Sunteți pe pagina 1din 82

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

PROIECT CCMAI

Student: Colceru Marius


Cretu Alexandra Viorelia
Programul de studii: Licență
Grupa: AR 1142
Date de proiectare

Motor cu aprindere prin comprimare

Putere nominala P = 120 kW

Turattia nominala n = 4000 rot/min

Numar cilindrii 4

dispunerea cilidrilor: liniar

Cilindreea totala Vt = 2000 cm3

Cursa pistonului S = 90 mm

Alezajul D = 84 mm

Presiunea maxima a gazelor 63*10^5 N/m2


PROIECTAREA CILINDRULUI

Calculul cilindrului

Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru umeda cu perete


de sprijin la partea superioara

Din calculul termic a rezulatat:

• valoarea alezajului:

D= 84 mm

• presiunea la sfarsitul arderii pg

pg= 63 *10 N/m


5 2
6.3 N/mm
2

Grosimea peretilor se adopta din conditii de rigiditate:

pentru MAC d= (0.065…0.075)∙D

d = 0.067∙D= 5.6 mm

Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza si din relatia


tensiunilor in plan longitudinal.

Pentru constructia cilindrului se alege fonta cu σl = 38…59 [N/mm2]

Se adopta σl = 40 N/mm2
0,5  D  pg

l

δ= 7 mm
Camasa umeda a cilindrului se verifica ca tensiunile sumare sa nu
depaseasca valorile admisibile.

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

D med
 t  0,25  p g 

D  D1
Dmed 
2
unde: pg - presiunea maxima a gazelor [N/mm ]
2

D1=2∙d+D= 95 mm

Dmed= 90 mm

σt= 21.3 N/mm2

Tensiunea de incovoiere este data de relatia

(N  h )max
i =
W

 D14 - D4
W =
32 D1

W= 33542.22 mm3

σi= 12.1 N/mm2

unde: • h - distanta din P.M.I pana la axa boltului [mm]


se adopta h= 40 mm
• N - forta normala pe peretele cilindrului [Nm]

Din calculul dinamic:

• forta normala maxima pe peretele cilindrului Nmax este


Nmax= 10128 N

Tensiunea totala are urmatoarea expresie:

 = t + i

σΣ = 33 N/mm2

La proiectarea cilindrilor care se sprijina pe un guler la partea


superioara, inaltimea H a gulerului camasii se considera desfasurata

Pe unitatea de lungime actioneaza forta:


Dm2  Pgnax
Fs  1.3     57598.76 N/mm
4

unde: • F - forta de strangere a camasii pe


s
bloc si este egala cu forta ce
actioneaza asupra suruburilor de
chiulasa ale unui cilindru
• Dm diametrul mediu de etansare

Alte dimnesiuni adoptate:

• De - diametrul de etansare

De  D 1  3 ... 5 mm  99 mm
• Dg - diametrul gulerului
D g  D e  6 mm  105 mm

• Ds - diametrul zonei de centrare

Ds  D e  1mm  100 mm

• Dm diametrul mediu de etansare

Dg  D
Dm   95 mm
2

Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:

Fs  y
Mi   787.4034 Nmm
  Dm

unde : • y - reprezinta bratul dintre cele doua


forte Fs care actioneaza asupra
gulerului cilindrului:

Dg  Ds
 Dm
y 2  4 mm
2
Inaltimea gulerului cilindrului Hg:

Mi
Hg  6   6 mm
1.5   ai

unde : σai= 80 Mpa

Tensiunea egala pentru o portiune egala cu unitatea este:

6 Fs  y
i   120 Mpa
  Dm  Hg 2
6 Fs  y
i  
  Dm  Hg2

Elemente de etansare a cilindrilor

Etansarea cilindrului la partea superioara fata de gazele arse se realizeaza cu


garnitura de chiulasa iar fata de lichidul de racire în partea inferioara cu garnituri a
caror forma depinde de solutia constructiva adoptata.

Garnitura de chiulasa

Se deformeaza sub efectul de strangere a chiulasei, in timpul arderii cand


presiunea gazelor tinde să indeparteze chiulasa, materialul garniturii trebuie sa
posede o elasticitate suficienta pentru a urmarii deplasarea chiulasei si, sa nu se
compromita etansarea. Temperaturile inalte cu care vine în contact garnitura de
chiulasa nu trebuie sa afecteze rezistenta si elasticitatea materialului.

In functie de materialul din care se confectioneaza garnitura de chiulasa acesta


poate fi: metalopastica, plastica sau metalica.

In cazul de fata ca solutie constructiva se alege pentru etansarea chiulasei cu


blocul motor garnitura de chiulasa metaloplastica.

Garnitura metaloplastica este constituita dintr-o foaie de azbest armata cu o


tesatura din fire metalice sau o placa (inima) din cupru sau otel cu continut scazut
de carbon. Protectia garniturii contra gazelor arse se realizeaza prin bordurare cu
tabla din cupru sau aluminiu. La unele garnituri se bordureaza si orificiile de trecere
ale lichidului de racire.

In cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare supraalimentate, datorita


presiunilor din cilindru de valori mari garnitura de chiulasa este prevazuta in
interiorul armaturii cu un inel de protectie din otel care este mai subtire decat
garnitura in stare montata cu 0,05…0,15 [mm]

Orificiile garniturii pentru circulatia uleiului si lichidului de racire se executa cu


diametre mai mari cu 2…3 [mm] fata de cele din bloc sau chiulasa pentru a se
elimina efectul de diafragma la curgerea acestora. Orificiile pentru suruburile
(prezoanele) de chiulasa sunt cu 1…2 [mm] mai mari decat diametrul acestora.

Etansarea fata de lichidul de racire


Etansarea fata de lichidul de racire se realizeaza cu inele din cauciuc montate in
canale executate în camase.

Se alege inel O cu diametrul sectiuinii d:

d= 4 mm

Dimensiunile canalului de etansare:

• Latimea canalului b:

b= 5.4 mm

• Adancimea t:

t= 3.5 mm
PROIECTAREA PISTONULUI

Dimensiunile principale ale pistonului

Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente


functionale:

1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin


compresie

D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului

HN - distanţa de la generatoarea alezajului


pentru bolţ la fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului

HM - înălţimea camerei de ardere din capul


pistonului
Calculul pistonului

• Se alege piston cu camera de ardere omega ,datorita inaltimii mai mici a


pistonului si o ardere buna prin injectie cu injector cu mai multe orificii.
• Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca
aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
• Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm2]
• Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la tractiune: • la 293 K: 20...25 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 423 K: 18...23 [daN/cm2] la 423[K]
• la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
• Rezistenta de rupere la oboseala: • la 293 K: 8...12 [daN/cm2] la 293 [K]
• la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
• Densitatea ρ = 2,68…2,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice


Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se


adopta pe baza datelor statistice:

