4.2.3.

Răspunsul liber al sistemelor de ordinul II

Cazul 2: 0    1 - cazul mișcării vibratorii libere amortizate

Ecuația care descrie acest gen de mișcare este de forma (4.8) soluția fiind de forma (figura
4.3):

yl (t )  Aa (t ) sinat  a  A0e  nt sinat  a  , (4.29)

unde a reprezintă pseudopulsația sau pulsația vibrațiilor libere amortizate calculată pe baza
relației:

a n 1 2 , (4.30)

Aa este amplitudinea mișcării amortizate iar  a este faza mișcării amortizate, formulele de calcul
ale acestora fiind date de:

 1
 Aa   y0 a   y 0  y0 n  ,
2 2 2

 a
 (4.31)
  arctg y 0  y0 n .
 a y0a

Pe baza valorii pseudopulsației a , pot fi calculate pseudofrecvența fa și

pseudoperioada Ta pe baza relațiilor de legătură:

2
a 2f a  . (4.32)
Ta
yl x 10
-3
A1 Analizând reprezentarea
[m] 2
grafică din figura 4.3 se poate
1,5
A2 Aa = Aa(t) observa faptul că are loc o
1,0 micșorare a valorii răspunsului
0,5 yl. Se spune că regimul
tranzitoriu tinde să se stingă
0
(se amortizează).
- 0,5
Acest aspect poate fi pus
- 1,0 în evidență și din relația (4.29)
- 1,5 prin trecere la limită:
-2
0 Ta 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 lim Aa (t )lim A0 e  nt  0 . (4.33)
t[s] t  t 
Figura 4.3 Forma răspunsului în cazul unui
sistem ce execută o mișcare vibratorie liberă
amortizată.
 Viteza de “stingere” a mișcării vibratorii se poate evalua cu ajutorul decrementului
logaritmic.
Prin definiție, decrementul logaritmic reprezintă logaritmul natural al raportului a două
valori succesive oarecare ale amplitudinii mișcării vibratorii.
Pe baza definiției și ținând cont de relația (4.29), cu ajutorul figurii 4.3, se poate scrie:

 A0e   nt 
 ln
A1
A2
 ln    nt  Ta  
 ln e 
 nTa
  nTa , (4.34)
 A0e 

care prin combinarea cu relațiile (4.30) și (4.32) conduce la:

2 
 , (4.35)
1 2

Pentru valori   0,1 relația (4.31) devine:

 2  . (4.36)

Factorul de amortizare  poate fi determinat prin măsurarea a două deplasări decalate

printr-un număr oarecare de cicluri complete. Considerând aceste două deplasări ca fiind y1 și
yn+1, corespunzătoare timpilor t 1 și, t n1  t 1  nTa , unde “n” este un număr întreg iar Ta perioada,
se poate scrie:

y1 y 1 y2 y3

y
yn1 y2 y3 y4 yn1
n

 n  e nTa e n nTa .  (4.37)

Combinând relațiile (4.35) și (4.37) se obține:

1  y 
  ln 1  . (4.38)
n  yn1 