Barem Culegere Bac m2 PDF

Bacalaureat Matematică M2 – 2012 www.mateinfo.ro & www.bacmatematica.
ro
BAREM CULEGERE ONLINE

BA
BACALAUREAT LA MATEMATICĂ 2012

Modele de subiecte cu bareme realizate după modelului oficial
RE
www.mateinfo.ro & www.bacmatematica.ro

M
V
ar
ia
nt
eB
A
Toate drepturile prezentei ediții aparțin site-ului www.mateinfo.ro & www.bacmatematică.ro reprezentate prin
C
prof. Andr ei Octavian Dobre
Culeger ea este oferită GRATUIT doar pe site-ul www. mateinfo.ro și www.bacmatematica.ro şi nicio parte a
M
acestei ediții nu poate fi reprodusă fară acordul scris al www. mateinfo.ro şi www.bacmatematica.ro (Andrei
Octavian Dobre)
2
Dacă observați apariția acestei culeger i sau părți din aceasta culeger e pe alt site (sau culegeri) vă rugăm să ne
anunțati pe dobre.andrei@yahoo.com sau office@mateinfo.ro pentru a face demersurile lega le.
20
12
1
Bacalaureat Matematică M2 – 2012 www.mateinfo.ro & www.bacmatematica.ro
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Prof: Andone Elena.

BA
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
RE
SUBIECTUL I (30 de puncte)

M
1. 1 3p
=0,(015873)
63
V
Stabileşte a 2012-a zecimală ca fiind 1 2p

ar
2. f(2)= - 3 1p
ia
( f  f )(2)  f ( f (2))  f ( 3) 2p

nt
11 2p
f(-3)= 
2
eB
3. Notăm 3x=t 1p
3 2p
Ecuaţia devine 5t2-2t-3=0 cu soluţiile t1=1, t2= 
A
5
C
3 2p
3x=1 →x=0, 3x=  nu are soluţii în mulţimea numerelor reale
5
M
2
4. 6!=1∙ 2 ∙ 3 ∙ 4 ∙ 5 ∙ 6 = 720 2p
3p
20
12
5. yB  y A 04 4 2p
mAB   
xB  x A 1  2 3
3p
6. raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egală cu jumătate din ipotenuză 2p
2
Se calculează ipotenuza cu ajutorul teoremei lui Pitagora→i=10 1p
R=5 2p
BA
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

RE
1.  3 4  2p
a) A2=  
 4 3  2p
M
 3 4   2 4   5 0  1p
A2  2 A  5 I 2       O2
 4 3   4 2   0 5 
V
b) det A=5 → A este inversabilă 3p

ar
1 2 2p
 
 1 2  1  5
ia
1 5
A A , A   , A   
det A 2 1  2 1 
 
nt
5 5 
eB
c) ( A  I 2 ) 2  A2  2 A  5 I 2  4 I 2  3p
 4 0  2p
O2  4 I 2   
 0 4 
A
2. x  y=xy-x-y+7= 1p
C
a) x(y-1) – (y-1) + 6= (x-1)(y-1)+6 → 3p

M
x  y=(x-1)(y-1)+6 1p
2
b) Relaţia ce trebuie demonstrată reprezintă asociativitatea legii de compoziţie 3p
x  (y  z)=(x-1)(y-1)(z-1)+5x+1
20
(x  y)  z=(x-1)(y-1)(z-1)+5z+1
12
Egalitatea celor două expresii nu se realizează pentru orice numere reale x, y, z → legea nu 2p
este asociativă
c) x  x=31 2p
x  x=(x-1)2+ 6→ (x-1)2=25 → 2p
3
x=6 sau x=- 4 1p

BA
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

RE
1. lim ( ) = ∞ → ţ ă ă +∞ 2p
→∞
a)
Studiem existenţa asimptotei oblice y=mx+n şi n
M
2p
m= n=1 →
1p
V
y= x+1 este asimptotă oblică la +∞

ar
b) f’(x)=( 1p
)
1p
ia
f’(x)=0 →x=0, x=2

1p
nt
se realizeză tabelul de variaţie al funcţiei

2p
funcția f este strict crescătoare pe intervalul  , 0  și pe intervalul  0,   ;
eB
funcția f este strict descrescătoare pe intervalul  0,1 și pe intervalul 1, 2  .

A
C
c) Se calculează derivata a doua 1p
2 1p
M
f "
( x  1) 3 1p
2
se realizează tabelul de semn al derivatei a doua 2p

20
pe intervalul (-∞, 1) f’’ este negativă deci funcţia f va fi concavă
2. ls(0)=ld(0)=f(0)=0 →f este continuă în punctul x=0 2p

12
a) Pe mulţimea numerelor reale nenule f este continuă fiind compunere de funcţii elementare→f 2p
continuă pe ℝ →f admite primitive pe ℝ
1p
4
b) 1 2
1p
 ln( x  1)  c1 , x  0
F ( x)   2
e x  x  c , x  0
 2
Din continuitatea funcţiei F în punctul x=0 → c1= 1+c2

1p
BA
1 1
F(1)=0 → ln 2  c1  0  c1   ln 2 1p
2 2
1 1
RE
2
 2 ln( x  1)  2 ln 2, x  0 2p
F ( x)  
e x  x  1 ln 2  1, x  0
 2
M
c) 3 0 3 2p
 f  x  dx   f  x  dx   f  x  dx 
V
2 2 0 1p
ar
3 2p
1 0 1
 
 e  x  ln x 2  1
2
x
2
  2
 1  e  2  ln10 
2
ia
1
nt
 ln10  e 2  1
2
eB
A
C
M
2
20
12
5
Varianta 2
BA
Prof: Andone Elena.

