3+3

Recapitulare Seminar 1

Axială
Forță Efectul forțelor axiale este de tip întindere – compresiune
(concentrată) (alte discuții mai târziu)

Notare: F, P , Q Tăietoare
Simbolizare:
Efectul forțelor tăietoare este de secționare (tăiere),
Intensitatea forței se măsoară în N. în plus, acestea produc moment (alte discuții mai târziu)
1kN = 103 N (1000 N)

Distanțele se notează în general cu litere mici (nu doar distanțele se notează cu litere
mici), există multe denumiri, fiecare se folosește în alte situații, nu trebuie memorate,
trebuie înțelese.

Distanțele se măsoară în mm
1m = 103 mm(1000 mm)

Momentele au formula M=F*b; bazat pe această expresie rezultă și unitatea lor

de măsură ca fiind N*mm.
1kNm= 103 N * 103 mm = 106 Nmm (1000000 Nmm) + Simbolizare: -
103 mm Sens
10 N
3 Sens orar trigonometric
Brațul forței
O

O 2l l
Brațul forței
F
2l l 3l
3l F produce un moment (de rotație)
față de articulația O de sens 6l
trigonometric (-) și cu brațul 7l
F produce un moment (de rotație)
față de articulația O de sens orar 4l
(+) și cu brațul 5l F

Cea mai bună metodă de a observa sensul de rotație al unui moment este cu un compas care se
fixează în punctul față de care se face moment, cu capătul rotativ în punctul de aplicare al
forței, și se rotește așa cum indică forța. (Numero 1 pt restanță este greșirea sensului de rotație
al momentului)
 𝐹 Forță distribuită pe lungime (se poate
Sarcinile distribuite au formula SD= 𝑙 compara cu ce resimte o masă pe care stă
o riglă pe care apasă o forță)

𝑁
Unitatea de măsură rezultată pentru SD este conform formulei este
𝑚𝑚
(103 se simplifică cu 103)

o săgeată reprezintă intensitatea sarcinii distribuite.

Simbolizare:
Într-o SD sunt o infinitate de săgeți.

Condiții la limită (în ele apar reacțiuni – cele portocalii)

V V V
H H
H
Azotul din AND-ul nostru, fierul We are the universe
din sângele nostru și multe altele experiencing itself
Oamenii sunt literalmente

M
au fost formate acum miliarde de https://www.youtube.com/
praf de stele cu conștiință
ani în nuclee de stele ce au shorts/S-JVS9Y_gOY
https://www.youtube.com/
shorts/vHmbOAC7eOM explodat formând planete
și...oameni

Articulație Reazem Reazem

(vertical) (orizontal)
Reacțiunile se pot pune în oricare sens.

H vine de la Horizontal (din engleză) și poate fi

V vine de la Vertical (din engleză) și poate fi

M vine de la Moment (din engleză) și poate fi

RM se bazează exclusiv pe calcul de reacțiuni (și uneori eforturi) –

acestea se calculează utilizând Ecuațiile de Echilibru

∑ 𝐹 𝐻=0 ∑ 𝐹𝑉 =0
+ +

i reprezintă nodul față de care se face suma de momente

∑ 𝑀𝑖=0 +
 Seminar 2 – Solicitări Axiale (de întindere - compresiune)
Static determinate.

Solicitări Axiale
(forța P acționează în
lungul barei/axei)

Problema 1.

3F 0,5F
Ød
F
Ø2d
k
2l l l

Pentru sistemul de bare din figura de deasupra, se cunosc:

EOL = 2,1*105 MPa; σaOL = 120 MPa; l = 0,5 m
Se cer:
a) Diagrama de eforturi axiale
b) Dacă F = 9kN și d = 11 mm, să se verifice structura
c) Să se dimensioneze strucura dacă F = 9 kN (diametrul minim d min =?)
d) Să se afle sarcina maximă capabilă F max=? dacă d = 11 mm
e) Pentru F = 9kN și d = 11 mm, să se calculeze deplasarea punctului k
Pentru a rezolva orice fel de problemă de acest tip, este nevoie de trasarea diagramei de eforturi
axiale, așa cum se și cere în problemă la punctul a.
Pașii de rezolvare sunt:
i) Notarea nodurilor (nodurile sunt puncta în care apar variațiuni în problemă, precum,
condiții la limită, salturi în diametru, schimbare de material, aplicare de forțe, terminarea barei.
ii) Reprezentarea reacțiunilor
iii) Calculul reacțiunilor utilizând ecuațiile de echilibru
La punctul b, se cere verificarea structurii, asta presupune identificarea și calcularea tensiunii maxime,
după care, compararea acesteia cu tensiunea admisibilă.
La punctele c si d, se cere calculul la limită al structurii pentru a identifica ori cel mai mic diametru ce îl
poate avea structura, ori cea mai mare forță la care aceasta nu cedează. Aceasta se realizează egalând
tensiunea maximă cu tensiunea admisibilă.
La punctul e se aplică pur și simplu formulele de calcul pentru alungire.
 1 2 3 4
3F 0,5F
H1
Ød
F
Ø2d
k
2l l l
3,5F 3,5F F F
+ 0,5F 0,5F
+
N 0 0 [F]
-
Efectul săgeții în sens negativ a lui H 1 se înmulțește cu valoarea negativă a lui H 1 rezultând o valoare pozitivă.

