Sunteți pe pagina 1din 55

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

PROIECT CCMAI

Student: Colceru Marius


Cretu Alexandra Viorelia
Programul de studii: Licență
Grupa: AR 1142
Date de proiectare

Motor cu aprindere prin comprimare

Putere nominala P = 120 kW

Turattia nominala n = 4000 rot/min

Numar cilindrii 4

dispunerea cilidrilor: liniar

Cilindreea totala Vt = 2000 cm3

Cursa pistonului S = 90 mm

Alezajul D = 84 mm

Presiunea maxima a gazelor 63*10^5 N/m2


PROIECTAREA CILINDRULUI

Calculul cilindrului

Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru umeda cu perete de


sprijin la partea superioara

Din calculul termic a rezulatat:

• valoarea alezajului:

D= 84 mm

• presiunea la sfarsitul arderii p g

pg= 63 *105 N/m2 6.3 N/mm2

Grosimea peretilor se adopta din conditii de rigiditate:

pentru MAC d= (0.065…0.075)∙D

d = 0.067∙D= 5.6 mm

Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza si din relatia


tensiunilor in plan longitudinal.

Pentru constructia cilindrului se alege fonta cu σl = 38…59 [N/mm2]

2
Se adopta σ l = 40 N/mm

0,5  D  pg

l

δ= 7 mm
Camasa umeda a cilindrului se verifica ca tensiunile sumare sa nu
depaseasca valorile admisibile.

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

Dmed
 t  0,25  p g 

D  D1
Dmed 
2
2
unde: pg - presiunea maxima a gazelor [N/mm ]

D 1 =2∙d+D= 95 mm

D med = 90 mm

2
σt= 21.3 N/mm

Tensiunea de incovoiere este data de relatia

(N • h )max
i =
W

 4
D1 - D
4
W =
32 D1

W= 33542.2 mm3

2
σi= 12.1 N/mm

unde: • h - distanta din P.M.I pana la axa boltului [mm]


se adopta h= 40 mm
• N - forta normala pe peretele cilindrului [Nm]

Din calculul dinamic:

• forta normala maxima pe peretele cilindrului Nmax este

Nmax= 10128 N
Tensiunea totala are urmatoarea expresie:

 = t + i
2
σΣ = 33 N/mm

La proiectarea cilindrilor care se sprijina pe un guler la partea superioara,


inaltimea H a gulerului camasii se considera desfasurata

Pe unitatea de lungime actioneaza forta:


Dm2  Pgnax
Fs  1.3     57598.8 N/mm
4

unde: • Fs - forta de strangere a camasii pe


bloc si este egala cu forta ce actioneaza
asupra suruburilor de chiulasa ale unui
cilindru
• Dm diametrul mediu de etansare

Alte dimnesiuni adoptate:

• De - diametrul de etansare

De  D 1  3 ... 5 mm  99 mm

• Dg - diametrul gulerului
D g  D e  6 mm  105 mm
• Ds - diametrul zonei de centrare

Ds  D e  1mm  100 mm

• Dm diametrul mediu de etansare

Dg  D
Dm   95 mm
2

Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:

Fs  y
Mi   787.403 Nmm
  Dm

unde : • y - reprezinta bratul dintre cele doua


forte Fs care actioneaza asupra gulerului
cilindrului:

Dg  Ds
 Dm
y 2  4 mm
2
Inaltimea gulerului cilindrului Hg:

Mi
Hg  6   6 mm
1.5   ai

unde : σai= 80 Mpa

Tensiunea egala pentru o portiune egala cu unitatea este:

6 Fs  y
i   120 Mpa
  Dm  Hg2
Elemente de etansare a cilindrilor

Etansarea cilindrului la partea superioara fata de gazele arse se realizeaza cu


garnitura de chiulasa iar fata de lichidul de racire în partea inferioara cu garnituri a
caror forma depinde de solutia constructiva adoptata.

Garnitura de chiulasa

Se deformeaza sub efectul de strangere a chiulasei, in timpul arderii cand presiunea


gazelor tinde să indeparteze chiulasa, materialul garniturii trebuie sa posede o
elasticitate suficienta pentru a urmarii deplasarea chiulasei si, sa nu se compromita
etansarea. Temperaturile inalte cu care vine în contact garnitura de chiulasa nu trebuie
sa afecteze rezistenta si elasticitatea materialului.