RE
M

V
1. 1<2011<2012 3p
ar
log 2012 1  log 2012 2011  log 2012 2012 2p

0  log 2012 2011  1
ia
Partea întreagă va fi 0
nt
2. Pentru a determina imaginea funcţiei f, impunem condiţia ca ecuaţia f(x)=y să admită 1p

eB
soluţii reale.
2p
x 2  4 x  5  y  x2  4 x  5  y  0
A
  0  y  1  0, Im f  1,   2p
C
M
3. Scriem relaţiile lui Viete 1p
x1  x2  3, x1 x2  8 2p
2
2p
x12  x22  9  16  25
20
4. {a, b, c},{a, b, d },{a, c, d },{b, c, d } 2p

12
3p
6
5. y  yB x  xB y0 x2 2p
    3y  x  2
y A  yB x A  xB 1 0 5  2
3p
6. 2 2p
BA
cos(1800-x)= - cosx= 
3
1p
2p
RE

M
1. x y 1 2p
V
a)
Ecuaţia dreptei A2 A3 este: 4 9 1  0
ar
8 27 1
2p
ia
Dezvoltând determinantul se obţine 9x-2y-18=0 1p

nt
b) 1 1p
aria triunghiului A2 A4 A6 este egală cu 
2
eB
22 32 1 1 1 1 3p
4 4
 2 3 1  36 4 9 1  4320
A
6 6
2 3 1 16 81 1
1p
C
A=2160
M
c) 2n 3n 1 1 1 1 1p
Calculăm   2n 1 3n 1 1  2 n  3n  2 3 1 2n  3n  2  0, () n   2p
2
2n  2 3 n2
1 4 9 1
2p
20
→cele trei puncte un sunt coliniare

12
2. x  y  2 xy  4 x  4 y  3  2 x ( y  2)  4( y  2)  5  1p
 2( x  2)( y  2)  5
a) 3p
1p
b) Să verificăm dacă există e, număr real astfel încât x∗e=e∗x=x, oricare ar fi x număr real 3p
7
x∗e= 2xe+4x+4e+3
Dacă x∗e=x, oricare ar fi x număr real →2xe+3x+4e+3=0, oricare ar fi x număr real
x(2e+3) +4e+3=0, oricare ar fi x număr real→2e+3=0 şi 4e+3=0 contradicţie 2p
→nu există element neutru

BA
c) x  x  2( x  2) 2  5 2p
RE
x  x  x  4( x  2)3  6( x  2)  5
Ecuaţia cerută devine : 2p

M
4( x  2)3  6( x  2)  5  7  4( x  2)3  6( x  2)  2  0 
2( x  2)3  3( x  2)  1  0
V
Notăm x+2=t, ecuaţia 1p

ar
1  3 5  3
2 − 3 + 1 = 0 are soluţiile t=1→x= - 1, t  x şi
ia
2 2
1  3 5  3
t x
nt
2 2
eB

A
1. 2 ln x 2p
a) lim f ( x)  lim( x
x0 x 0
ln x)  lim
x0 1
 0 , se aplică regula lui L’Hospital
2p
C
x2
1p
M
b) Se aplică regula de derivare a unui produs 1p

2
1 1p
(lnx)’=
x 1p
20
(x2)’=2x 2p
12
f’(x)= 2xlnx+x
c) f’(x)= 2xlnx+x=x(2lnx+1) 1p

1 1p
2
f’(x)=0 → x=0 şi x= e
1p
se realizeză tabelul de variaţie al funcţiei
8
1 1 2p
 
2 2
pe intervalul (0, e ) f este monoton descrescătoare şi pe intervalul ( e ,  ) f este monoton
crescătoare
2. 1 1
1 1 2p
 f ( x )dx   dx  ln( x  2) 
x2 0
BA
a) 0 0 2p
3
ln 3  ln 2  ln 1p
2
RE
b) 2
1 1 2  3p
V=  0 ( x  2)2 dx   ( x  2 ) 0  4 2p
M
c) Fie F o primitivă a funcţiei f. 2p

V
1 1p
F’(x)=f(x)= >0, oricare x  0
x2
ar
2p
 F strict crecătoare
ia
nt
eB
A
C
M
2
20
12
9
Varianta 3
Prof: Andone Elena

BA
RE

M
1. 3 1p
1
log 1 8  log 1    3
2 2 2 1p
V
3
27 3 3 1p
3   3    
64 4 4
ar
3
 1 1
   
ia
2p
 2 8
3 1
nt
3    
4 8
eB
2. f este bijectivă deci este inversabilă 1p
pentru a determina inversa procedăm astfel: f(x)=y → -2x+3=y 2p

A
3 y
C
x=
2
2p
3 y
M
f-1(x)=
2
2
20
3. Impunem condiţiile de existenţă : x-1>0, x-1≠ 1,x+2>0 →x (1, ∞) − {2} 1p
2p
log x 1 ( x  2)  2  log x 1 ( x  2)  log x 1 ( x  1) 2
12
2p
Utilizând injectivitatea funcţiei logaritm → x+2=(x-1)2
3  13
Soluţia convenabilă este x=
2
10
4. A53  C42  P4  60  6  24  42 2p
3p
5. Fie M mijlocul segmentului AB, M(0,1) ; 2p

BA
yB  y A 0  2
mAB    1 , panta mediatoarei va fi -1
xB  x A  1  1 3p
RE
Ecuaţia mediatoarei : y-1= - x

