MECANISME SIMPLE

- PÂRGHIA
- SCRIPETELE
- PLANUL ÎNCLINAT
De-a lungul timpului, oamenii au inventat maşini
care să le uşureze munca. Aceste maşini au în
alcătuirea lor mecanisme simple.
Este mai uşor să ridici o greutate cu ajutorul
unui scripete, este mai uşor să mişti o greutate mare
folosind o pârghie, pe un plan înclinat greutăţile pot
fi ridicate mai uşor.
 PÂRGHIA
 O pârghie este o bară rigidă ce se poate roti în jurul
unui punct fix, numit punct de sprijin.
Asupra unei pârghii acţionează două forţe:
 - forţa activă (pune în mişcare pârghia);
 - forţa rezistentă (forţa care trebuie în-vinsă).

 Exemple: o roabă, o rangă, etc.

 Pentru orice pârghie distanţa de la punctul de sprijin la
direcţia uneia din forţe reprezintă braţul forţei respective (b).
 Raportul forţelor este egal cu raportul invers al braţelor,
dacă pârghia este în echilibru. F bR
R bF
 TIPURI DE PÂRGHII
PÂRGHIA DE TIP I
 La pârghia de tip I punctul de sprijin se află între punctele
de aplicaţie ale forţelor.
 Exemple de pârghii tip I: foarfece, rangă.

F R

Figura pârghiei de tipul I

 PÂRGHIA DE TIP II
 La pârghia de tip II punctul de sprijin se află la
un capăt, iar la celălalt capăt se află punctul de
aplicaţie al forţei active.
 Exemple de pârghii de tip II: roaba, etc.

F O
R
Figura pârghiei de tipul II
 PÂRGHIA DE TIP III

 La pârghia de tip III punctul de sprijin se află la un capăt,

iar la celălalt capăt se află punctul de aplicaţie al forţei
rezistente.
 Exemple de pârghii de tip III: penseta, etc.

R O

F
Figura pârghiei de tipul III
 SCRIPETELE

 Un scripete este alcătuit dintr-o roată cu şanţ pe

muchie care se poate roti în jurul unui ax central. De
axul roţii este fixată o furcă, prevăzută cu un cârlig
de prindere. Prin şanţul scripetelui este trecut un fir
(cablu) inextensibil.

 În timpul utilizării, scripetele poate fi fix sau mobil.

 SCRIPETELE FIX
 Un scripete fix este folosit pentru a schimba, convenabil,
direcţia şi sensul de acţiune al forţei active.
 La echilibru, modulul forţei active este egal cu modulul forţei
rezistente: F=R

Compunerea forţelor
 SCRIPETELE MOBIL
 La un scripete mobil, în echilibru, forţa activă are valoarea de
două ori mai mică decât a forţei rezistente. F R
2

Compunerea forţelor
 Observaţie

Condiţia de echilibru de rotaţie

pentru un scripete mobil poate fi
F exprimată astfel: Momentul forţei
active (faţă de punctul O în jurul
căruia se roteşte scripetele) este
O A
egal cu momentul forţei rezistente.
R MF = MR

MF = F x OA

MR = R x OB
Dar OB = OA/2; rezultă F = R/2
 PLANUL ÎNCLINAT
 Un plan înclinat este un
plan care formează un
unghi ascuţit cu planul
orizontal.
l  Un plan înclinat se
reprezintă cu ajutorul unui
N triunghi dreptunghic.
F  Elementele unui plan
h înclinat sunt:
- lungimea planului
înclinat;
- înălţimea planului
înclinat;
G - unghiul planului înclinat.
Figura unui plan înclinat
 Forţa F necesară urcării uniforme, fără frecare, a
unui corp, cu valoarea greutăţii G, pe un plan
înclinat de înălţime h şi lungime l are valoare :
F Gxh
l

 Forţa necesară urcării uniforme, fără frecare, a unui

corp pe planul înclinat se poate determina şi în alt
mod.
F G
h l ; rezultă F GXh
l
 MOMENTUL FORŢEI
 Pentru a caracteriza efectul de rotaţie al unei forţe
a fost necesar să se definească mărimea fizică
vectorială numită momentul forţei.
 Momentul forţei se poate exprima prin produsul
vectorial dintre vectorul de poziţie al punctului de
aplicaţie al forţei ce acţionează asupra corpului,
faţă de centrul de rotaţie şi forţă:
MF = F x r unde
               
MF este momentul forței
•F este forța
•r este vectorul de poziție al punctului
de aplicație al respectivei forțe
 FORŢA
 În fizică, o forţă este ceea ce determină un obiect cu masă
să îşi modifice viteza. Forţa are atât modul, cât şi direcţie,
ceea ce o face să fie mărime vectorială. A doua lege a lui
Newton afirmă că un obiect cu masă constantă va fi
accelerat proporţional cu forţa rezultantă ce acţionează
asupra sa şi invers proporţional cu masa sa. Echivalent,
forţa rezultantă ce acţionează asupra unui obiect este egală
cu viteza cu care i se modifică impulsul.
 Forţele ce acţionează asupra obiectelor tridimensionale le
pot determina pe acestea să se şi rotească sau să se
deformeze, sau pot cauza o schimbare a presiunii.
Tendinţa unei forţe de a cauza modificarea vitezei de
rotaţie în jurul unei axe se numeşte moment.
 Deformarea şi presiunea sunt rezultatele forţelor de
tensiune din cadrul unui obiect.
 CUPLUL DE FORŢE
 Un cuplu de forţe reprezintă ansamblul format din două
forţe egale ca mărime, paralele şi de sensuri opuse.
 • Mărimea momentului cuplului: este egală cu produsul
dintre intensitatea uneia dintre forţe şi distanţa dintre
dreptele suport ale celor două forţe (d = braţul cuplului).

MO = F x d
 • Direcţia: perpendiculară pe planul celor două forţe.
 • Sensul: stabilit după regula şurubului drept.
 • Originea: punct arbitrar în spaţiu.

 Caracteristicile cuplului:
• Rezultanta nulă.
• Momentul cuplului este constant în mărime, direcţie şi
sens, pentru toate punctele din spaţiu.