In functie de materialul din care se confectioneaza garnitura de chiulasa acesta


poate fi: metalopastica, plastica sau metalica.

In cazul de fata ca solutie constructiva se alege pentru etansarea chiulasei cu blocul


motor garnitura de chiulasa metaloplastica.

Garnitura metaloplastica este constituita dintr-o foaie de azbest armata cu o tesatura


din fire metalice sau o placa (inima) din cupru sau otel cu continut scazut de carbon.
Protectia garniturii contra gazelor arse se realizeaza prin bordurare cu tabla din cupru
sau aluminiu. La unele garnituri se bordureaza si orificiile de trecere ale lichidului de
racire.

In cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare supraalimentate, datorita


presiunilor din cilindru de valori mari garnitura de chiulasa este prevazuta in interiorul
armaturii cu un inel de protectie din otel care este mai subtire decat garnitura in stare
montata cu 0,05…0,15 [mm]

Orificiile garniturii pentru circulatia uleiului si lichidului de racire se executa cu


diametre mai mari cu 2…3 [mm] fata de cele din bloc sau chiulasa pentru a se elimina
efectul de diafragma la curgerea acestora. Orificiile pentru suruburile (prezoanele) de
chiulasa sunt cu 1…2 [mm] mai mari decat diametrul acestora.

Etansarea fata de lichidul de racire

Etansarea fata de lichidul de racire se realizeaza cu inele din cauciuc montate in


canale executate în camase.

Se alege inel O cu diametrul sectiuinii d :

d= 4 mm
Dimensiunile canalului de etansare:

• Latimea canalului b :

b= 5.4 mm

• Adancimea t :

t= 3.5 mm
PROIECTAREA PISTONULUI

Dimensiunile principale ale pistonului

Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente


functionale:

1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin


compresie

D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului
HN - distanţa de la generatoarea alezajului
pentru bolţ la fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului

HM - înălţimea camerei de ardere din capul


pistonului
Calculul pistonului

• Se alege piston cu camera de ardere omega ,datorita inaltimii mai mici a


pistonului si o ardere buna prin injectie cu injector cu mai multe orificii.
• Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca
aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
• Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm 2]
• Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la tractiune: • la 293 K: 20...25 [daN/cm 2] la 293 [K]
• la 423 K: 18...23 [daN/cm2] la 423[K]
• la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la oboseala: • la 293 K: 8...12 [daN/cm 2] la 293 [K]
• la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
• Densitatea ρ = 2,68…2,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice


Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se


adopta pe baza datelor statistice:

• Lungimea pistonului H

H = 0,800...1.500∙D = 75.6 mm

se adopta : H= 76 mm

• Lungimea mantalei L

L = 0,500…1,000∙D = 54.6 mm

se adopta : L= 55 mm

• Inaltimea de compresie l l

ll = 0,550…0,850∙D = 50.4 mm

se adopta: ll = 52 mm

• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,100…0,180∙D 11.76 mm

se adopta: h= 12 mm

• Grosimea flancului h c

hc = 0,045…0,055∙D= 3.528 mm

se adopta: hc = 4 mm

• Grosimea capului δ

δ = 0,140…0,170∙D 12.6 mm

se adopta: δ= 13 mm
• Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,250…0,500∙D = 25.2 mm

se adopta: b= 26 mm

• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur,
de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima
a gazelor din cilindru:

 
2
di
 rl  0,1875  p gmax  1  2

unde: di - diametrul interior al capului pistonului [mm];
σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

se adopta di= 38 mm

2 5 2
σrl= 10093046 N/mm 100.93 ∙10 N/m

• Diametrul fundului segmentului d :

d = D - 2 ∙( jr + t ) = 75 mm

t = grosimea radiala a segmentului 2…4mm


t= 3 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm

Calculul profilului pistonului:

• temperatura cilindrului :150……350 oC


o
Tc = 200 C 473.2 K

• temperatura capului pistonului : 200….. 300 oC


o
Tp = 250 C 523.2 K

• temperatura mediului ambiant (motor rece):

To = 288 K

• coeficient de dilatare termica al materialului:

• Camasii (fonta): αc = (10…12) ∙ 10-6 1/K

-6
αc = 10.7 ∙10 1/K

• Pistonului (Aluminiu): αp = (20,5…21,5) ∙ 10-6 1/K

-6
αp = 20 ∙10 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:

