest tip de diferenţial angrenajele sunt cu dantură melcată.

Diferenţialul Torsen Diferenţialul cu alunecare limitată

La acest tip de diferenţial angrenajele sunt cu dantură melcată. Angrenajele melcate funcţionează cu frecări destul de mari şi astfel împiedică patinarea unei roţi şi oprirea celeilalte.

11.6.5. Arborii planetari

Au la un capăt pinioanele planetare iar la celălalt capăt roţile şi deci transmit mişcarea de la

diferenţial la roţi.

Clasificarea arborilor planetari

Se face după solicitările la care sunt supuşi Solicitările arborilor planetari depind de modul de montare al capătului lor exterior în carterul punţii motoare. În funcţie de modul de montare al arborilor planetari în carterul punţii motoare ei pot fi total descărcaţi, parţial încărcaţi sau total

încărcaţi

de

momentul

încovoietor.

Arborii planetari total descărcaţi sunt solicitaţi numai la torsiune. În acest caz, butucul roţii motoare,

prin intermediul a doi rulmenţi conici se montează pe trompa carterului punţii motoare. Solicitarea la încovoiere este preluată astfel de carterul punţii motoare, arborele planetar preluând numai momentul

motor

care îl solicită

la torsiune. Soluţia cu arborii planetari total descărcaţi se utilizează la

autocamioane

si

autobuze.

Arborii planetarii parţial încărcaţi se montează printr-un singur rulment dispus între butucul roţii si

carterul punţii motoare. Aceşti arbori sunt solicitaţi la torsiune şi parţial la incovoiere. Momentul încovoietor dat de această forţă este preluat atât de arborele planetar cât şi de carterul punţii motoare. Momentele încovoietoare ale fortelor sunt preluate de carter dacă roata se află în acelaşi plan cu rulmetul în caz contrar momentele sunt preluate parţial şi de arborele planetar . Aceasta soluţie se

utilizează

la

autoturisme

şi

la

Arborii planetarii total încărcaţi se sprijină printr-un singur rulment

autocamioane

uşoare.

montat între arbore şi carterul

punţii motoare. Acesti arbori sunt solicitaţi atât la torsiune cât şi la încovoiere. Soluţia se utilizează în special la autoturisme. De regulă arborii planetari din această categorie sunt rigizi.

10

Pentru punţile articulate (suspensie independentă) şi arborii planetari sunt articulaţi.

Pentru punţile articulate (suspensie independentă) şi arborii planetari sunt articulaţi. Transmisia finală Puţine autovehicule au nevoie

Transmisia finală

Pentru punţile articulate (suspensie independentă) şi arborii planetari sunt articulaţi. Transmisia finală Puţine autovehicule au nevoie

Puţine autovehicule au nevoie de o astfel de soluţie tehnică. Transmisia finală este reprezentată de un angrenaj cilindric sau de un mecnism planetar care se găseşte în roata motoare. Acest tip de transmisie se întâlneşte numai la vehicule grele: autocamioane şi autobuze care au nevoie de amplificarea momentului de torsiune.

11

BIBLIOGRAFIE

  • 1. Tuzu, C., Moţoiu, C., Motoare Diesel, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971

  • 2. Saviuc, S., Groza, Al., Metode şi lucrări practice pentru repararea automobilelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985

  • 3. Cristescu, D., Răducu, V., Motorul pentru automobile şi tractoare. Construcţie şi tehnologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978

  • 4. Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986

  • 5. Dănescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere internă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

  • 6. Luca, V., Organe de maşini şi mecanisme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

12

Cuprins

Transmisia automobilului.......................................................................................................................1 Cutia de distribuţie..........................................................................................................................2 Transmisia cardanică..............................................................................................................................4 Articulaţie cardanică şi arbore cardanic..................................................................................................5 Transmisia centrală.................................................................................................................................6

Diferenţialul............................................................................................................................................8

11.6.5. Arborii planetari................................................................................................................10 Transmisia finală...................................................................................................................................11

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................12

Cuprins..................................................................................................................................................13

13