• Lungimea pistonului H

H = 0,800...1.500∙D = 75.6 mm

se adopta : H= 76 mm

• Lungimea mantalei L

L = 0,500…1,000∙D = 54.6 mm

se adopta : L= 55 mm

• Inaltimea de compresie ll

ll = 0,550…0,850∙D = 50.4 mm

se adopta: ll = 52 mm

• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,100…0,180∙D 11.76 mm

se adopta: h= 12 mm

• Grosimea flancului hc

hc = 0,045…0,055∙D= 3.528 mm

se adopta: hc = 4 mm

• Grosimea capului δ
δ = 0,140…0,170∙D 12.6 mm

se adopta: δ= 13 mm

• Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,250…0,500∙D = 25.2 mm

se adopta: b= 26 mm

• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur,
de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima
a gazelor din cilindru:

 
2
di
 rl  0,1875  p gmax  1  2

unde: di - diametrul interior al capului pistonului [mm];
σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

se adopta di= 38 mm

σrl= 10093046 N/mm2 100.9305 ∙105 N/m2

• Diametrul fundului segmentului d:

d = D - 2 ∙( jr + t ) = 75 mm

t = grosimea radiala a segmentului 2…4mm


t= 3 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm

Calculul profilului pistonului:


• temperatura cilindrului :150……350 oC

Tc = 200 oC 473.2 K

• temperatura capului pistonului : 200….. 300 oC

Tp = 250 oC 523.2 K

• temperatura mediului ambiant (motor rece):

To = 288 K

• coeficient de dilatare termica al materialului:

• Camasii (fonta): αc = (10…12) ∙ 10-6 1/K

αc = 10.7 ∙10-6 1/K

• Pistonului (Aluminiu): αp = (20,5…21,5) ∙ 10-6 1/K

αp = 20 ∙10-6 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:

φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului


φ's = 0.0025 mm

φ'i = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei


φ'i = 0.0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

 s   s  D  0.21 mm

 i   i  D  0.13 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

Dp = D - Δ's = 83.79 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara


D  [1  c  (Tc  T0 )]  ' s
Dps   83.56 mm
1   p  (Tp  T0 )

83.65 mm
D  [1  c  (Tc  T0 )]  'i
Dpi  
1   p  (Tp  T0 )

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară

s  D  D ps  0.44 mm

i  D  D pi  0.35 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si


forecare de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston
si camasa cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli

Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:

• la incovoiere

2
M i  2,28   Rp  r 
i  p gmax     16 Mpa
Wz  h c 

unde: • Rp raza pistonului [mm]


• r raza fundului pistonului [mm]
• Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
• Wz modulul de rezistenta la incovoiere

• la forfecare

0,76 pg    Rp2  r2 
f   0,76 pg 
 R r 
5 Mpa
2 2
p

unde: pg - presiunea maxima


pg = 6.3 N/mm2

• efortul unitar echivalent:

 ech   2
i  4  2
 18 Mpa

σech = 14.4 Mpa < σecha=45 Mpa

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere


este redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.

Ea se verifica la compresie:

  D 2p
 c  p gmax   249 ∙105 N/m2
4  AA

unde : AA - aria sectiunii reduse


AA = 1395 mm2

σc = 427∙105 [N/m2] < σac = 200…450∙105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului,


modulul de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului
in zona port-segment, respectiv diametrele.

• Pentru partea superioara a capului pistonului

2
 Dp
2

d1  d   0,02135   p m e   72.420902 mm
2

 l 
unde : l = distanta de la fundul pistonului la
generatoarea alezajului boltului [mm].
l= 5 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

• Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti


2
 Dp
2

d2  
d   0,0513 
2
 p me   73.502795 mm
 l 

unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona


port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' = 15 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului


de ulei, nu trebuie să depaseasca o anumita valoare determinata conventional:

N max
p sm   1.0262 N/mm2
D p  L N  Aev
unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax = 10128 N

LN - lungimea mantalei [m]


LN = 55 mm

• Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa
boltului [m2]
Dp
Aev  2     LN  14477.87 mm2
2
Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu
urmatoarele relatii:

- in planul axei boltului

2
 Dp
2


d 3  d   0,02135 
2
 p me   75.275922 mm
 l1 

unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la


axa boltului [mm];
l1 = 52 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 1.5 N/mm2

- la partea de jos a mantalei


2
 Dp
2


d 4  d   0,00772 
2
 p me   75.2481817 mm
 l1 
unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului
la axa boltului [mm];
l1' = 17 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 1.5 N/mm2

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b:

Dp p gmax 1
b  K   3.7
2 100 a
unde: • K - constanta
K= 0.08

• pgmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm2]

• σa - efortul unitar admisibil, σa = 5,5…6,5 [daN/mm2]


σa = 6.5 [daN/mm2]

Distanta dintre segment si umarul de piston ja:

t
ja  f   T  Dp ja1 =
b ja2 =
0.065 mm
0.020 mm
ja3 = 0.030 mm

unde : • f-constanta
f1 = 0.075 [mm] pt segmentul de foc
f2 = 0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 = 0.046 [mm] pentru segemtii de ungere

• t - grosimea radiala a segmentului [mm]


t= 3 mm
• b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b= 3 mm
• αAl - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]

• T temperatura segmentului de foc [K]


T= 240 C 513.2 K

• T temperatura segmentului de compresie [K]


T= 155 C 428.2 K

• T temperatura segmentului de ungere [K]


T= 120 C 393.2 K

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :


jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1.3 mm
Proiectarea segmentilor

Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza


pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica scaparea
gazelor din cilindru în carterul motorului se numesc segmenti de compresie iar
segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe suprafata
cilindrului se numesc segmenti de ungere.

Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele


impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si pretul

Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:


• duritatea 300 …380 HB
• σr > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece


asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului


dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)
tc - dimensiunea radiala a canalului

Calculul segmentilor

Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective:


• Sa se stabileasca forma în stare libera si marimea fantei astfel incat
prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata

• Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si b


• Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui
pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
• Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii

S0
0 . 425 t
pe  E  1.540 N/mm2
3  D D
(  1) 
3

t t
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ= 0.196

• modulul de elasticitate
E= 1.2 ∙106 N/mm2

• deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii


S0= 14 mm

• grosimea segmentului t,
t= 3 mm

t 1 1 1
 ( ...... ) 
D 20 30 23
D
t   3.652174
23
D
t  
23

sau
D
t  6.729
a
0 .5  0 .815 
K m  pe
unde:
• tensiunea admisibila σa,
σa = 580 N/mm2

• coeficient Km,
Km = 1.742

• inaltimea radiala a segmentului:


• pentru segmentii de etansare:
b= 3 mm

• pentru segmentii de ungere:


b= 5 mm

Calculul tensiunilor in segment la montaj

 s 
1  0 
1 2E  t  1
 ' max      87.20324
m  D  3 
2

  1
 t 
unde:
• m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m= 2 pt montaj cu ajutorul clestelui

Calculul tensiunii maxime in segment


S
2 Km t
 max  E  303.8161
  (3   ) D
(  1) 2

t
Verificarea segmentului in canal

Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj


Δ3 in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui
rost prea mare care ar periclita etansarea

• primul segment de compresie


Δ1 = (0,11…0,20) = 0.15 mm

Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• al 2-lea segment de compresie