φ' s = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului


φ's = 0.0025 mm

φ' i = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei


φ'i = 0.0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

 s   s  D  0.21 mm

 i   i  D  0.13 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

D p = D - Δ's = 83.79 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara

D  [1  c  (Tc  T0 )]  's
Dps   83.56 mm
1   p  (Tp  T0 )
D  [1  c  (Tc  T0 )]  'i 83.65 mm
Dpi  
1   p  (Tp  T0 )

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară

s  D  D ps  0.44 mm

i  D  D pi  0.35 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forecare


de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston si camasa
cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli

Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:

• la incovoiere

 Rp  r 
2
M i  2,28 
i  p gmax     16 Mpa
Wz  hc 

unde: • Rp raza pistonului [mm]


• r raza fundului pistonului [mm]
• Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
• Wz modulul de rezistenta la incovoiere

• la forfecare


0,76 pg    Rp2  r2 
f   0,76 pg 
  Rp2  r2
5 Mpa

unde: pg - presiunea maxima


pg = 6.3 N/mm2
• efortul unitar echivalent:

 ech   i2  4   2
 18 Mpa

σech = 14.4 Mpa < σecha=45 Mpa

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere este


redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.

Ea se verifica la compresie:

  D 2p
 c  p gmax   249 ∙105 N/m2
4  AA

unde : AA - aria sectiunii reduse


2
AA = 1395 mm

σc = 427∙105 [N/m2] < σac = 200…450∙105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului,


modulul de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului
in zona port-segment, respectiv diametrele.

• Pentru partea superioara a capului pistonului

2
 Dp
2

d1  d  

2
0, 02135   p me   72.4209 mm
 l 
unde : l = distanta de la fundul pistonului la
generatoarea alezajului boltului [mm].
l= 5 mm
pme = presiunea medie efectiva
2
pme = 0.7 N/mm

• Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti


2
 Dp
2

d2  
d   0,0513 
2
 p me   73.5028 mm
 l 
2
 Dp
2

d2  
d  2
0,0513   p me  
 l 

unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona


port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' = 15 mm
pme = presiunea medie efectiva
2
pme = 0.7 N/mm

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului


de ulei, nu trebuie să depaseasca o anumita valoare determinata conventional:

N max
p sm   1.0262 N/mm2
D p  L N  Aev
unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax = 10128 N

LN - lungimea mantalei [m]


LN = 55 mm

• Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa
boltului [m2]
Dp
Aev  2     LN  14477.9 mm2
2

Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu


urmatoarele relatii:

- in planul axei boltului

2
 Dp
2

d3  d   0,02135   p me  
2
75.27592 mm
 l1 
unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la
axa boltului [mm];
l1 = 52 mm
pme = presiunea medie efectiva
2
pme = 1.5 N/mm

- la partea de jos a mantalei


2
 Dp
2

d4  
d  2
0,00772   p me   75.248182 mm
 l1 
unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului
la axa boltului [mm];
l1' = 17 mm
pme = presiunea medie efectiva
2
pme = 1.5 N/mm

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b :

Dp p gmax 1
b  K   3.7
2 100 a

unde: • K - constanta
K= 0.08

• p gmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm 2]

• σ a - efortul unitar admisibil, σa = 5,5…6,5 [daN/mm2]


2
σa = 6.5 [daN/mm ]

Distanta dintre segment si umarul de piston j a :


t
ja  f   T  Dp ja1 = 0.065 mm
b ja2 = 0.020 mm
ja3 = 0.030 mm

unde : • f -constanta
f1 = 0.075 [mm] pt segmentul de foc
f2 = 0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 = 0.046 [mm] pentru segemtii de ungere

• t - grosimea radiala a segmentului [mm]


t= 3 mm
• b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b= 3 mm
• α Al - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]

• T temperatura segmentului de foc [K]


T= 240 C 513.2 K

• T temperatura segmentului de compresie [K]


T= 155 C 428.2 K

• T temperatura segmentului de ungere [K]


T= 120 C 393.2 K

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului j r :


jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm
PROIECTAREA BOLTULUI

Proiectarea boltului trebuie să satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston

Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului

Dimensionarea

Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule de verificare a


rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a deformatiilor precum si precizarea prin
calcul a jocurilor de montaj