Odată ce nodurile au fost puse, urmează reprezentarea reacțiunilor.

Reacțiunile sunt prezente doar în condițiile la limită, în această problemă există o singură condiție la limită
și aceea este o încastrare în nodul 1.
Încastrările au, teoretic, 3 tipuri de reacțiuni, orizontală, verticală și moment concentrat.
În această situație, deoarece nu există forțe pe verticală, reacțiunea V va fi 0, și nu se mai reprezintă. De
asemenea, o forță axială ce acționează pe axa de simetrie a barei, nu produce moment, așadar și reacțiunea
de tip moment concentrat din încastrare va fi 0 și nu se mai reprezintă.
Așadar, rămâne forța pe orizontală ca și unică reacțiune diferită de 0. Se notează cu H 1 deoarece apare în
nodul 1.

Urmează să se scrie ecuația de echilibru de pe orizontală, din care va rezulta valoarea lui H 1.

∑ 𝐹 𝐻=0⇒−𝐻1−3𝐹+0,5𝐹− 𝐹=0⇒𝐻1=−3,5𝐹
+

Se trece la trasarea diagramei de forțe axiale (Diagrama N). Ca orice altă diagramă, sensurile pozitive și
negative sunt dictate de convenții. Noi vom rezolva toate problemele de la stânga la dreapta.

+
Convenția de semne
Stânga - Dreapta Dreapta - Stânga
 Subpunctul b)
Acum trebuie identificată Secțiune Periculoasă. Dacă comparăm intervalul 2-3 cu intervalul 3-4, este clar că
Secțiunea Periculoasă NU poate fi pe intervalul 2-3, deoarece are aceeași arie cu intervalul 3-4, dar o forță
mai mică.
Pentru a stabili dacă Secțiunea Periculoasă e pe 1-2 sau pe 3-4 se calculează tensiunile în funcție de F și de
d. 𝑁
Formula pentru Tensiune în cazul solicitărilor axialeσ
este: =
𝐴
Unde N este forța axială pe acel interval (măsurat în N), iar => Unitate de măsură , adică MPa
A este aria respectivului interval (măsurată în mm 2)

𝑁 1− 2 3 ,5 𝐹 𝐹 Prezența simbolului Ø la dimensiunile arborelui ne indică o

σ 1−2 = = =1 , 11 secțiune circulară.
𝐴1 − 2 𝜋 ∙ 𝑑 2 𝑑2 ȘI COEFICIENTUL
𝜋 ∙ 𝑑2 LUI d E LA
𝑁 3 −4 A cerc = PĂTRAT!
σ 3−4 = =
𝐹
=
4∙ 𝐹
=1 , 27
𝐹 4
𝐴3 − 4 𝜋 ∙ 𝑑 2 𝜋 ∙ 𝑑 2 𝑑2 𝜋 ∙( 2∙ 𝑑) 2
Intervalul 1-2 are diametrul Ø2d =>A 1−2 =
4 𝜋 ∙ 4∙𝑑2 4 =>
=> A 1−2 = =𝜋 ∙ 𝑑 2
Secțiunea periculoasă este unde 4
𝜋 ∙(𝑑 )2
tensiunea este maximă, acolo, A3−4 =
structura este cea mai solicitată, și
Intervalul 3-4 are diametrul Ø2d => 4 =>
acolo sunt cele mai mari șanse să
𝜋 ∙𝑑2
=> A 3 − 4 = 4
cedeze.
𝐹
σ max = max (σ 1−2 , σ 3−4 )= 1,27
𝑑2
Verificarea structurii presupune
îndeplinirea relației:σ max =≤ σ =a>
Subpunctul c)
Dimensionarea structurii presupune identificarea celui mai mic diametru, care, la limită asigură siguranța
structurii. Altfel spus, pentru a calcula acest diametru, doar se egalează cu

Diametrul calculat este la limita rezistenței, așadar, alegem un diametru puțin mai mare precum 9,8mm sau
10mm .