Δ1 = (0,009…0,15)= 0.1 mm

Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0.5 mm

Δ2 = (0,5…1,5) = 0.9 mm

Jocul la capetele segmentului

 3   ' 3    D  ( s   t s   c   t c )  0.01068 mm

unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al cilindrului


αc = 12 ∙10-6 1/K

• αs = αc = 12 ∙10-6 1/K

• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150 K

• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δts = 100 K

• primul segment de compresie


Δ3 = 0,004∙D = 0.336 mm

• al 2-lea segment de compresie


Δ3 = 0,003∙D = 0.252 mm

• segmentul de ungere
Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D = 0.126 mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda


Δ'3 = (0,0015…0,0030) ∙ D = 0.168 mm
PROIECTAREA BOLTULUI

Proiectarea boltului trebuie să satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston

Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului

Dimensionarea

Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule de verificare a


rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a deformatiilor precum si precizarea prin calcul a
jocurilor de montaj

Diametrul exterior de [mm]

de= (0,34…0,38)∙D =0,38∙D = 25.20 mm

Diametrul interior di [mm]

di = (0,60…0,75)∙de= 0,68∙de = 17 mm

Lungimea bolţului l [mm]

l = (0,88…0,93)∙D = 0,85∙D = 71 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb[mm]

lb = (0,32…0,42)∙D = 0,39∙D = 33 mm

Verificarea la uzura

Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor specifice în


piciorul bielei (pb) şi în umerii pistonului (pp).
Schema de calcul este aratata în fig:

Schema de calcul a boltului

Conventional se considera că forta care solicita boltul este:

  D2
F  Fgmax  F j p   pgmax  mp  r  2  1   31868.11 N
4

mp= 0.4 kg
mb= 0.4 kg
m1b= 0.1338 kg
m2b= 0.5163 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.034 m

ω= 418.6 rad/sec

λ=1/3.6= 0.278

  D2
Fg max   pg max  34913.1475 N
4

F jp   m p  R   2  (1   )  -3045.0378 N
Presiunea în locasurile din piston

F
pp   35 Mpa < Ppa =15….35Mpa
2d lp
lp = 18 mm

Presiunea în piciorul bielei

F
pb   42.29 Mpa
d  lb

Verificarea la încovoiere

Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

F   l  0,5  lb  4  j)
i  
 
498.83712278 < σi = 500 N/mm
2

1,2  d e  1  
2 4

unde:
  d i
 0.68
d e

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

  D2
Fg min   pg min  349.429255 N
4

Pgmin = 63053.73 N/m2 0.063054 N/mm2


Fjpmin= 9336.4532 N

Fmin = 9685.88245 N

F   l  0,5  lb  4  j)
 i min  
 
151.61482062 N/mm2
1,2  de  1 
2 4

Efortul unitar mediu (σm) şi amplitudinea eforturilor unitare (σa) se determină cu

 imax   imin 
m  325.226 N/mm2
2
 imax   imin 
a  173.6112 N/mm5
2
Pentru parametrii care intra în relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot folosi
urmatoarele valori:

• rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere


σ-1 = 340…380 N/mm2 pentru otel aliat
σ-1 = 360 N/mm2

• rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

 0  1 , 4  1 , 6   -1  540 N/mm2

• coeficientul tensiunilor
2   -1   0
  0.333333
0
• coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk
βk = 1

• factorul dimensional: ε = 0,8...0,9


ε= 0.85

• coeficientul de calitate al suprafeţei


bolţ cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5
γ= 2
Pentru boltul fix în biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza cu
ecuatia:

c2 
1  1.709947
k
 a   m
 

Valoarea admisibilă a coeficientului de siguranţă la încovoiere pentru bolţul fix în piciorul


bielei este cuprinsă între 2…4

Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale ale bosajelor si


piciorul bielei.

Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0,85  F  1     2 
 
 
116.2383 N/mm2
de
2
 1   4

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru otel aliat

ζa = 180 N/mm2

Calculul la ovalizare
Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile
φ = 00 şi φ = 900

F
(  i )  0    301.097030273 N/mm2
l  de 1
η1 = 17

F
(  i )  90    2  185.971695169 N/mm2
l  de

η2 = 10.5

F
(  e )  0   3  123.981130112 N/mm2
l  de
η3 = 7

F
(  e )  90    4  212.539080193 N/mm2
l  de
η1 = 12

repartitia sarcinii
Valorile marimilor:
K, β1, β2, β3, β4,
Deformatia maxima de ovalizare

3
F 1  
  max  0,09    K  0.0304475184 mm
l  E 1  
unde: • E= 210000

• K= 1.1

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald

Δ' = (0,0005…0,002)∙deb = 0.0504 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston



  de  0l   tb t0  Al   t p t0  
1Al   t p t0 
0.01256156162

unde: • coeficientul de dilatare al materialului boltului


αol = 12 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului pistonului


αal = 17 ∙10-6 1/K

• tb temperatura boltului, K
tb = 423 K

• tp temperatura pistonului, K
tp = 473 K

• t0 tempratura mediului ambiant, K


t0 = 293 K

Deoarece tp > tb şi αAL >αol este posibilă apariţia de jocuri negative


In cazul in care boltul este fix în piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dacă boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.
Calculul bielei

Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul
boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este compusa din trei
parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj.
La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului
bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a
uzurii lagarelor.

Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea
acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in
conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul


imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei


Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

• Diametrul exterior al piciorului bielei d e,

de = (1,30…1,70) ∙ d = 38.304 mm
se adopta : de = 50 mm

• Diametrul interior al piciorului bielei d i,

di = d + 2 ∙ hb = 31 mm

• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,16…0,20) ∙ d = 4.284 mm
se adopta : hp 6 mm

• Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,080…0,085) ∙ d = 2.016 mm
se adopta : hb 3 mm

• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,


a= 33 mm

Solicitarea de intindere

Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este
minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste conditii
forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

Fî  F jp  m p  r  2
 1     3045.038 N
unde:
• mp - masa pistonului
mp = 0.4 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.034 m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 418.6 rad/sec
•λ= 0.27777778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:


• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a piciorului
cu corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si forta normala in


sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M î  M 0  N 0  rm  1  cos  î   0,5  Fî  rm   sin  î  cos  î   12568.41 N∙mm

N î  N 0  cos  î  0 ,5  Fî   sin  î  cos  î   1028.943 N

unde:
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0  Fî  rm   0 , 00033   î  0 , 0297   -1789.6 N∙mm

• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0  F î   0 , 572  0 , 0008   î   1736.234 N


• φi se introduce în radiani
se adopta φi = 130 o
φi = 2.26892803 rad

• rm - raza medie

de  di
rm   20.300 mm
4

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul


bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:

1
K   0.73684211
A E
1  b  BZ
Ap Ea

unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a


Ab = 196.56 mm 2

• Ap- aria secţiunii piciorului Ab=2*hp*a


Ap = 393.12 mm2

• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat


EBZ = 1.5 ∙105 N/mm2

• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei


EOL = 2.1 ∙105 N/mm2

Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σîi ), respectiv exterioară
(σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

 6  rm  hp  1
îi   2  Mî   k  Nî   
 
-67.4768 N/mm2
 hp  2  rm  hp  a  hp

 6  rm  hp  1

îe  2  M   k  Nî  
hp   2  rm  hp 
62.31045 N/mm2
î
  a  hp
Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima

  D2
Fc   pg max  m p  r   2  1     31868.11 N
4

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se


efectueaza în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate de


forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

 sinc  1 
Mc  M0  N0  rm  1  cosc   Fc  rm     sinc   cosc  
 2   
 sinc  1 
Mc  M0  N0  rm  1  cosc   Fc  rm     sinc   cosc   -2102.29 N∙mm
 2   

 sinc  1 
Nc  N0  cosc  Fc     sinc   cosc   132.2617 N
 2   

unde: • φc se măsoară în radiani


φc = 110 o
φc = 1.919862 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 = 0.25 N/mm2
Mo' = 0.3924644 N/mm2

• No' - forta normala in sectiunea B - B


No' / Fc ∙ 103 = 0.9
No' = 28.6812987 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune se


calculeaza cu urmatoarele expresii:

• pentru fibra interioara

 6  rm  hp  1
 ci   2  Mc   k  Nc    12.42768 N/mm
hp   2  rm  hp 
2

  a  hp

• pentru fibra exterioara

 6  rm  hp  1

 ce  c2  M   k  Nc 
hp   2  rm  hp 
-9.28154 N/mm2

  a  hp

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga o solicitare


suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.
• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm

• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

 t  d i    BZ   OL    t  t m   0.02496 mm

unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei

• coeficientul de dilatare al bucsei


αBZ = 18 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului bielei


αOL = 10 ∙10-6 1/K

• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K


t= 373 K

• temperatura mediului ambiant tm = 273 K


tm = 273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

m  t
pf   40.27766 N/mm2
 de  di
2 2
di  d
2 2

 2 2     
de di
2
 2
d i   di d 
 E OL E BZ 
 
 

unde: • ν -coeficientul lui Poisson


ν= 0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:


• in fibra interioara

de  di
2 2
i  pf  2  91.6452933 N/mm2

de di
2

• in fibra exterioara

2  d i2
e  pf  2 
d e - d i2
2  d i2
e  pf  2  51.3676323 N/mm2
d e - d i2

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de


oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara în
sectiunea de incastrare

Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:

 max e îe  113.678084 N/mm2

 min   e   c e  60.6491723 N/mm2

Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

 max   min 
a  26.5144561 N/mm2
2

 max   min 
m  87.1636284 N/mm2
2

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

 -1t
C   6.482109
k
 a    m
 
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune
σ-1t= 340…400 = 360 N/mm2

• coeficient de concentrare βk
βk = 1

• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.85

• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului


ψ = 0,12…0,20 = 0.16

• coeficientul de calitate al suprafetei


γ = 0,70…0,80 = 0.75

Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în intervalul 2…5

Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia

8  F jp  rm3    c  90
2

p  0.00395 mm
10  EOL  I
6

unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei

2
a hp
I   98.28 mm3
12

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al corpului bielei


sunt determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.

Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de


Hp = 35 mm

• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp


Hc = 42 mm

• hi = 0,666 ∙ Hp
hi = 23 mm

• H =l(de+dm)2
H = 154.00 mm
• B = 0,75 ∙ Hp
B= 26 mm

• a = 0,167 ∙ Hp Dimensiunile corpului bielei


a= 6 mm

• l - lungimea bilelei
se adopta l = 196 mm

dl dm
• l1 - lungimea incastarta a bielei l1= l  (  )
2 2
se adopta l1 = 154 mm

Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:


• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie
• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la
intindere este:

Fî  (mp  m1b )  r   2 1     4063.60294 N

Tensiunile la intindere sunt:

Fî 
î  9.170653 N/mm 2

A
unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

A  B  ( H  h)  a  h  443.10945 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:

  D2
Fc   pgmax   m1b  mp   r   2 1     30849.54 N
4
Tensiunea de compresiune este data de relatia:

Fc 
c 69.6206 N/mm2
A

Tensiunile de flambaj sunt:

• in planul de oscilatie:
2 2
 f0  2 e  l  Fc  C  l  Fc  77.97507 N/mm2
  E Ix Ix

• unde: σe - limita de elasticitate


Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C
 e  0,00015 0,00050
2 E
C= 0.0003

• in planul de incastrare

 l12
 ft  2   Fc  77.9750689 N/mm
e 2

 E Iy

unde: σe - limita de elasticitate


Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa urmatoarele


relatii:

• in planul de oscilatie:

F c  l2  A
  147.5957 N/mm2
 t 0   c   f 0   1  C 
A  Ix 
F c  l2  A
 
 t 0   c   f 0   1  C 
A  Ix 
• in planul de incastrare

F  l12  A 
 t î   c   f î   1  C  
c
147.5957 N/mm2
A  I y 

unde:

 l2  A  l12  A 
1  C  
  1  C    1,101,15  1.12
 I y 
 Ix  

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un ciclu
simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:

 1t
C   1.87938
k
 a   m
 

unde: • σmax tensiunea maxima:

σmax = σto = 147.5957 N/mm2

• σmin tensiunea minima:

σmin = σc = 69.6206 N/mm2

• σa amplitudinea ciclului

 max   min  38.98753 N/mm


a  2

2
• σm tensiunea medie

 max   min  108.6081 N/mm


m  2

2
Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton

Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia

Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta de


inertie a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga a masei bielei care
efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

 
Fî  r   2   m p  m1b   1      m2b  mcb   2276.298 N

Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

• Capul bielei este o bara curba continua


• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta dintre
axele suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului după o lege
sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni proportionala
cu momentul de inertie al sectiunii transversale

Tensiunea în fibra interioara în sectiunea de calcul este data de relatia:

 
 
0 , 023  d 0 , 4
   î   c
   120N/mm^2
  Acp  Acuz 
 1  I cuz  W cp 
  I cp  
unde: • Icp- momentul de inertie ale capacului
Icp =

• Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului


Icuz =

• Acp - aria sectiunii capacului


Acp=

• Acuz - aria sectiunii cuzinetului


Acuz =

• Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii


capacului
Wcp =

σa - Rezistenta admisibilă este de 100…150 N/mm2

Calculul suruburilor de biela

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea capacului
spre capul bielei
spre capul bielei
Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor capului de
biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea
superioara a capului bielei
superioara a capului bielei

Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie de
solutia adoptata pentru capul bielei
solutia adoptata pentru capul bielei

Materialele care raspund cerintelor impuse bielei sunt: otelurile de imbunatatire cu


continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate
marcile 40C 10, 41 MoC 11
marcile 40C 10, 41 MoC 11

Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela

Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra
planului de separare dintre corp şi capac.