Diametrul exterior d e [mm]

de= (0,34…0,38)∙D =0,38∙D = 25.20 mm

Diametrul interior d i [mm]

di = (0,60…0,75)∙de= 0,68∙de = 17 mm

Lungimea bolţului l [mm]

l = (0,88…0,93)∙D = 0,85∙D = 71 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei l b [mm]

lb = (0,32…0,42)∙D = 0,39∙D = 33 mm

Verificarea la uzura

Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor specifice în


piciorul bielei (p b ) şi în umerii pistonului (p p ).
Schema de calcul este aratata în fig:

Schema de calcul a boltului

Conventional se considera că forta care solicita boltul este:

  D2
F  Fgmax  F j p   pgmax  mp  r  2  1   31868.1 N
4

mp= 0.4 kg
mb= 0.4 kg
m1b= 0.1338 kg
m2b= 0.5163 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.034 m

ω= 418.6 rad/sec

λ=1/3.6= 0.278

  D2
Fg max   pg max  34913.147 N
4

F jp  m p  R   2  (1   )  -3045.0378 N
Presiunea în locasurile din piston
F
pp   35 Mpa < Ppa =15….35Mpa
2d lp
lp = 18 mm

Presiunea în piciorul bielei

F
pb   42.29 Mpa
d  lb

Verificarea la încovoiere

Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

F  l  0,5  lb  4  j)
i  
 
2
498.8371228 < σi = 500 N/mm
1,2  d e  1  
2 4

unde:
  d i
 0.68
d e

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

  D2
Fg min   pg min  349.42925 N
4

2 2
Pgmin = 63053.7 N/m 0.06305 N/mm

F jpmin = 9336.4532 N

F min = 9685.8825 N
F  l  0,5  lb  4  j)
 i min  
 
151.6148206 N/mm2
1,2  de2  1  4

Efortul unitar mediu (σm ) şi amplitudinea eforturilor unitare (σ a ) se determină cu

 imax   imin 
m  325.226 N/mm
2

2
 imax   imin 
a  173.611 N/mm5
2
Pentru parametrii care intra în relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot folosi
urmatoarele valori:

• rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere


σ-1 = 340…380 N/mm2 pentru otel aliat
2
σ-1 = 360 N/mm

• rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

 0  1 , 4  1 , 6   -1  540 N/mm2

• coeficientul tensiunilor
2   -1   0
  0.33333
0
• coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk
βk = 1

• factorul dimensional: ε = 0,8...0,9


ε= 0.85

• coeficientul de calitate al suprafeţei


bolţ cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5
γ= 2
Pentru boltul fix în biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza cu
ecuatia:

c2 
1  1.70995
k
 a   m
 

Valoarea admisibilă a coeficientului de siguranţă la încovoiere pentru bolţul fix în piciorul


bielei este cuprinsă între 2…4

Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale ale bosajelor si


piciorul bielei.

Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0,85  F  1     2 
  
 
116.238 N/mm2
de
2
 1   4

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru otel aliat

ζa = 180 N/mm2

Calculul la ovalizare

Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile


φ = 00 şi φ = 900

F
(  i )  0   1  301.0970303 N/mm2
l  de
η1 = 17
F
(  i )  90    2  185.9716952 N/mm
2

l  de

η2 = 10.5

F
(  e )  0   3  123.9811301 N/mm2
l  de
η3 = 7

F
(  e ) 90    4  212.5390802 N/mm2
l  de
η1 = 12

repartitia sarcinii
Valorile marimilor:
K, β1, β2, β3, β4,

Deformatia maxima de ovalizare

F 1  
3

  max  0,09    K  0.030447518 mm


l  E 1 
unde: • E= 210000

• K= 1.1

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald
Δ' = (0,0005…0,002)∙deb = 0.0504 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston



  de  0l  tb t0 Al  t p t0  
1Al  t p t0 
0.012561562

unde: • coeficientul de dilatare al materialului boltului


-6
αol = 12 ∙10 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului pistonului


-6
αal = 17 ∙10 1/K

• tb temperatura boltului, K
tb = 423 K

• tp temperatura pistonului, K
tp = 473 K

• t0 tempratura mediului ambiant, K


t0 = 293 K

Deoarece tp > tb şi αAL >αol este posibilă apariţia de jocuri negative

In cazul in care boltul este fix în piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dacă boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.
Calculul bielei

Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul
boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este compusa din trei
parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj.
La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului
bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a
uzurii lagarelor.

Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea
acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in
conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul


imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei


Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

• Diametrul exterior al piciorului bielei de,

de = (1,30…1,70) ∙ d = 38.304 mm
se adopta : de = 50 mm

• Diametrul interior al piciorului bielei di,

di = d + 2 ∙ hb = 31 mm

• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,16…0,20) ∙ d = 4.284 mm
se adopta : hp = 6 mm

• Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,080…0,085) ∙ d = 2.016 mm
se adopta : hb = 3 mm

• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,


a= 33 mm

Solicitarea de intindere

Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este minima,
deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste conditii forta de
intindere se determina cu urmatoarea relatie:

Fî  F j p  m p  r  2
 1     3045.04 N

unde:
• mp - masa pistonului
mp = 0.4 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.034 m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 418.6 rad/sec
•λ= 0.2777778
Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:


• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a piciorului cu
corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si forta normala in


sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M î  M 0  N 0  rm  1  cos  î   0,5  Fî  rm  sin  î  cos  î   12568.4 N∙mm

N î  N 0  cos  î  0,5  Fî  sin  î  cos  î   1028.94 N

unde:
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0  Fî  rm  0 ,00033   î  0 ,0297   -1789.6 N∙mm

• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0  F î  0 ,572  0 , 0008   î   1736.23 N

• φi se introduce în radiani
o
se adopta φi = 130
φi = 2.268928 rad
• rm - raza medie

de  di
rm   20.300 mm
4

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul bielei
cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:

1
K   0.7368421
1  A b  E BZ
Ap Ea

unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a


2
Ab = 196.56 mm

• Ap- aria secţiunii piciorului Ab=2*hp*a


2
Ap = 393.12 mm

• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat


5 2
EBZ = 1.5 ∙10 N/mm

• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei


5 2
EOL = 2.1 ∙10 N/mm

Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σ îi ), respectiv exterioară


(σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

 6 rm  hp  1

î i       î  
2 M
  k N -67.4768 N/mm2
   
î
 hp 2 rm hp  a hp

 6  rm  hp  1
îe  2 Mî   k  Nî   
 hp  2  rm  hp   a  hp
62.3105 N/mm2
Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima

  D2
Fc   pg max  mp  r   2  1     31868.1 N
4

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se efectueaza


în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate de forta


de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

 sinc  
Mc  M0  N0  rm  1 cosc   Fc  rm  
1
  sinc   cosc   -2102.29 N∙mm
 2   

 sinc  1 
Nc  N0  cosc  Fc     sinc   cosc   132.262 N
 2   
unde: • φc se măsoară în radiani
φc = 110 o

φc = 1.91986 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
3 2
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 10 =0.25 N/mm
2
Mo' = 0.3924644 N/mm

• No' - forta normala in sectiunea B - B


No' / Fc ∙ 103 = 0.9
No' = 28.681299 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune se


calculeaza cu urmatoarele expresii:

• pentru fibra interioara

 6 rm  hp  1

ci       c 

2 Mc
hp  2  rm  hp  k N
 a  hp
12.4277 N/mm2

• pentru fibra exterioara

 6 rm  hp  1

ce      c 
2 M
  k N -9.28154 N/mm2
   
c
 hp 2 rm hp  a hp

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga o solicitare


suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.

• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm

• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

 t  d i   BZ   OL   t  t m   0.02496 mm

unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei


• coeficientul de dilatare al bucsei
-6
αBZ = 18 ∙10 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului bielei


-6
αOL = 10 ∙10 1/K

• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K


t= 373 K

• temperatura mediului ambiant tm = 273 K


tm = 273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

 m  t
pf   40.2777 N/mm2
 de  di
2 2
di  d
2 2

 2  2  2
 2
 
de di  di d
d i  
 E OL E BZ 
 
 

unde: • ν -coeficientul lui Poisson


ν= 0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:


• in fibra interioara

de  di
2 2
i  pf  2  91.645293 N/mm2
de  di
2

• in fibra exterioara

2  d i2
e  pf  2  51.367632 N/mm2
d e - d i2

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de


oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara în
sectiunea de incastrare
Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:

 max e îe  113.67808 N/mm


2

 min   e   c  e 60.649172 N/mm2

Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

 max   min 
a  26.514456 N/mm
2

 max   min 
m  87.163628 N/mm
2

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:


