LICEUL TEORETIC GRIGORE MOISIL,TULCEA

Aplicatiile Efectului Joule

Scurt istoric Joule

James Prescott Joule(n. 24 decembrie 1818, d. 11 octombrie 1889) a fost un fizician englez autodidact i un fabricant de bere. A devenit celebru datorit unei experiene faimoase menit a determina echivalentul mecanic al caloriei, efectuat n anul 1842. Prin aceast experien, Joule a verificat principiul conservrii i transformrii energiei.

 A enunat n 1841 legea transformrii energiei n conductoare, conform creia energia disipat sub form de cldur la trecerea curentului electric printr-un conductor este proporional cu rezistena conductorului, cu ptratul intensitii curentului i cu timpul, E =RIIt. Aceast echivalare este cunoscut ca legea lui Joule.

 Este descoperitorul efectului magnetostrictiv, pe care l-a explicat n anul 1847.

James Prescott Joule a adus o contribuie important i n fizica molecular, stabilind c energia intern a unui gaz depinde de temperatur i a calculat viteza moleculelor unui gaz, pentru prima dat n fizic. mpreun cu William Thomson, n 1852, a observat micorarea temperaturii unui gaz ce se destinde fr a efectua un lucru mecanic ( efect Joule Thomson). Datorit importantului su rol din fizic, unitatea de msur a energiei a fost numit n onoarea sa,joule.

Efectul Joule
Efectul Joule (numit si efectul electrocaloric sau efectul electrotermic) reprezinta fenomenul fizic de incalzire a corpurilor la trecerea curentului electric prin ele. Efectul Joule se opune trecerii curentului prin corpuri cu structura cristalina si cu electroni liberi pentru a pastra legaturile dintre electroni stabile. Acest efect de opunere conduce la o disipare de energie si deci la incalzirea materialului prin care trece curentul electric. Efectul Joule este un fenomen fizic, ceea ce implica faptul ca toate consecintele sale nu pot fi reversibile sau inlaturate. Consecintele sale sunt att negative (daunatoare) cat si pozitive (folositoare). Oamenii au cautat sa foloseasca acest efect, care face parte din viata de zi cu zi a fiecaruia si au incercat sa-i inlature consecintele daunatoare.

 Efectul poarta numele fizicianului englez James Prescott Joule(1818-1889), care a facut numeroase cercetari in domeniul electricitatii si al termodinamicii. In cursul investigatiilor sale despre caldura emisa intrun circuit electric, a formulat o lege, cunoscuta sub numele de legea lui Joule: cantitatea de caldura Q degajata la trecerea curentului electric printr-un conductor este direct proportionala cu rezistenta R a conductorului, cu patratul intensitatii curentului si cu timpul t considerat.
Expresia matematica a legii este: Q=R*I*I*t.

Aplicatiile legii Joule

1. radiatoarele electrice, realizate in general din fire sau benzi din aliaje speciale, cu rezistivitate foarte mare si cu un coeficient termic al rezistivitatii mic (astfel de aliaje sunt cele de crom-nichel); 2. cuptoarele cu rezistenta, precum cele din metalurgie sau din industria sticlariei, prevazute cu rezistoare din materiale ce suporta temperaturi foarte ridicate (peste 2000C);

 3. sigurantele fizibile, utilizate in retelele electrice deoarece prin topirea lor este intrerupt circuitul in care sunt stabilite valori mari ale intensitatii curentului electric; 4. lampile de iluminat, avand filamente din wolfram ce pot atinge temperaturi intre 2300 C si 2600 C (aceste filamente radiaza lumina si caldura, fiind evidentiat prin acest exemplu faptul ca, la temperaturi foarte mari, energia electrica consumata este transfomata in doua forme de enerige: o parte se disipa sub forma de caldura, restul regasindu-se sub forma de energie luminoasa); 5. ampermetrul termic, al carui principiul de functionare este bazat pe modificarea lungimii unui fir conductor prin care se stabileste curent electric (variatia relativa a lungimii firului conductor este proportionala cu caldura disipata, deci cu patratul intensitatii curentului electric, ceea ce permite etalonarea instrumentului de masura ca ampermetru).

Radiatorul
Folosirea electricitatii pentru incalzire este o practica care devine tot mai frecventa spre sfarsitul secolului xx nu numai in locuinte private ci si in cladiri publice. Radiatoarele obsnuite sunt alcatuite dintr-o serie de placi de fier sau din fire care au o suprafata totala relativ mare. Elementele de incalzire sau firele pot fi amplasate in interiorul sau pe suprafata peretelui, sub pervazul ferestrelor sau chiar sub podea sau in tavan, in cazul in care este dorita obtinerea unor temperaturi mai reduse. Radiatoarele electrice au in componenta o rezistenta electrica, care transforma energia electrica in energie termica. Energia termica este transferata unui agent intermediar, care se prezinta in stare lichida solida sau gazoasa si care se incalzeste, putand fi asftel folosit in scopuri diverse. Cele mai frecvente exemple de radiatoare sunt: caloriferul electric, radiatorul, aeroterma.

Resoul
Resoul este un aparat de uz casnic folosit pentru pregatirea hranei sau pentru incalzire. Resoul are in componenta o rezistenta electrica care transforma direct energia electrica in energie termica, fara a folosi un agent intermediar (cum se intampla in cazul radiatoarelor). De fapt, resoul este o forma rudimentara a radiatorului.

Aeroterma
Aeroterma este un aparat de uz casnic folosita la incalzirea unor spatii reduse. Aeroterma transforma energia electrica in energie termica pe care o transfera aerului. Aerul este incalzit de catre rezistenta si vehiculat de un ventilator. Pe principiul aerotermei functioneaza si uscatotul de par (pheon-ul), care este de fapt o aeroterma in miniatura.

Fierul de calcat
Fierul de calcat este un aparat de uz casnic folosit pentru netezirea imbracamintii din panza. In cazul fierului de calcat curentul electric trece printr-o rezistenta electrica, de diferite forme si dimensiuni. Aceasta rezistenta transforma energia electrica in energie termica si o transfera unei talpi confectionata dintr-un material cu grad de conductibilitate ridicat. Astfel talpa se incalzeste intr-un interval de timp foarte redus. Temperatura talpii fierului de calcat este controlata de un termostat, prin reglarea caruia se obtin diferie valori ale temperaturii talpii (diferentele de temperatura sunt necesare datorita diferitei temperaturi pe care o pot suporta materialele de confectii). Dup incalzirea talpii, fierul de calcat este pregatit pentru a putea fi intrebuintat la netezirea hainelor.

Masina de spalat
Masina de spalat este un aparat de uz casnic folosit la curatarea hainelor. Ea are in componenta o rezistenta electrica comandata de un bloc electronic care transforma energia electrica in energie termica, transferand-o pe aceasta din urma apei folosita in procesul tehnologic de spalat. In toate aparatele mentionate mai sus, caldura este produsa in urma aparitiei efectului Joule. Deci, chiar daca are si consecinte daunatoare efectul Joule usureaza si confera (in mod indirect) confort vieii omului.

Un proiect realizat de: grigore gabriel lascu andrei

Prof. COORDONATOR: PREDA OLIVIA