M
6. 1 2 2 2p
sinx= →cosx= 
3 3 1p
V
sin x 2p
tgx 
ar
cos x
1
ia
tgx  
2 2
nt

eB
1. 1 8 2p
a) A+B=  
A
 0 4 2p
C
det (A+B)=4 1p
b) detA=8 → A este inversabilă 3p

M
1 5 2p
2  
 4 5 
2
8
A     A 1
  
0 2  0 1 
 
20
 4 
c) înmulţim egalitatea AX=B,la stânga cu A-1 1p

12
X= A-1B 2p
2p
 1 3

X=  2 2
 
 0 0 
11
2. f(2)=0, f(1)=2 1p
a) - 2a+b= - 5, a-b=1 3p
a= 4, b=3 1p
b) 1 1 1 x  x  x3 a 3p
BA
   1 2 
x1  x2 x2  x3 x1  x3 x1 x2 x3 2
2p
Din relaţiile lui Viete, + + = şi = −2

RE
3 2
c) f(X)= X -4X +3X+2 2p
împărţim polinomul f la x-2 şi obţinem câtul C(X)=X2-2X-1 2p

M
ecuaţia de gradul al doilea asociată polinomul C are discriminantul pozitiv → polinomul f are 1p
toate rădăcinile reale.
V
ar
ia
nt

eB
1. 2p
a)
lim f ( x)  
x0
2p
lim f ( x)  0
A
x0
1p
C
( se aplică regula lui L’Hospital)
b) Ecuaţia tangentei: y-f(x0)=f’(x0)(x-x0) 1p

M
f(x0)=0 1p
2
1  ln x 1p
f’(x)= , f’(x0)=1
x2
20
2p
y=x-1
12
c) 1  ln x 1p
f’(x)= =0
x2 1p
lnx-1=0→ x=e 1p
se întocmeşte tabelul de variaţie al funcţiei 2p
12
1
din tabel se observă că punctul de coordonate (e, ) este punct de maxim
e
2. x 2  64  64 2p
I   f ( x)dx   x ' x 2  64dx  x x 2  64   dx 
a) x 2  64 2p
BA
2 2
 x x  64  I  64 ln( x  x  64)
2 I  x x 2  64  64ln( x  x 2  64)
1p
1
I  ( x x 2  64  64ln( x  x 2  64))
RE
2
M
b) Utilizăm metoda schimbării de variabilă: 1p
x2+64=t 1p
V
2xdx=dt 1p
ar
2p
2 1 1
 xf ( x)dx   x x  64dx  2  tdt  t t 
3
ia
1 2
( x  64) x 2  64
3
nt
c) 1
x3 1 193 2p
eB
V    (x 2  64)dx   (  64 x ) 
0
3 0 3 1p
2p
A
C
M
2
20
12
13
Varianta 4
Prof: Andone Emanuel

BA
RE

M
1. a10=a1+9r = 7+27=34 3p
(a1  a10 )  10 2p
S10   205
V
2
ar
2. O ecuaţie de gradul al doilea are rădăcini reale distincte dacă şi numai dacă ∆>0 1p
ia
∆= 4m2+1 2p
4m2+1>0 oricare ar fi m număr real, deoarece reprezintă o sumă de pătrate

nt
2p
eB
3. 24 1p
Gf∩Oy: f(0)= 5-2-1= 
25
2p
A
Gf∩Ox: rezolvăm ecuaţia f(x)=0→5x-2=1→x-2=0→x=2

2p
C
24
A(0,  ) , B(2,0)
25
M
4. P3=3!=6 2p
2
4! 3p
A42   12 , A42  3 P3  12  18  6
2!
20
5. Doi vectori sunt perpendiculari dacă produsul lor scalar este 0→ 2(5+a)+ 2a=0 2p
12
5 3p
a= 
2
14
6. AB  AC  sin A 1p
AABC  
2 2p
8 16  sin A 3
32 3   sin A  1p
2 2
Măsura unghiului A este egală cu 600 sau 1200

BA
1p
1 1
cos A  sau cos A  
2 2
RE

M
1. O matrice este inversabilă dacă şi numai dacă determinantul său este nenul, det A=3a4-a2 2p
a)
1 2p
V
det A  3a 3  a 2 deci a  R  {0, }

3
1p
ar
1
A este inversabilă pentru orice a a  R  {0, }
3
ia
b)  2 4 12  3p
nt
2  
A  A  A   0 2 18  2p
 6 4 8 
eB
 2 0 6 
2 T  
(A ) =  4 2 4 
A
 12 18 8 
 
C
c)  0 3a 3a  1p
 
M
3 A   9 12 9a 
 3a 3a 0 
 
2p
2
 a 2  3a  a 2  4a 3a 2 
20
 
A2   3a 2  12 3a 2  3a  16 9a 
2p
 3a  a 2  4a 2a 2 

12
 a 2  3a  2 a 2  a 3a 2  3a 
 
A2-3A+2I3=  3a 2  3 3a 2  3a  6 0   O3 , deci, a=1
 0 2
a  a 2  2a 
2

15
2. a*(-b)= -ab+a2+b2 1p
a) a*(-b)-ab= -ab+a2+b2-ab=(a-b)2 3p
finalizare 1p
b) Din definiţia monoidului → legea “* “ trebuie săfie asociativă 3p

BA
Din relaţia x*(y*z)=(x*y)*z, oricare ar fi x,y,z numere reale rezultă xz(a+b)+x(a2-a)-zb(b+1)=0,

oricare ar fi x,y,z numere reale→
RE
a+b=0, a2-a=0 şi b(b+1)=0 →a=b=0 sau a=1 şi b= - 1