C  
-1t
6.48211
k
 a  
 
m

unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune


2
σ-1t= 340…400 = 360 N/mm

• coeficient de concentrare βk
βk = 1

• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.85

• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului


ψ = 0,12…0,20 = 0.16

• coeficientul de calitate al suprafetei


γ = 0,70…0,80 = 0.75

Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în intervalul 2…5

Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia

8  F jp  rm3   c  90
2

p  0.00395 mm
106  EOL  I
unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei

a hp
2

I   98.28 mm3
12

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al corpului bielei sunt
determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.

Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de


Hp = 35 mm

• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp


Hc = 42 mm

• hi = 0,666 ∙ Hp
hi = 23 mm

• H =l(de+dm)2
H= 154.00 mm

• B = 0,75 ∙ Hp
B= 26 mm

• a = 0,167 ∙ Hp Dimensiunile corpului bielei


a= 6 mm

• l - lungimea bilelei
se adopta l = 196 mm
dl dm
• l1 - lungimea incastarta a bielei l1= l  (  )
2 2
se adopta l1 = 154 mm
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie
• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la
intindere este:

Fî  (mp  m1b )  r   2 1     4063.6029 N

Tensiunile la intindere sunt:

F
î  
î
9.17065 N/mm2
A
unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

A  B  ( H  h)  a  h  443.10945 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:

  D2
Fc   pgmax  m1b  mp  r  2 1   30849.5 N
4

Tensiunea de compresiune este data de relatia:

 c  Fc  69.6206 N/mm2
A

Tensiunile de flambaj sunt:

• in planul de oscilatie:

f  
2 2
l l
e
  F  C   Fc  77.9751 N/mm2
 2  E Ix
c
0
Ix
• unde: σe - limita de elasticitate
Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C
 e  0,000150,00050
 E
2

C= 0.0003

• in planul de incastrare


2
l
f  2 e  1  Fc  77.975069 N/mm
2
t
 E Iy
unde: σe - limita de elasticitate
Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa urmatoarele


relatii:

• in planul de oscilatie:

F c  l2  A
 t 0   c   f 0   1  C    147.596 N/mm2
A  Ix 
• in planul de incastrare

F  l12  A 
 t î   c   f î   1  C  
c
147.596 N/mm2
A  I y 

unde:

 l2  A  l2  A
1  C    1  C  1   1,101,15 

1.12
 I x   I y 
Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un ciclu
simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:

1
C  t
 1.87938
k
 a   m
 

unde: • σmax tensiunea maxima:

2
σmax = σto = 147.596 N/mm

• σmin tensiunea minima:

2
σmin = σc = 69.6206 N/mm

• σa amplitudinea ciclului

 max   min 
a  38.9875 N/mm2
2
• σm tensiunea medie

 max   min 
m  108.608 N/mm2
2

Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton
Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia

Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta de inertie


a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga a masei bielei care efectueaza
miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

 
Fî  r   2  m p  m1b  1     m2b  mcb   2276.3 N

Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

• Capul bielei este o bara curba continua


• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta dintre axele
suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului după o lege
sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni proportionala
cu momentul de inertie al sectiunii transversale

Tensiunea în fibra interioara în sectiunea de calcul este data de relatia:

 
 
 0,023  d c 0, 4 
 î    120N/mm^2
 I cuz  Acp  Acuz 
 1   W cp 
  I cp  

unde: • I cp - momentul de inertie ale capacului


I cp =

• I cuz - momentul de inertie ale cuzinetului


I cuz =

• A cp - aria sectiunii capacului


A cp =

• A cuz - aria sectiunii cuzinetului


A cuz =

• W cp - modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii


capacului
W cp =
2
σ a - Rezistenta admisibilă este de 100…150 N/mm

Calculul suruburilor de biela

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea capacului spre
spre capul bielei

Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor capului de biela.
In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea superioara a
superioara a capului bielei

Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie de solutia
solutia adoptata pentru capul bielei

Materialele care raspund cerintelor impuse bielei sunt: otelurile de imbunatatire cu continut
mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate marcile 40C 10,
marcile 40C 10, 41 MoC 11

Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela

Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra
planului de separare dintre corp şi capac.