• Forta de inertie care solicita un surub

F 1138.149 N
F î1  î  1474.33 N
z
unde : z - numarul de suruburi de pe o biela
z= 2

• Forta de strangere initiala a surubului

F sp   2  3   F î1  2 . 5  F î1  2845.37268 N

• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

F s  F sp    F î 1  3073.00249 N

unde : χ- este constanta care tine seama de elasticitatea sistemului


χ= 0,15…0,25
χ= 0.2

Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensionează


tinand seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala
Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

4 c1 F s
ds  cc     7.1783476 mm
 c2  c

unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00


cc = 2.5

• c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de


torsiune care apar la strangerea piuliţei
c1 = 1.3

• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului în zona


filetata
c2 = 1.2

σc - limita de curgere a materialului surubului


σc = 1000 N/mm2

• Diametrul partii nefiletate

4 Fs
d s  cc    7.7579883 mm
 c
Verificarea la oboseală

• Tensiunile maxime

 max = Fs  75.9318642 N/mm2


As

 ’ max = F s  65.0091954 N/mm2


A’ s

• Tensiunile minime

F sp
 min =  70.3072817 N/mm2
As
F sp
 ’ min =  60.1936994 N/mm2
A’ s

unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

  d s2
As =  40.47053 mm2
4
• As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

  d s' 2
A = '
s  47.27027 mm2
4

 max   min
a=  2.81229127 N/mm 2

2
   min 73.1195729 N/mm
 m = max  2

• Coeficientul de siguranta:

C 
 1  6.850746
k
 a   m
 
unde: • σ-1= 300…700 N/mm2
σ-1= 400 N/mm2

• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon


βk = 3.5

• ε= 0,8…1,0
ε= 0.9

• γ= 1,0…1,5
γ= 1.2

• ψ= 0.2

Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0


Arborele cotit

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune
a gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care
au un caracter de soc.

Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,


incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.

La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.

Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o


calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la


presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune

Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti
Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia
contragreutatilor. (masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic
al motorului).

Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

• lungimea cotului l = (1.05...1.3)∙D


l= 105 mm

• Diametrul fusului palier dp = (0,70…0,80) ∙ D


dp = 67 mm
• lungimea fusului palier lp
paliere intermediare : lpi = (0,4… 0,6) ∙ dp
lpi = 40 mm
paliere externe sau medii lpe = (0,6…0,7) ∙ dp
lpe = 47 mm

• Diametrul fusului maneton dm = (0,56…0,72) ∙ D


dm = 59 mm

• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm


lm = 35 mm

• diametrul interior dmi = (0,6…0,75) ∙ dm


dmi = 41 mm

Grosimea bratului: h = 0,20…0,35) ∙ dm


h= 18 mm

• Lungimea bratului b = (1,5…2,0) ∙ dm


b= 105 mm

• Raza de racordare: (0,07…0,10) ∙ dm


R rac = 5 mm
Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie să le limiteze


presiunea maxima pe fusuri

Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se


calculeaza cu relatiile:

R m max
p m max   19.16158 MPa
d m  lm
R p max
p p max   10.69236 MPa
d p lp

unde: • Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton


Rmmax = 39750 N

• Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier


Rpmax = 28971 N

ppmax.a = 7….15 Mpa = 15MPa


ppmax= 14,62 <ppmax.a = 15 MPa

pmmax.a = 4,5….15 Mpa = 15MPa


pmmax= 9,38 <pmmax.a = 15 MPa

Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se determina


cu relatiile:

R m  7.201378 MPa
pm 
d m lm
Rp
pp=  2.256132 MPa
d plp
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile
manetoane
Rm = 14939 N
• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp = 6113 N

ppmed.a = 3….10 Mpa = 10MPa


ppmed= 5,49 <ppmed.a = 10 MPa

pmmed.a = 2….7,5 Mpa = 7,5 MPa


pmmed= 1,98 <pmmed.a = 7,5 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si


aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

3
   dm  n 
Km  pm   3
pm      48.72997
 60 
3
  dp n
Kp  pp 3  p p       27.27537
 60 

unde : • ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative


ξ= 1.054

•n-
n= 2.129

Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai


regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea
calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
• fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
• reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza
• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn

• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj egal cu


suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din
dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste
conditii se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara
a arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care
actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul final,
deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul
trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.
Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin = -309000 N∙mm

Mpmax = 352000 N∙mm

Eforturile unitare :

M p min -10.3717 MPa


 p min  
W p p

11.81503 MPa
M p max
 p max  
W p p

 29792.55 mm 3

Wp   dp 3 
32

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 p max  p min
 pa   11.09338 N/mm^2
2
 p max   p min
 pm   0.721657 N/mm^2
2
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

 1
Cp   14.95441
 k
 pa     pm
 

unde: • τ-1 = 320 N/mm2

• γ= 1.3

•  k 
 2.5
 
2   1   0
•    0.09
0
2   1   0
  
0

Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de


4…5 pentru MAC

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un


cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece
sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de
siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de
siguranta.

Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si


momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna
dupa doua directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton

Schema de calcul a reactiunilor în reazeme

Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax = 620000 N∙mm


MTmin = -352000 N∙mm

Eforturile unitare
M T max
 max   57.52625 N/mm^2
W pm
M T min
 min   -32.6601 N/mm^2
W pm

  d 
W pm     d m3  1  mi   10777.69 mm3
16  dm 

unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii


2
   0.113379
dm  d mi
μ= 0.9

Coeficientul de corectie pentru calculul


modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 m max   m min 45.09316 N/mm^2


 ma  
2
   m min
 mm  m max  12.43309 N/mm^2
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

C 
 1  3.146321
 k
 a      m
 
C 
 1 
 k
 a      m
 
unde: βkτ = 1.9

ετ = 0.75

ψτ = 0.09

γτ = 1.3

τ-1= 280 N/mm2


Verificarea la incovoiere

Schema pentru determinarea


momentului în planul orificiului de
ungere

Fortele radiale:

Z= 28524 N

Z1 = 47295 N

Z2 = -6399 N

b
Ax  [Z  (Z1  Z )  ]  (0.5  Z1  Z 2 )  66962.8 N
lm

Fortele tangentiale
T1 = 8380 N

T2 = 7568 N
b
A y  T1  (T2  T1 )   5971.067 N
lm
Fortele axiale

F br  m b  r  2
 2383.073 N

F cb  m cb  r   2
 1787.305 N

Momentele de incovoiere

lm h 26 mm
a   
2 2
M x  0 . 5  l  A x  3515547 N∙mm

M y  0 .5  l  Ay  ( Fbr  Fcg )  ( 0 . 5  l  a )  328995 N∙mm

2 2
M i max  M x  M y  3530908 N∙mm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se


obtine in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor

Momentul de incovoiere in acest plan:

θ= 45 o

M u  M y  cos   M x  sin   2718502 N∙mm

Eforturile unitare

M i max 20.96146 MPa


 max  
W m

 min  M u  16.13856 MPa


W m
3
  dm d
Wm  [1  ( mi ) 4 ]  -168448 mm3
12 dm
Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,


incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.