2p
M
c) Utilizând rezultatul obţinut la punctul anterior, se disting două cazuri 2p
a=b=0→x*y=xy, mulţimea elementelor inversabile fiind 

 2p
V
a=1 şi b= -1→ x*y= xy+x+y

ar
elementul neutru al acestei legi este 0

ia
mulţimea elementelor inversabile este   {1} 1p

nt
eB

A
1. 2 x 2p
C
a)
f '( x) 
ex
2p
M
1 1p
f(x)+f’(x)=1⟺ 1
ex
2
x=0
20
b) 2 x 1p
f '( x)  =0→x=2
ex
1p
12
Se realizează tabelul de variaţie al funcţiei

1p
Se precizează semnul primei derivate
2p
Pe intervalul ( , 2) f este strict crecătoare şi pe intervalul (2,  ) monoton descrescătoare
16
c) f(0)= -1 1p
f’(0)= 2 1p
ecuaţia tangentei :y- f(0)= f’(0)(x-0) 1p
y+1=2x 2p
BA
2. g(x)=(x-1)3 2p
RE
a) 3 ( x  1) 4 2p
 g ( x)dx   ( x  1) dx  4  C
1p
M
b) bx  c 1p
f ( x)  x  a  2
→
x  x 1
1p
V
3 2 3 2
x -3x +3x-1=x +(a+1)x +x(a+b+1)+a+c → 1p
ar
a+1=-3; a+b+1=3; a+c=-1→ 2p

ia
a= -4; b=6; c=3

nt
c) 3(2 x  1) x2 2p
x4 dx   4 x  3ln( x 2  x  1)  C
x2  x 1 2
eB
1p
(x2 +x+1)’=2x+1→
(2 x  1) 2p
x dx  ln( x 2  x  1)  C
A
2
 x 1
C
3(2 x  1) x2
x4 dx   4 x  3ln( x 2  x  1)  C
x2  x 1 2
M
2
20
12
17
Varianta 5
Prof: Andone Emanuel.

BA
RE

M
1. log 5 25 2 3p
log 7 25  
log 5 7 log 5 7
2p
V
log57∙log725=2,deci este număr natural

ar
2. x2+x+m  4  x2+x+m 4  0 1p
ia
o funcţie de gradul al doilea are semn constant, semnul coeficientului lui x2 , pe  dacă şi 2p
numai dacă   0,   4m  15
nt
15 2p
4m  15  0  m  [ , )
eB
3. 1 1p
 5 x
A
x
5
2p
C
Ecuaţia devine 5 x  54 2p
x=4
M
4. An2  n ( n  1)  56 2p
2
3p
Se rezolvă ecuaţia de gradul doi şi se alege soluţia naturală n=8
20
12
5. 2p
Se calculează fiecare latură a triunghiului cu formula AB  ( xA  xB )2  ( y A  yB ) 2
3p
AB=AC=1, BC= 2
PABC=2+ 2
18
6. BC 2p
 2R
sin A
1p
1 3
cos A= → sin A=
2 2
2p
BA
8 3
R=
3
RE
1. 2p
a) 2 0
A2  
M
 2p
0 2
2 0
2I2   
V
0 2
A2  2 I 2
ar
1p
b) 1  x 1  2p
ia
A  xI 2  
 1 1  x 
nt
det( A  xI 2 )  x 2  2  0 2p
eB
x 2 1p
A
c) A4  X  ( A2 )2  X  (2 I 2 )2 X  4 X 2p
C
X  A4  X  ( A2 ) 2  X (2 I 2 )2  4 X 2p
4 4
A X  XA
M
1p
2
2. 2 este rădăcină a polinomului f → f ( 2 )  0 1p

20
a) 3p
f ( 2)  16+4 2 -a 2 =0
12
1p
a=4+8 2
b) Se scriu relaţiile lui Viete 3p
a
x1 x2 x3  x1 x2 x4  x1 x3 x4  x2 x3 x4 
3
19
2 2p
x1 x2 x3 x4 
3
1 1 1 1 a
   
x1 x2 x3 x4 2
BA
c) (x-1)2=x2-2x+1 2p
RE
Câtul este 3x2+8x+14 şi 2p
restul este x(20-a)-12 1p

M
V

ar
ia
1. 2p
lim f ( x)    x  0 este asimptotă verticală la dreapta
a) x 0
x 0
nt
2p
lim f ( x)    graficul funcţiei nu admite asimptotă orizontală 1p

eB
x 
f ( x)
lim
x  x
   graficul funcţiei nu admite asimptotă oblică
A
b) f ( x) ( x 2  x  1) ln x 2p
C
lim
x  x3
 lim
x  x3

3p
( x 2  x  1) ln x
M
 lim  0
x  x2 x
2
c) Ecuaţia tangentei : y-y0=f’(x0)(x-x0) 1p
x0=1, y0=f(1)=0 1p
20
( x 2  x  1) 2p
f’(x)=(2x-1)lnx+ , f’(1)=1
12
x 1p
y= x-1
2. Explicitând cele două module se obţine
a)
20
( x  2)e  x , x  (, 0) 2p


f ( x )  ( x  2)e x , x  0, 2 
 x
( x  2)e , x  (2, ) 2p
se studiază continuitatea funcţiei f în punctele 0 şi 2, în rest f fiind continuă deoarece este compunere
BA
de funcţii elementare
1p
ls(0)=ld(0)=f(0)= 2; ls(2)=ld(2)=f(2)=0 → f este continuă în punctele x=2 şi x=0
RE
f admite primitive pe mulţimea numerelor reale deoarece orice funcţie continuă admite primitive
b) Utilizând integrarea prin părţi se obţine

