Sunteți pe pagina 1din 4

Catalizatorii

Cpt.ing. FLORIAN DAN Ing. CARMEN EVA CHI

EDITIA: DECEMBRIE 2000

Faptul c substanele re ultate !in ur"a pr#cesului !e ar!ere$ sau a trecerii !in starea lic%i! &n alt stare !e agregare$ respecti' ga #as$ nu se a(l la ec%ilibru electr#c%i"ic este cau a pentru care &n ga ele !e e'acuare ale "#t#arel#r cu ar!ere intern se a(l p#luani &n cantiti apreciabile. )n ec%ilibru electr#c%i"ic real este singurul care practic ar eli"ina t#ate substanele p#luante$ &ncrcate !in punct !e 'e!ere electric$ puternic electr#p# iti'$ (apt care le (ace s reaci#ne e cu substane !in "e!iul &nc#n*urt#r care au legturile 'alente slabe+ 'er!eaa$ !er"a u"an etc. ,ns acest ec%ilibru nu p#ate (i atins !ec-t la te"peraturi &nalte$ !at#rit 'ite ei prea "ici a reaciil#r c%i"ice. ,n ur"a cercetril#r$ au (#st c#ncepute instru"ente care s per"it reali area 'ite el#r "ari !e trans(#r"are c%i"ic c%iar la te"peraturi sc ute. Au (#st !enu"ite catali at#ri .i cu a*ut#rul acest#ra se #bin 'al#ri ale c#ncentraiil#r p#luanil#r$ apr#piate !e cele !e la ec%ilibrul c%i"ic$ 'al#ri care satis(ac n#r"ele !e pr#tecie a "e!iului. Aciunea asupra tutur#r p#luanil#r$ respecti' #/i!area c#"plet a #/i!ului !e carb#n .i a %i!r#carburil#r nearse$ precu" .i re!ucerea #/i il#r !e a #t$ este asigurat !#ar &ntr0un !#"eniu (#arte &ngust .i anu"e pentru 1 2 343$56 !up cu" se p#ate #bser'a &n (igura 3. Meninerea !# a*ului &n acest inter'al se reali ea prin in*ecia !e c#"bustibil &n (iecare cilin!ru$ prin reglarea aut#"at a in*eciei cu a*ut#rul in(#r"aiil#r !ate !e # s#n! 0 nu"it s#n!a 1 7 a"plasat &naintea catali at#rului.

Fig.3.

Cu linie &ntrerupt sunt repre entate 'al#rile p#luanil#r (r a"plasarea catali at#rului$ iar cu linie c#ntinu sunt 'al#rile acel#ra.i p#luani$ &ns cu ga ele p#stc#"bustie trecute prin catali at#r. Ca ur"are a 'arierii !# a*ului se p#ate aci#na practic (ie asupra #/i!ului !e carb#n .i %i!r#carburil#r 8&n #na !# a*el#r srace prin #/i!are9$ (ie asupra #/i il#r !e a #t 8&n #na !# a*el#r b#gate prin re!ucere9. :0au !e '#ltat ast(el trei principii !e utili are a catali at#ril#r + Cu # singur treapt$ cu aciune asupra (ie a #/i il#r !e a #t$ (ie a #/i!ului !e carb#n .i a %i!r#carburil#r nearse; Cu !#u trepte$ cu aciune asupra tutur#r p#luanil#r; Cu trei trepte$ cu aciune asupra tutur#r p#luanil#r; Catali at#rul oxidant$ a*ut la c#n'ersia cu re ultate (#arte bune a #/i!ului !e carb#n .i a %i!r#carburil#r nearse 8(ig.<.9. Catali at#rul lucrea &n e/ces !e aer$ intr#!us (ie prin utili area unui a"estec srac$ (ie prin intr#!ucerea !e aer supli"entar &n siste"ul !e e'acuare. Acest tip !e catali at#r nu necesit regla*e. )n alt tip !e catali at#r &ns reductor$ !enu"it Den#/$ (ace p#sibil c#n'ersia #/i il#r !e a #t &n pre ena aerului. :e gse.te &n pre ent &n (a !e cercetare .i #(er un gra! !e c#n'ersie !e =5> a c#"p#nentel#r NO/.

Fig.<.

Catali at#rul dublu, este c#"pus !in !#u trepte$ pri"a !e re!ucere a #/i il#r !e a #t$ iar a !#ua treapt !e #/i!are a #/i!ului !e carb#n .i a %i!r#carburil#r nearse 8(ig.6.9. ?entru ca acest catali at#r s (ie rentabil este necesar ca "#t#rul s (unci#ne e &n regi" !e a"estec b#gat 81@39.

Fig.6.

Din acest "#ti'$ utili area acestui tip !e catali at#r este &n sc!ere$ !e#arece ten!ina actual este !e a pr#!uce "#t#are care (unci#nea &n regi" !e a"estec srac$ iar 'al#rile "a/i"e acceptate !e legislaie la CO < sunt t#t "ai "ici. De ase"enea la acest tip !e catali at#r nu sunt necesare regla*ele supli"entare ale a"estecului carburant. Dat#rit (unci#nrii cu a"estec b#gat$ sunt pr#!u.i c#"pu.i ai a"#niacului$ care nu p#t (i c#n'ertii !ec-t &n "ic "sur. Acesta este .i "#ti'ul apariiei catali at#rului cu trei ci. Catali at#rul cu trei ci$ are pr#prietatea !e a re!uce "asi' t#ate trei c#"p#nentele t#/ice ale ga el#r !e e.apa"ent+ NO A$ CO .i HC 8(ig.B.9. ?entru ca puri(icarea ga el#r s (ie #pti"$ a (#st necesar intr#!ucerea unui siste" supli"entar !e regla* al a"estecului.

Fig.B.

Meninerea a"estecului &n inter'alul 1 2 343$56 !up cu" se p#ate #bser'a !in gra(icul !in (igura 3$ se reali ea prin in*ecia !e c#"bustibil &n (iecare cilin!ru$ prin reglarea electr#nic a in*eciei cu a*ut#rul in(#r"aiil#r !ate !e # s#n! 1 7 a"plasat &naintea catali at#rului.

Fig.=.

Fig.C.

Fr acest siste" !e regla* cu s#n! 1$ gra!ul !e c#n'ersie reali at !e catali at#r este !e B50=5>$ &n ti"p ce cu acest siste" gra!ul !e c#n'ersie este !e peste D=>. Catali at#rul cu regla*$ cu trei ci$ este la #ra actual cel "ai e(icient siste" !e curare a ga el#r re ultate !e la "#t#arele cu ar!ere intern. ,n (igurile = .i C$ se p#t #bser'a c#"parati'$ 'al#rile e"isiil#r p#luante$ (r$ respecti' cu acest tip !e catali at#r. ?entru a !eclan.a # reacie c%i"ic$ este necesar !ep.irea unui prag energetic nu"it .i energie !e acti'are. M#!ul !e aciune al catali at#arel#r se ba ea pe re!ucerea ni'elului acestui prag energetic !e reacie at-t la reaciile !e #/i!are c-t .i la cele !e re!ucere. Vite ele !e reacie sunt "rite. Ee"peratura necesar !es(.urrii reaciil#r este re!us substanial. Reacia pr#priu is are l#c !up ce &n #nele cu e(ect catalitic au (#st intr#!use substanele care se '#r #/i!a .i #/igenul. ?rin aceasta se #bine re!ucerea substanial a energiei necesare !eclan.rii reaciil#r.