Tensiunea totala are expresia:

Bzmax = 47295 N

Bzmin = -16462 N

 6a 1 
 max  BZ max     256.1647 MPa
bh
2
bh
 6a 1 
 max  BZ max    
bh
2
b  h 

 6a 1 
 min  BZ min      -89.1634 MPa
bh
2
bh
   min
 m  max  83.50065 MPa
2
   min 172.6641 MPa
 a  max 
2

Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

 1
C   0.50535
 k
 a    m
   1.125656

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in


vedere urmatoarele valori:

   1 ... 1 . 15  1

   0 . 1 ... 0 . 2  0.15
 k
 2.5
 

 1  500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax = 8380 N

Tmin = -7353 N

0 ,5  a T max 11.34718 MPa


 max  
k b  h2
0 ,5  a  T min
 min   -9.95655 Mpa
k b h2
unde: k= 0.3

 max   min
m   0.69532 MPa
2
   min
 a  max  10.65186 MPa
2
Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:
 1
C   13.10048
 k
 a     m
  

unde:
   1 ... 1 . 15  1

   0.1

 k 
 2
 
  1  280 MPa

Coeficientul de siguranţă global

C  C
C br   1.121524
C 2
 C 
2
Mecanismul de distributie 84

Mecanismul de distributie este un subsistem al motorului cu ardere interna care asigura


realizarea schimbului de gaze dintre cilindrul motor si mediul exterior, respectiv umplerea
cilindrului cu incarcatura proaspata si evacuarea produselor de ardere. Aceasta functie este
realizata prin deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisie si evacuare.

Sistemul de distributie trebuie:


• sa asigure un grad de umplere ηv si de evacuare ηev ridicat;
• sa asigure o distributie uniforma a fluidului proaspat in cilindri
• sa asigure o functionare silentioasa la schimbul de gaze (sa reduca zgomotul
produs la curgerea gazelor si de piesele mecanismului in miscare prin reglajul
jocurilor functionale)
• sa fie simplu in fabricatie si intretinere, ieftin si sa asiigure o fiabilitate inalta in
functionare

Partile componente ale mecanismului de distributie se pot organiza in doua grupe:


• grupa supapei: alcatuita din supapa, ghidul supapei scaunul supapei arcurile si
piesele de fixare;
• organele de actionare a supapelor: arborele de distributie, tachetul.

Supapele

Sunt supuse unor sarcini dinamice si temperaturi


ridicate, aceste conditii necesitand un material
foarte rezistent. Pentru acestea se folosesc oteluri
aliate cu Cr (9%) si Si (3,5%).
Elementele dimensionale ale supapei:
Unghiul γ = 45o
• dc -diametrul canalului de admisie sau evacuare în poarta supapei

d ca  ( 0 , 42  0 , 50 )  D  36 mm

d ce  ( 0 , 40  0 , 45 )  D  34 mm

• di - diametrul canalului

d ia  0 . 865  d ca  31 mm

d ie  0 . 865  d ce  30 mm

• b - latimea suprafetei de etansare

b  ( 0 , 05  0 ,12 )  d ca  3 mm

b  ( 0 , 05  0 ,12 )  d ce  2 mm

• rc - raza de racordare a capului supapei cu tija

rca  ( 0 ,16  0 , 25 )  d ca  7 mm

rce  ( 0 ,16  0 , 25 )  d ce  6 mm

• d - diametrul tijei

d a  ( 0 , 30 .. 0 , 40 )  d ca  mm

d e  ( 0 , 30 .. 0 , 40 )  d ce  11 mm

• l - lungimea tijei

l a  ( 2 , 5  3 , 5 )  d ca  108 mm

l e  ( 2 , 5  3 , 5 )  d ce  107 mm

• a - grosimea talerului

a a  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ca  4 mm

a e  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ce  3 mm

• scaunul supapei:
• grosime radiala de:

a a  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ca  4 mm
a a  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ca 

a e  ( 0 , 08  0 ,12 )  d ce  3 mm

• inaltime de:
S a  ( 0 ,18  0 , 25 )  d ca  7 mm

S e  ( 0 ,18  0 , 25 )  d ce  7 mm

• inaltimea de ridicare

h s max a  ( 0 . 18 ... 0 . 30 )  d ca  9 mm

h s max e  ( 0 . 18 ... 0 . 30 )  d ce  9 mm

Bucsele de ghidare

Au grosimi de perete intre (2,5…4,0)mm

se adopta grosimea: 3 mm

Lungimea bucsei intre: (1,75…2,50)∙dc

se adopta : • pentru supapa de admisie: 63 mm

• pentru supapa de evacuare: 60 mm

Arcurile

Se fac din sarma de otel pentru arcuri, Arc4, Arc5, de (3…5)mm diametru si se monteaza
uneori cate doua pentru a reduce inăltimea chiulasei.

Tachetii

Razele de curbura ale suprafetei de lucru:

R  ( 700 ... 1000 ) mm  850 mm

Camele au in acest caz generatoarea inclinata fata de axa arborelui cu unghiul:

  ( 7 ... 15 )'  10 '


  ( 7 ... 15 )' 

Alegerea fazelor de distributie

Realizarea unei bune evacuari a gazelor arse si a unei umpleri cat mai bune a cilindrului cu
gaze proaspete, respectiv obtinerea unei diagrame de pompaj cat mai favorabile, sunt direct
dependente de fazele de distributie.

• deschiderea supapei de evacuare trebuie sa se faca cu un avans optim pentru a se


consuma un lucru mecanic minim la evacuarea gazelor arse si a se pierde cat mai putin lucru
mecanic de destindere a gazelor.

γ= 50 oRAC

• inchiderea supapei de evacuare trebuie sa se realizeze cu o intarziere optima pentru a se


fructifica la maxim efectul inertiei coloanei de gaze pana ce acesta este anulat de
depresiunea formata in cilindru

δ= 20 oRAC

• deschiderea supapei de admisie necesita un avans optim la care se asigura trecerea unei
cantitati cat mai mici de gaze arse din cilindru în conducta de admisie, pierderi gazodinamice
cat mai mici la trecerea gazelor proaspete pe sub supapa de admisie si in final o umplere cat
mai completa a cilindrului cu gaze

α= 20 oRAC

• inchiderea supapei de admisie trebuie realizata cu o astfel de intarziere incat sa se


utilizeze la maxim, in folosul umplerii, efectul inertional al coloanei de gaze proaspete

β= 50 oRAC
Parametri principali ai distributiei

Admisie

Viteza de curgere a gazelor prin canal


D2
W ca  W m  2 2
 71.29185 m/s
( d ia  d a )  i a

unde: • ia - numarul de supape de admisie


ia = 1

• Wm - viteza medie a pistonului

Wm = 9.863 m/s

Aria sectiunii efective de trecere

 2 2
Aca   ( d ia  d a )  766.6861 mm 2

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxa

As max a    h s max a  ( d ia  cos   h s max a  sin   cos 2  )  650.81 mm2

 D2
W sa  Wm   83.9853 m/s
4  A s max a

Evacuare

Viteza de curgere a gazelor prin canal


D2
W ce  W m  2 2
 89.97264 m/s
( d ie  d e )  i e

unde: • ie - numarul de supape de evacuare


ie = 1

• Wm - viteza medie a pistonului

Wm = 9.863 m/s

Aria sectiunii efective de trecere

 2 2
Ace   ( d ie  d e )  607.501 mm2
4

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxe

A s max e    h s max e  ( d ie  cos   h s max e  sin   cos 2  )  591.6774 mm2

  D2
W se  Wm   92.37884 m/s
4  A s max e
Calculul cinematic şi dinamic al mecanismului de distribuţie

Calculul cinematic al mecanismului de distribuţie presupune determinarea profilului camei


folosită pentru comada deschiderii supapelor, trasarea curbelor de variaţie a ridicării, vitezei
şi acceleraţiei tachetului care vor fi apoi folosite în calculul dinamic şi de rezistenţă al pieselor
ce compun mecanismul de distribuţie.