M
x x 1p
 ( x  2)e dx  ( x  1)e
x x 1p
 ( x  2)e dx  (3  x)e  c 1
V
x x 1p
 ( x  2)e dx  ( x  3)e  c 2
ar
Din continuitatea primitivei → = −4 şi c2=2e2-4

ia
Deci primitiva funcţiei f va fi

nt
( x  1)e  x , x  (, 0)
 2p
F ( x )  (3  x)e x  4, x  0, 2
eB
 x 2
( x  3)e  2e  4, x  (2, )
Primitiva care trece prin origine este G(x)=F(x)+c, G(0)=0→c=1

A
C
M
c) 5
5 2p
 f ( x)dx  ( x  3)e x  e 4 (2e  1)  32
4
4 1p
2
2<e<3→3<2e-1<5 2p
20
16<e4<81
e4(2e-1)>3∙16=48>32
12
21
BA
Varianta 6
RE
Prof: ANDONE EMANUEL

M
V
ar

ia
1. 10 3  300 3p
289  300  324  289  300  324

nt
 17  300  18 2p
eB
partea întreagă a numărului 300 este 17
2. Se impune condiţia de existenţă x 2  3x  2  0 1p

A
Se rezolvă ecuaţia de gradul al doilea şi se obţin soluţiile x1=1 şi x2=2 2p

C
Utilizând semnul funcţiei de gradul al doilea se obţine x  ( ,1)  (2,  ) 2p

M
3. Se impune condiţia de existenţă x  1  0  x  1 1p

2
Se ridică egalitatea la pătrat şi se obţine x2+x=0 2p

20
Soluţiile vor fi x1=0 şi x2= -1 2p

12
4. n! 2p
Ank  , 0  k  n, k , n  
( n  k )!
3p
A42  12
22
5. Ecuaţia unei drepte de pantă cunoscută, care trece printr-un punct cunoscut este: y-y0=m(x-x0) 2p
m=5, x0=2, y0=1 3p
y-1=5(x-2)
y=5x-9
BA
6. AC fiind cea mai mare latură a triunghiului, ei i se va opune unghiul cel mai mare→cel mai mare 2p
unghi al triunghiului este unghiul B
1p
RE
Aplicăm teorema cosinusului

2p
2 2 2
AB  BC  AC 1
cos B  , cos B  
2 AB  BC 2
M

V
ar
1. Determinantul poate fi calculat fie cu regula lui Saruss fie utilizând proprietăţile determinanţilor 2p
a)
detA=a3-3a+2=(a+2)(a-1)2 2p
ia
1p
nt
b) Înlocuind în fiecare ecuaţie a sistemului pe x =2, y=1, z=0 3p

eB
se obţine a=0 2p
c) Pentru a=4 detA  0 , deci sistemul se rezolvă cu regula lui Cramer 1p

A
detA=54,  x  0,  y  18,  z  36 2p
C
2p
1 2
soluţia sistemului va fi x=0, y= , z=
3 3
M
2. P(x)=(x4+1)(x2+1)(x-1)(x+1)+10=x8-1+10=x8+9 1p
2
a) P(2)=P(-2)=28+9=265 3p
20
Q(x)= (x-1)(x+1)+10=x2+9, se observă că polinomul Q(x)>0,oricare ar fi x număr real→
Q (a ) =Q(a), oricare ar fi a număr real 1p

12
b) Câtul împărţirii este x6-9x4+81x2-729 şi 3p
restul 6570 2p
c) x2+9=x2-9i2= 2p
23
=(x-3i)(x+3i) 2p
BA

RE
1. 2p
ls (1)  a 2  a  1, ld (1)  a , f (1)  a 2  a  1
a)
2p
M
f este continuă în punctul x=1 dacă ls(1)= ld(1)=f(1)

1p
2 2 2
a  a  1  a →ridicând la pătrat se obţine : a  a  1  a
V
a= - 1
ar
b)  x 2  x  1, x  1 1p
Pentru a= -1 funcţia f devine: f ( x)  
ia
 x  1  x , x  1
nt
1p
1
f’s(1)= ,
2 1p
eB
f’d(1)=  2p
f nu este derivabila în punctul x=1, acesta fiind punct unghiular pentru graficul funcţiei f
A
C
c) f ( x) x 1  x 1p
lim  lim 2
M
x  x  2 x x2 2p
2p
2
2. 1 1
x 3 1 1 2( x  3) 2p
20
a)
0 ( x  3) f ( x)dx  0 ( x  3) 2  1 dx  2 0 ( x  3) 2  1 dx  2p
1 1 1 1 17
12
 ln( x 2  6 x  10)  (ln17  ln10)  ln 1p

2 0 2 2 10
b) 1 1 2 1p
1 1 2 1
 f '( x ) f ''( x) dx   { f '( x)  }dx   f '( x ) 
0
20 2 0
1p
24
2x  6 8 3
f ( x )   2 2
, f (1)   , f (0)  
( x  6 x  10) 289 50
1p
2 x  6
f '( x) 
( x  6 x  10) 2
2
1p
BA
4 3
f '(1)  ; f '(0)  ;
289 50
1
RE
1 8 2 3 2
 f '( x) f ''( x)dx  2 [( 289 )
0
(
50
) ] 1p
c) 2p
M
2 2
( x  3) ' 2
 f ( x)dx   ( x  3)
1 1
2
1
dx  arctg ( x  3)  arctg 5  arctg 4
1
1p
V
2p
ar
ia
nt
eB
Varianta 7
A
Prof: Andrei Lenuţa