• Forta de inertie care solicita un surub


F î1  
z
Fî 1138.15 N
F î1   1474.33 N
z
unde : z - numarul de suruburi de pe o biela
z= 2

• Forta de strangere initiala a surubului

F sp   2  3   F î1  2 . 5  F î1  2845.3727 N

• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

F s  F sp    F î 1  3073.0025 N

unde : χ- este constanta care tine seama de elasticitatea sistemului


χ= 0,15…0,25
χ= 0.2

Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensionează tinand
seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

4 c1 F s
ds  cc     7.1783476 mm
 c2  c
unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00
cc = 2.5

• c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de


torsiune care apar la strangerea piuliţei
c1 = 1.3

• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului în zona


filetata
c2 = 1.2

σc - limita de curgere a materialului surubului


2
σc = 1000 N/mm

• Diametrul partii nefiletate

4
d s  cc   Fs  7.7579883 mm
  c

Verificarea la oboseală

• Tensiunile maxime

 max = Fs  75.9318642 N/mm


2

As

 ’ max = F s  65.009195 N/mm2


A’ s

• Tensiunile minime
F sp
 min =  70.307282 N/mm2
As
F sp
 ’ min =  60.193699 N/mm
2

A’ s
unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

  d s2
As =  40.4705 mm2
4
• As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

  d s' 2
'
A =
s  47.2703 mm2
4

 max   min
a=  2.8122913 N/mm2
2
   min
 m = max  73.119573 N/mm2
2

• Coeficientul de siguranta:

C 
 1  6.85075
k
 a   m
 

unde: • σ-1= 300…700 N/mm2


2
σ-1= 400 N/mm

• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon


βk = 3.5

• ε= 0,8…1,0
ε= 0.9

• γ= 1,0…1,5
γ= 1.2

• ψ= 0.2

Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0


Arborele cotit

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care au
un caracter de soc.

Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,


incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.

La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.

Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o


calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la presiune
specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune

Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti

Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia contragreutatilor.


(masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic al motorului).

Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

• lungimea cotului l = (1.05...1.3)∙D


l= 105 mm

• Diametrul fusului palier dp = (0,70…0,80) ∙ D


dp = 67 mm

• lungimea fusului palier lp


paliere intermediare : lpi = (0,4… 0,6) ∙ dp
lpi = 40 mm
paliere externe sau medii lpe = (0,6…0,7) ∙ dp
lpe = 47 mm

• Diametrul fusului maneton dm = (0,56…0,72) ∙ D


dm = 59 mm

• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm


lm = 35 mm

• diametrul interior dmi = (0,6…0,75) ∙ dm


dmi = 41 mm

Grosimea bratului: h = 0,20…0,35) ∙ dm


h= 18 mm

• Lungimea bratului b = (1,5…2,0) ∙ dm


b= 105 mm

• Raza de racordare: (0,07…0,10) ∙ dm


R rac = 5 mm
Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie să le limiteze


presiunea maxima pe fusuri

Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se


calculeaza cu relatiile:

R m max
p m max   19.1616 MPa
d m  lm
R p max
p p max   10.6924 MPa
d p lp

unde: • R mmax - fotra maxima care incarca fusul maneton


R mmax = 39750 N

• R pmax - fotra maxima care incarca fusul palier


R pmax = 28971 N

p pmax.a = 7….15 Mpa = 15MPa


p pmax = 14,62 <p pmax.a = 15 MPa

p mmax.a = 4,5….15 Mpa = 15MPa


p mmax = 9,38 <p mmax.a = 15 MPa

Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se determina


cu relatiile:

Rm 
pm  7.20138 MPa
d m  lm
R p
pp=  2.25613 MPa
d plp
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile
manetoane
Rm = 14939 N

• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere


Rp = 6113 N
p pmed.a = 3….10 Mpa = 10MPa
p pmed = 5,49 <p pmed.a = 10 MPa

p mmed.a = 2….7,5 Mpa = 7,5 MPa


p mmed = 1,98 <p mmed.a = 7,5 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si


aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

   dm  n 
3

Km  pm   3
pm       48.73
 60 
  dp n
3

Kp  pp 3  p p       27.2754
 60 

unde : • ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative


ξ= 1.054

•n-
n= 2.129

Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai


regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala

Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea


calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
• fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
• reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza
• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn
• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj egal cu
suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din
dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste conditii
se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a
arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care
actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul final,
deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul
trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.

Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin = -309000 N∙mm

Mpmax = 352000 N∙mm

Eforturile unitare :

M
 
p min
 p min
W p p
M -10.3717 MPa
 
p min
 p min
W p p

11.815 MPa
M
 
p max
 p max
W p p

 29792.6 mm
3
Wp   dp 3 
32

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 
 
p max p min
 pa
11.0934 N/mm^2
2
 p max   p min
p m
 0.72166 N/mm^2
2

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

 1
Cp   14.9544
 k
    
 
pa pm

2
unde: • τ-1 = 320 N/mm

• γ= 1.3

•  k 
 2.5
 
2   1   0
•    0.09
0

Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de


4…5 pentru MAC

Calculul fusului maneton


Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un
cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece
sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de
siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de
siguranta.

Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si momentelor.


Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna dupa doua
directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton

Schema de calcul a reactiunilor în reazeme

Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax = 620000 N∙mm

MTmin = -352000 N∙mm

Eforturile unitare
M T max
 max   57.5262 N/mm^2
W pm
M T min
 min   -32.6601 N/mm^2
W pm

  d 
W pm     d m3  1  mi   10777.7 mm3
16  dm 
  d 
W pm     d m3  1  mi  
16  dm 

unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii


2
   0.11338
dm  d mi
μ= 0.9

Coeficientul de corectie pentru calculul


modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

m   m min
m  
max
a
45.0932 N/mm^2
2
 m max   m min
m m
 12.4331 N/mm^2
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

C 
 1  3.14632
 k
 a      m
 
unde: βkτ = 1.9

ετ = 0.75

ψτ = 0.09

γτ = 1.3

2
τ-1= 280 N/mm
Verificarea la incovoiere
Schema pentru determinarea
momentului în planul orificiului de ungere

Fortele radiale:

Z= 28524 N

Z1 = 47295 N

Z2 = -6399 N

b
Ax  [Z  (Z1  Z )  ]  (0.5  Z1  Z2 )  66962.8 N
lm

Fortele tangentiale

T1 = 8380 N

T2 = 7568 N
b
A y  T1  (T2  T1 )   5971.07 N
lm
Fortele axiale

F br  m b  r  2
 2383.07 N

F cb  m cb  r   2
 1787.3 N

Momentele de incovoiere

lm h
a   
2 2
lm h
a    26 mm
2 2
M x  0 . 5  l  A x  3515547 N∙mm

M y  0 .5  l  Ay  ( Fbr  Fcg )  ( 0 .5  l  a )  328995 N∙mm

M i max  M x  M y 
2 2
3530908 N∙mm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se obtine
in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor

Momentul de incovoiere in acest plan:

o
θ= 45

M u  M y  cos   M x  sin   2718502 N∙mm

Eforturile unitare

M i max
 max   20.9615 MPa
W m

 min  M u  16.1386 MPa


W m
  dm3 d mi 4
Wm  [1  ( ) ] -168448 mm3
12 dm
Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,


incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.

Tensiunea totala are expresia:

Bzmax = 47295 N

Bzmin = -16462 N

 6a 1 
 max  BZ    256.165 MPa
max
bh
2
bh

 6a 1 
 min  BZ    -89.1634 MPa
min
bh
2
bh
   min
 m  max  83.5007 MPa
2
   min
 a  max  172.664 MPa
2

Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

 1
C   0.50535
 k
 a    m
  
1.12566
In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in
vedere urmatoarele valori:

   1 ... 1 . 15  1

   0 . 1 ... 0 . 2  0.15
 k
 2.5
 

 1  500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax = 8380 N

Tmin = -7353 N

0 ,5  a T max
 max   11.3472 MPa
k b h 2

0 ,5  a  T min
 min   -9.95655 Mpa
k b h2
unde: k= 0.3

 max   min
m   0.69532 MPa
2
   min
 a  max  10.6519 MPa
2

Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:


 1
C   13.1005
 k
 a     m
  

unde:
   1 ... 1 . 15  1

   0.1

 k 

 
 k 
 2
 
  1  280 MPa

Coeficientul de siguranţă global

C  C
C br   1.12152
C  C
2 2