Datele iniţiale de proiectare pentru profilarea camei sunt înălţimea maximă de deschidere a
supapei hmax, în mm, şi durata deschiderii supapei θ, în 0RAC

hTmax a  hmax a  9 mm

hTmax e  h max e  9 mm

θa= 250 oRAC

θe= 250 oRAC

φa= 125

φe= 125
Profilul din arce de cerc

Construirea profilului camei din arce de cerc

r0 - raza cercului de baza al camei

r0a  (1,5 2,0)  hTmax a  16 mm

r0e  (1,5 2,0)  hTmax e  16 mm

r1 - raza cercului lateral

r1 a  (10  18 )  h T max a  91 mm

r1 e  (10  18 )  h T max e  90 mm

r2 - raza cercului mic


(r02a hTm axa ) 2  (r1a r0a ) 2 r12a 2  (r0a hTm axa )  (r1a r0a )  cos( a )
r2a  2  5 mm
a
2  [r0a hTm axa  (r1a r0a )  cos( ) r1a ]
2

(r02a hTm axa ) 2  (r1a r0a ) 2 r12a 2  (r0a hTm axa )  (r1a r0a )  cos( a )
r2a  2 

2  [r0a hTm axa  (r1a r0a )  cos( a ) r1a ]
2


(r02e hTm axe ) 2  (r1e r0e ) 2 r12e 2  (r0e hTm axe )  (r1e r0e )  cos( e )
r2e  2  5 mm
e
2  [r0e hTm axe  (r1e r0e )  cos( ) r1e ]
2

Profilul camei fara soc polinomial

Metoda polinomială W. Dulley consideră pentru fiecare porţiune a camei o variaţie a


acceleraţiei de tip polinomial având termenii polinomului de grade corespunzătoare unei
progresii aritmetice

  
i

h  hTmax  1   Ci    
 i  2 , p , q ,r , s   

   
i 1

V  hTmax  k    i  Ci    
  i  2, p ,q ,r , s   

    
2 i 2

j  hTmax   k     i  ( i  1)  Ci    
    i  2 , p ,q ,r , s   

unde: • p,q,r,s sunt exponenti succesivi determinati in progresie aritmetica de


ratie p-2;
p = 10
q = 18
r = 26
s = 34

• φ este unghiul curent al camei considerat de la varful acesteia

• θ - unghiul total al profilului camei


θ= 125 oRAD

• C2, Cp, Cq, Cr, Cs, sunt constante ce se determină din condiţiile iniţiale

 pqrs
C2   -1.61865
( p  2)  ( q  2 )  ( r  2)  ( s  2)

2qr s
Cp   1.294922
( p  2)  (q  p)  (r  p )  ( s  p)
 2 pr s
Cq   -1.0791
( q  2)  ( q  p )  ( r  q )  ( s  q )

2 pqs
Cr   0.498047
( r  2)  ( r  p )  ( r  q )  ( s  r )

 2 pqr
Cs   -0.09521
( s  2)  ( s  p )  ( s  q )  ( s  r )

Calculul maselor reduse ale elementelor mecanismului de distribuţie.

La calcule prealabile cand masa elementelor distributiei nu se cunoaste, masa


redusa se alege in raport cu sectiunea de trecere a canalului in care se monteaza
supapa AC.

m d  m d  A C

m da  m d  A Ca  191.6715 g

m de  m d  A Ce  151.8753 g

unde:
m'd - masa constructiva redusa a mecanismului de distributie
m'd=(20…30)g/cm2, pentru mecanisme cu actionare directa

m'd = 25 g/cm2

AC - aria sectiunii de trecere a canalului in care se monteaza


supapa
Calculul arcurilor de supapa

Arcul trebuie să menţină supapa închisă şi să asigure legătura cinematică între ea şi camă
când forţele de inerţie tind să desprindă tachetul sau supapa de camă. Pentru a face faţă
acestor cerinţe trebuie ca forţa arcului Fr să fie mai mare decât forţa de inerţie Fj a
mecanismului dată de acceleraţiile negative

Forta minima a arcurilor se determina din conditia nedeschiderii supapei la depresiunea din
cilindru

F j  md  j  1830.872 N

Fr  K  F j  3112.482 N

unde: K - coeficient de rezerva K=1,6..2,0

K = 1.7

j - acceleratia supapei

j = 9.552133 m/s2

Forta a gazelor care tinde sa deschida supapa de evacuare:

  d ce2  0 . 09
F g ev   83.84143 N
4
Forta care tinde să dschida supapa de admisie

  d ca2  0 .12
F ga   122.9608 N
4
Calculul dimensiunilor arcului

Dr - diametrul mediu al arcului

D r  ( 0 ,8  0 ,9 )  d ca  0 ,85  d ca  29 mm

Forta Fr solicita spirele la torsiune cu momentul:

Dr
M  Fr  45531.26 Nmm
2
Efortul unitar de torsiune este:

8  Fr  D r
   5878.589 N/mm2
 d 3

unde: χ - coeficient ce depinde de raportul diametrelor Dr/d

χ= 1.24

d - diametrul sarmei

Dr
d  3.65715 mm
8

Diametrul sarmei arcului:

8    Frmax  D r
d  3  3.65715 mm
 
Se adopta : d= 3 mm

Sageata la montaj:

fo = 5 mm
Sageata maxima:

f max  f 0  h sa max  14 mm

Numarul de spire active:


  G  d  f max
ir   7.854975 se adopta ir = 9 spire
  D r   max
unde: G -modulul de elasticitate transversal

G =0,83∙104= 8300 N/mm2

τmax =rezistenta admisibila maxima

τmax = 600 N/mm2

Numarul total de spire:

i  i r  ( 2 ... 3 )  9 spire

Pasul spirelor se alege astfel ca la deschiderea completă a supapei între spirele arcului să
rămână un joc Δmin