C
M
2
1. 3p
20
x 3 x 3
8
2
2p
16  2 x  x  8
12
2. f  0   0  2012  2012, f 1  1  2012  2011 2p
f  2012   2012  2012  0 2p

p0 1p
3. 32 x  33 x3 1p
2 x  3x  3 2p
2p
x3
25
4. p=numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile 1p

Avem trei cazuri favorabile şi cinci cazuri posibile ( prin verificări , se obţin propoziţii adevărate 2p
pentru n= 1,2,3)
3 2p
p
5
5. x1 y1 1 2p
BA
1
AABC   , unde   x2 y2 1
2
x3 y3 1
0 2 1
RE
 1 1 1 =8, AABC  4 3p
2 0 1
6. sin 700  sin  900  200   cos 200 2p
M
sin 2 x  cos 2 x  1 1p
Ţinând cont de relaţia de mai sus obţinem cos 20  sin 20  1 2 0 2 0 2p
V

ar
1. b 2p
a) Folosim relaţia x1  x2  x3  
ia
a
3p
x1  x2  x3  0
nt
b) 3p

xi i  1,3  3 3
rădăcină a ecuaţiei  xi  4 xi  3  0  xi  4 xi  3, i  1,3
eB
x13  x23  x33  4  x1  x2  x3   9  4  0  9  9 2p
c) d  3x1 x2 x3   x13  x23  x33  3p
x1 x2 x3  3
A
1p
1p
d  3   3   9  0
C
Obs. Determinantul se poate rezolva usor folosind proprietăţile determinanţilor, şi anume se adună
toate liniile (coloanele) se obţine suma rădăcinilor care este egală cu 0 şi astfel determinantul este egal
cu 0.
M
2.  2012 x 0   2012 y 0  2p
a) Ax  Ay    
 0 1  0 1
2
 2012 x  2012 y 0   2012 x  y 0

Ax  Ay      Ax  y 3p
20
 0 1  0 1
b) (M,·) grup abelian (comutativ) dacă sunt îndeplinite următoarele axiome asociativitate, comutativitate, 1p
element neutru, elemente simetrizabile
12
  
Asociativitate Ax  Ay  Az  Ax  Ay  Az , Ax , Ay , Az  M  1p
 A  A  A
x y z  Ax  y  Az  A x  y   z  Ax  y  z   Ax   Ay  Az 
Comutativitate Ax  Ay  Ay  Ax , Ax , Ay  M 1p
Ax  Ay  Ax  y  Ay  x  Ay  Ax
Element neutru   Ae  M astfel încât Ax  Ae  Ax , Ax  M 1p
26
Ax  e  Ax  x  e  x  e  0 ,deci elemental neutru este A0

1p
Elemente simetrizabile Ax  Ax   Ae  Ax  x  A0  x  x  0  x   x
c) f  x  y   Ax  y 2p
Ax  y  Ax  Ay 2p
Ax  Ay  f  x   f  y  1p
BA

RE
1.  2p
 1  1
a)  
M
 2
 x 1   x  1
 
 1   1  1 2p
f   x   x 1  
  x 1     1
V
2
 x 1   x 1   x  1
x2  2x
ar
f   x  1p
2
 x  1
ia
b) Monotonia funcţiei este dată de semnul derivatei întâi 1p

2
x  2x
f   x  0   0  x2  2 x  0
nt
2 1p
 x  1
x1  2, x2  0 , f   x   0 pentru x   , 2   0,    , f   x   0 pentru x   2, 0  1 2p
eB
Pentru x   , 2   0,    f este crescătoare, iar pentru x   2, 0  1 f este 1p
descrescătoare
A
c) ls  1  lim f  x    2p
x 1
x 1
C
2p
ld  1  lim f  x   
x 1
x 1
M
Ecuaţia asimptotei verticale este x  1 1p

2. 
x 2p
 x2  5   2
2
a) x 5
2 2 2  2
x x
 dx   dx    
x 2  5 dx  x 2  5
20
f  x 2p
0 0 x2  5 0
0
2
x2  5  3  5 1p
12
0
b) 4 1p
V    f 2  x dx
2
4 2 4
V 
2
 
x  5 dx     x 2  5 dx
2
2
2p
2p
27
4
 x3   64 8  86
V     5 x      20   10  
 3 2  3 3  3
c) 2 0 2 2p
2 2 2
 x x  5dx 
2
 x x  5dx   x x  5dx
2 0
0 2
BA
2 2
2p
 x x  5dx    x x  5dx
2 0
2 0 2 2 2
2
x x  5dx  x x  5dx   x x  5dx    x x  5dx   x x 2  5dx  0
2 2 2
1p
RE
2 2 0 0 0

M
Varianta 8
V
Prof: Andrei Lenuţa
ar
ia
nt

eB
1. C53  10 3p
2p
10  10  0
2. 6  6  1p
5x  6  0  x    x    ,  
A
5  5 
5 x  6  36  x  6 2p
C
 6 
6    ,   , deci soluţia ecuaţiei este x  6 2p
 5 
M
3. Ecuaţia are rădăcini reale egale dacă   0 1p