Răspuns: Alegem dmin = 10 mm

 Subpunctul d)
Forța capabilă reprezintă sarcina maximă la care poate fi supusă structura (la limită) astfel încât
aceasta să nu cedeze. Fiind vorba tot de o situație limită, tot ce trebuie făcut este să egalăm cu și să
exprimăm Fmax din ecuația rezultată.

=>F max

Subpunctul e)
Deplasarea oricărui punct se poate calcula ca suma deplasărilor tuturor intervalelor până în acel punct
(de la încastrare), în cazul de față, de la stânga la dreapta.

F k Caz 1 F Caz 2

Δ l1 k Δ l 1 + Δl 2
F F
k
Δ l1 Δ l1 Δ l2 k
(k s-a deplasat cu )
(k s-a deplasat cu + )
k F Caz 3

Δ l 1 + Δl 2 (k s-a deplasat tot cu + )

k F
Δ l2 Δ l3
Δ l1
Δ k =Δ l 1, 2 + Δ l 2 ,3 Unde este alungirea intervalului – se măsoară în mm
Nl N este forța axială de pe acel interval (se ia din diagrama N) – se măsoară în N
Δ l= l este lungimea intervalului – se măsoară în mm
EA A – aria secțiunii pe acel interval – se măsoară în mm 2
E – Modul de elasticitate longitudinal (Modulul lui Young) – se măsoară în MPa
𝑁 1 ,2 ⋅ 𝑙1 ,2 3 ,5 ⋅ 𝐹 ⋅ 2𝑙 3 , 5 ⋅ 𝐹 ⋅2 𝑙 0 ,5 ⋅ 𝐹 ⋅𝑙⋅ 4
Δ 𝑙1 , 2= = Δ k =Δ l 1, 2 + Δ l 2 ,3 = +
𝐸𝑂𝐿 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑 =>
2 2
𝐸 1 ,2 ⋅ 𝐴 1, 2 𝐸𝑂𝐿 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑 2 𝐸 𝑂𝐿 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑
𝑁 2 , 3 ⋅ 𝑙 2 ,3 0 , 5 ⋅ 𝐹 ⋅𝑙 0 , 5⋅ 𝐹 ⋅ 𝑙 ⋅ 4 𝐹 ⋅𝑙
Δ 𝑙2 , 3= = = Δ k = (3 ,5 ⋅ 2+ 0 , 5 ⋅ 4 ) =>
𝐸2 , 3 ⋅ 𝐴2 , 3 𝜋⋅𝑑
2
𝐸𝑂𝐿 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑
2
=> 𝐸 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑑
2
𝐸𝑂𝐿 ⋅ 𝑂𝐿
4
Atenție! Forța se ia cu semnul din diagramă! Pozitiv 9 ⋅ 10 3 ⋅ 0 , 5 ⋅ 10 3
înseamnă alungire, negativ înseamnă compresiune! => Δ k = 2
⋅ 9=0 , 5 𝑚𝑚
2 , 1⋅ 10 5 ⋅ 𝜋 ⋅ 11
 Problema 2.
OL
1 2 Al
3

k
0,5l 0,75l

Pentru sistemul de bare din figura de deasupra, se cunosc:

;l=2m
Se cere variația de temperatură () pentru care deplasarea punctului k este de 0,5 mm.
Variația de temperatură crește sau scade lungimea unei bare metalice. O variație pozitivă de
temperatură rezultă în creșterea lungimii, iar o variație negativă de temperatură rezultă în
scăderea lungimii.
Formula după care această variație apare este: Δ 𝑙=𝑙 ∙ 𝛼 ∙ Δ 𝑡
Unde este variația lungimii intervalului – în mm
l este lungimea inițială a intervalului – în mm
este variația temperaturii – în
– coeficient liniar de dilatare termică - în

=>
=> =>
3
0,5 0 , 5∙ 10 5 00
=> Δ 𝑡= −3 = = =10 , 75 °𝐶
10 ∙ 46 ,5 46 ,5 46 ,5

1
10− 3=
10 3
1 1 3
= =10
10
−3
1
3
10
 Concluzii seminar 2.

1. Tensiunea este intensitatea unei solicitări. Aceasta se măsoară în , sau MPa.

Tensiunea admisibilă este o caracteristică de material și reprezintă limita superioară până
la care un material poate rezista.
În cazul solicitărilor axiale tensiunea este normală și se notează cu și are formula

2. Deplasările în cazul solicitărilor axiale se calculează cu formula (există

suprapunere de deformații mecanice și deformații termice)

3. Convenția de semne (recomandarea este să o aveți trecută pe guma de șters, măcar jumătatea
stângă)