 min  ( 0 ,5  0 ,9 )  0.5 mm

Pasul spirelor pentru arcul in starea libera

f max
t d    min  5 mm
ir

Lungimea arcului la deschiderea completă a supapei

l min  i  d  i r   min  31.5 mm

Lungimea arcului la închiderea supapei

l 0  l min  h max  41 mm

Lungimea arcului în stare liberă

l l  l min  f max  l 0  f 0  46 mm
C2 Cp Cq Cr Cs φ θ φ/θ hTmax hs vs as
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -62.5 62.5 -1 0.01 0.000000 0 0
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -59.375 62.5 -0.95 0.01 0.000004 0.003673 2.47275
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -56.25 62.5 -0.9 0.01 0.000072 0.028524 7.572288
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -53.125 62.5 -0.85 0.01 0.000311 0.071725 9.552133
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -50 62.5 -0.8 0.01 0.000769 0.115599 8.116422
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -46.875 62.5 -0.75 0.01 0.001414 0.148152 5.210911
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -43.75 62.5 -0.7 0.01 0.002183 0.166282 2.343958
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -40.625 62.5 -0.65 0.01 0.003008 0.17201 0.145134
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -37.5 62.5 -0.6 0.01 0.003838 0.168896 -1.31498
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -34.375 62.5 -0.55 0.01 0.004638 0.160196 -2.19033
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -31.25 62.5 -0.5 0.01 0.005387 0.148274 -2.67229
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -28.125 62.5 -0.45 0.01 0.006074 0.134643 -2.91697
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -25 62.5 -0.4 0.01 0.006693 0.120176 -3.03088
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -21.875 62.5 -0.35 0.01 0.007240 0.105335 -3.07883
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -18.75 62.5 -0.3 0.01 0.007715 0.090345 -3.09665
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -15.625 62.5 -0.25 0.01 0.008116 0.075302 -3.10227
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -12.5 62.5 -0.2 0.01 0.008445 0.060245 -3.10369
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -9.375 62.5 -0.15 0.01 0.008701 0.045184 -3.10395
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -6.25 62.5 -0.1 0.01 0.008884 0.030123 -3.10398
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 -3.125 62.5 -0.05 0.01 0.008993 0.015061 -3.10398
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 0 62.5 0 0.01 0.009030 0 -3.10398
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 3.125 62.5 0.05 0.01 0.008993 -0.01506 -3.10398
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 6.25 62.5 0.1 0.01 0.008884 -0.03012 -3.10398
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 9.375 62.5 0.15 0.01 0.008701 -0.04518 -3.10395
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 12.5 62.5 0.2 0.01 0.008445 -0.06024 -3.10369
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 15.625 62.5 0.25 0.01 0.008116 -0.0753 -3.10227
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 18.75 62.5 0.3 0.01 0.007715 -0.09034 -3.09665
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 21.875 62.5 0.35 0.01 0.007240 -0.10533 -3.07883
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 25 62.5 0.4 0.01 0.006693 -0.12018 -3.03088
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 28.125 62.5 0.45 0.01 0.006074 -0.13464 -2.91697
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 31.25 62.5 0.5 0.01 0.005387 -0.14827 -2.67229
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 34.375 62.5 0.55 0.01 0.004638 -0.1602 -2.19033
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 37.5 62.5 0.6 0.01 0.003838 -0.1689 -1.31498
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 40.625 62.5 0.65 0.01 0.003008 -0.17201 0.145134
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 43.75 62.5 0.7 0.01 0.002183 -0.16628 2.343958
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 46.875 62.5 0.75 0.01 0.001414 -0.14815 5.210911
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 50 62.5 0.8 0.01 0.000769 -0.1156 8.116422
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 53.125 62.5 0.85 0.01 0.000311 -0.07172 9.552133
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 56.25 62.5 0.9 0.01 0.000072 -0.02852 7.572288
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 59.375 62.5 0.95 0.01 0.000004 -0.00367 2.47275
-1.61865 1.294922 -1.0791 0.498047 -0.09521 62.5 62.5 1 0.01 0.000000 0 0

p= 10
q= 18
r= 26
s= 34
ωk= 644.0265 rad/sec

hs[m]
0.0100
0.0090
0.0080
0.0070
0.0060
0.0050 h
s -80 -
0.0040
0.0030
0.0020
0.0010
0.0000 φْ
-62.5 -50 -37.5 -25 -12.5 0 12.5 25 37.5 50 62.5

-80 -6

vs[m/s]
0.2
0.15
0.1
0.05
0 v
s
-62.5 -50 -37.5 -25 -12.5 0 12.5 25 37.5 50 62.5
-0.05
-0.1
-0.15 -80 -6

-0.2 φْ
0 v
s
-62.5 -50 -37.5 -25 -12.5 0 12.5 25 37.5 50 62.5
-0.05
-0.1
-0.15 -80 -6

-0.2 φْ

as[m/s^2]
12
10
8
6
4 a
s
2
0
-62.5 -50 -37.5 -25 -12.5 0 12.5 25 37.5 50 62.5
-2
-4 φْ
φ θ φ/θ hsmax hs vs as
-62.5 62.5 -1.00 0.009406 0 0 0
-59.375 62.5 -0.95 0.009406 0.000422 0.003825 2.575713
-56.25 62.5 -0.90 0.009406 0.007493 0.029712 7.88759
-53.125 62.5 -0.85 0.009406 0.032424 0.074711 9.949874
-50 62.5 -0.80 0.009406 0.080065 0.120412 8.454381
-46.875 62.5 -0.75 0.009406 0.147318 0.154321 5.427888
-43.75 62.5 -0.70 0.009406 0.227369 0.173206 2.441558
-40.625 62.5 -0.65 0.009406 0.313311 0.179172 0.151177
-37.5 62.5 -0.60 0.009406 0.399761 0.175929 -1.369731
-34.375 62.5 -0.55 0.009406 0.483106 0.166866 -2.281528
-31.25 62.5 -0.50 0.009406 0.561159 0.154448 -2.783566
-28.125 62.5 -0.45 0.009406 0.632707 0.140249 -3.038435
-25 62.5 -0.40 0.009406 0.697127 0.12518 -3.157086
-21.875 62.5 -0.35 0.009406 0.754127 0.109721 -3.207031
-18.75 62.5 -0.30 0.009406 0.803582 0.094106 -3.22559
-15.625 62.5 -0.25 0.009406 0.845445 0.078438 -3.231449
-12.5 62.5 -0.20 0.009406 0.8797 0.062753 -3.232927
-9.375 62.5 -0.15 0.009406 0.906344 0.047066 -3.233196
-6.25 62.5 -0.10 0.009406 0.925375 0.031377 -3.233224
-3.125 62.5 -0.05 0.009406 0.936794 0.015689 -3.233225
0 62.5 0.00 0.009406 0.9406 0 -3.233225
3.125 62.5 0.05 0.009406 0.936794 -0.015689 -3.233225
6.25 62.5 0.10 0.009406 0.925375 -0.031377 -3.233224
9.375 90 0.10 0.009406 0.92408 -0.022698 -1.559232
12.5 90 0.14 0.009406 0.911231 -0.030263 -1.559225
15.625 90 0.17 0.009406 0.894711 -0.037829 -1.559187
18.75 90 0.21 0.009406 0.874519 -0.045394 -1.559034
21.875 90 0.24 0.009406 0.850657 -0.052958 -1.558549
25 90 0.28 0.009406 0.823126 -0.060518 -1.557243
28.125 90 0.31 0.009406 0.791929 -0.068068 -1.554129
31.25 90 0.35 0.009406 0.757073 -0.075595 -1.54738
asmax= 9.949874 [m/s2]
as[m/s2] asmin= -3.233225 [m/s2]
12
10
8
6
4
2
0
-80 -60 -40 -20 -2 0 20 40
-4

vsmax= 0.179172 [m/s]


vs[m/s] vsmin= -0.075595 [m/s]
0.2

0.1

0
-80 -60 -40 -20 0 20 40

hs[m]
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
-80 -60 -40 -20 0 20 40
0.4
0.3
0.2
0.1
0
-80 -60 -40 -20 0 20 40