2
  b 2  4ac   3m  2   4  9m 2  24m  4  4  9m 2  24m
2p
2
4
9m 2  12m  0  m1  0, m2   şi m2  0 2p
3
20
4. 5 2p
Fie x preţul iniţial al produsului, atunci x  x  190
100
1p
95
12
x  190
100
190 100 1p
x
95
1p
x  200 lei
5. x  x1 y  y1 x 5 y 4 2p
  
x2  x1 y2  y1 05 24
3p
28
2  x  5   5  y  4   2 x  5 y  10  0
6. DE  DF  sin D 2p
Formula pentru aria triunghiului este ADEF 
2
12  6  sin 600 1p
ADEF   36  sin 600
2
BA
3
ADEF  36   18 3 2p
2
RE
1. 1 1 1 1  4 4  2p
a) A2     
3 3 3 3  12 12 
4 4 1 1 3p
M
 12 12   4   3  4A
   3 
b) X  a   X  b    aA  I 2  bA  I 2   abA2  aA  bA  I 2 3p
V
2
Ţinând cont că A  4 A
 X  a   X  b   4abA  aA  bA  I 2   4ab  a  b  A  I 2  X  a  b  4ab  2p
ar
c) X  a  inversabilă X  a   det  X  a    0 1p
ia
a 1 a
det  X  a      a  1 3a  1  3a 2
3a 3a  1 2p
nt
det  X  a    3a 2  a  3a  1  3a 2  4a  1  0 , pentru orice a   2p

eB
2. Aplicăm relaţiile lui Viete x1  x2  x3  4 şi x1 x2  x1 x2  x2 x3  10 1p

a) 2 2
x12  x22  x32   x1  x2  x3   2  x1 x2  x1 x2  x2 x3    4   2  10  3p
2 2 2
x  x  x  16  20  36 , este o constantă, deci nu depinde de m 1p
A
1 2 3
b) 3p
 
xi i  1,3 rădăcină a lui f  f  xi   0  xi3  4 xi2  10 xi  m
C
 x13  x23  x33  4  x12  x22  x32   10  x1  x2  x3   3m

Înlocuind x1  x2  x3  4 şi x12  x22  x32  26 se obţine 2p
M
144  3m  9  3m  135  m  45

c) x1  x2  x3  4, x1 x2  x2 x3  x3 x2  10, x1 x2 x3  m 2p
2
x1  x2  x3 x2 x3 1 x2 x3
x1   x1  x2  x3  1 x3
20
d  x1  x2  x3 x3 x1 
2p
x1  x2  x3 x1 x2 1 x1 x2
 x1  x2  x3   x1 x2  x1 x3  x3 x2  x12  x22  x32 
12
1p
d  4  10  26   4  36   144  
29
1.  3p
 x 2
 2
a) f 
 x   x 22
 
2 x2  2
2x x 2p
 
2 x2  2 x2  2
b) lim f  x     funcţia nu admite asimptotă orizontală 1p
BA
x 
f  x x2  2
y  mx  n , m  lim  lim 1 1p
x  x x  x
RE
 x2  2  x2   2   2p
n  lim  f  x   mx   lim x  2  x  lim 
x  x  x  2  
2
 lim 
2
0
 x  2  x  x  x  2  x  1p
Ecuaţia asimptotei ablice este y  x
M
c) f convexă dacă f   x   0, x   1p
 x
x2  2  x 
 

x x 2  2  x  x2  2 
V
x 2
x 2 2p
f   x      2 2
2
 x 2   x2  2  x 2
ar
x2  2  x 2
ia
2 2p
  0, x  
x 2
 2 x  2 2
x 2
 2 x  2 2
nt
2. 12 2p
a)   x  9 x9
dx    x  9 dx

eB
x2 3p
 xdx  9  dx 
2
 9x  C
b) 1 1p
f2  x   2
A
x 9

1  x  9
2
C
1 1
x
0 x 2  9dx  2 0 x 2  9 dx 2p
M
1 1 1p
 ln  x 2  9 
2 0
1 1 10
2
  ln 1  9   ln  0  9    ln 2p
2 2 9
20
c) 1 1p
Aria este egală cu  f 2012  x dx
12
0
2012
0  x 1 0  x  1  9  x 2012  9  10 2p
1 1 1 1 1
  2012    f 2012  x    1p
10 x  9 9 10 9
1
1 1 1p
  f 2012  x dx 
10 0 9
30
BA
RE
M

V
Varianta 9
ar
ia
1. a=3 2p
nt
2p
b  3 64  3 43  4
1p
eB
a<b
2.   b 2  4ac  9  8  1 1p
b   1 2p
x1,2   x1  , x2  1
2a 2
A
1 
x   ,1    1 2p
C
2 
3. 10 2p
 150  15 lei
M
100
3p
150 lei+15 lei=165 lei preţul obiectului
2
4. n 2p
Ank  , n, k   , n  k
 n  k 
20
 5 3p
A53    60
 5  3  2
12
5. A  m 2 , 4m  1 se află pe dreapta d dacă şi numai dacă coordonatele punctului A verifică ecuaţia 2p

dreptei d.
În ecuaţia dreptei punem x  m 2 şi y  4m  1 , obţinem 3p
2
m 2  4m  4  0   m  2   0  m  2
6. sin 2 x  cos 2 x  1 1p
3p
31
1 24 24 2 6
cos 2 x  1  sin 2 x  1 
  cos x    1p
25 25 5 5
2 6
Cum x este măsura unui unghi ascuţit, rezultă cos x 
5
BA
RE
M

V
1. 2 0 2 1p
ar
a)
det A  0 2 0
ia
0 0 2
nt
det A  8  0  0  0  0  0 3p
det A  8 1p
eB
b) A1 este inversa lui A dacă A1  A  I 3 2p
1 0 0
A
1   3p
A  A   0 1 0   I3
C
0 0 1
 
c) 1 1p
M
Am văzut la punctul a că A este inversa lui A
 2 2 2
2

1  2p
Deci, X  A   4 4 4 
 6 6 6
20
 
 2 2 2  2p
12
 
X  2 2 2 
 3 3 3
 
2. 2012  2012  2012 1p
a) 3p
2012  2012  2012  2012  2012  2012  2012  2012  2012  2012
32
Rezultatul final 2012  2012  2012 1p
b)

x  y  xy  x 2012  y 2012  x y  2012  2012 y  2012  2012    3p

x  y  x  2012  y  
2012  2012 2p
BA
c)
 
x  a  a  x  2012 a  2012  2012  a  2p
x     
RE
2012 a  2012  2012  a  0  a  2012 x  2012  1  0 2p
Cum x este un număr real oarecare  a  2012 1p

M
V

ar
1. f continuă în x0  1  ls 1  ld 1  f 1 1p

ia
a)
 2  2 3p
ls 1  lim f  x   lim  2 x  1  1 , ld 1  lim f  x   lim  2   1 , f 1  2 1
nt
x 1
x 1
x 1
x 1
x 
x 1
1 x  1
x 1 
x 1  1 1
Deci f este continuă în x0  1 1p
eB
b) f  x 2x 1 0 2p
lim 2
 lim 2
, avem cazul de excepţie
x
1 4x 1 x 4 x 1
1 0
2 2
2x 1 2x 1 1
A
lim 2
 lim  lim 2p
x
1 4 x  1 x  2 x  1 2 x  1 x  2 x  1
1 1
2 2 2
C
1
Deci, limita este egală cu 1p
2
M
c) Ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f este y  f  x0   f   x0  x  x0  1p


 2  4 x 8 2p
2
Calculăm f   x  , f   x    2   2 2
, f   2  
 x  1   x  1 25
20
Ecuaţia este 2p
2 8
y   ( x  2)
12
5 25
8 x  25 y  26  0
2. f1  x   3x 2  4 x  2012 1p
a) x3 x2 3p
F  x    f1  x  dx    3 x 2  4 x  2012 dx  3  4  2012 x  C
3 2
F  x    x 3  x 2  2012 x  C 1p
33
b) f 2  x   8 x  2012 1p
1
1p
Aria este egală cu A   f  x  dx
0
2
1 1
x2 1 2p
A    8 x  2012  dx  8  2012 x 0  4  0  2012  0
BA
0 2 0
1p
A  2016
c) e2
f 2  x   2012 e 2
e 2
e 2
8 x  2012  2012 8x
  ln xdx    ln xdx    ln xdx  8  ln xdx 1p
RE
1
x 1
x 1
x 1
e2 e2  e2

 e2 
Integrala obţinută se rezolvă prin părţi 8  ln xdx  8   x  ln xdx  8  x ln x 1   x  ln x  dx  2p
 
1 1  1 
M
2
 e
1 
 e2

8  e 2 ln e 2   x  dx   8 2e 2  x 1  8  2e 2  e2  1  8  e 2  1

 1
x 
2p
V
ar
ia
nt
eB
Varianta 10
A
Prof . Badea Daniela
C
M

2
1. 2p
52 6  3  2
2 2p
20
1  2   2 1
1p
N  0
12
2.   m 2  12 1p
  0  m 2  12  0  2p

m  , 2 3    2 3, 
   2p
34
3. 2  9 x  3x 1  5  3x  6 2p
3x  t  2t 2  3t  5t  6  t 2  4t  3  0 1p
t1  1  x1  0 1p
t2  3  x2  1 1p
4. Nr. cazuri posibile =12 1p
BA
0 11
C  C 1
11 11 1p
C 11   k  1, 2,...,10
k
11 1p
Nr. cazuri favorabile =10 1p
RE
5
P 1p
6
5. AB  5, AC  20, BC  5 2p
M
ABC dreptunghic în A  R.T.P 

1p
M centrul cercului circumscris  M mijlocul lui  BC 
V
1p
1 
 M  ,0
2  1p
ar
 
6. m  0  u şi v necoliniari 1p
ia
2
m 1
m0 2 2p
m
nt
 m2  2m  1  0  m1,2  1  2 2p
eB
1. det A  5 1p
a)  1 8 
A2  
A
 2p
 4 7 
C
 9 22 
A3 =  . 2p
 11 13 
M
b) A2  4 A  5 I 2 se verifică prin calcul direct 2p

An 1  4 An  5 An1 ,    n  , n  2 se demonstrează prin inducţie matematică 3p
2
c) Presupunem că   m   astfel încât A  I 2  det A  1  2p

 m m
m 3p
  det A   1  5m  1 fals
20
2. f  g `h  r 1p
a)
h X4  X3  X 2p
12
r   X 3 1 2p
b) s  x1 +x2  1
Relaţiile lui Viette  1p
 p  x1  x2  1
x12 +x2 2  s 2  2 p  1 1p
35
 x 2 +x  1  0 / x1  x 3   x12  x1 2p
x1 şi x2 rădăcinile lui g   1 2 1   13 2
 x2 +x2  1  0 / x2  x2   x2  x2 1p
 x13  x23  1  1  2
c) 2p
      
f x12  f x2 2  x116 +x18  1  x216 +x28  1  
BA
 x  x x  x  2 
1 2 1
2
2
2 2p
 1  1  2  0   1p
RE
1. lim f  x  =0 2p
a) x 
M
0
 
0 1 1
lim f  x   lim  3p
x 1 x 1 3 x  2 4
V
b) '
2 ' 1  1  1 f '  x 1p
f  x   2 f  x   3  x   2    
f  x 2 3  x 
 f  x  2 3  x
ar
'
1  1  1
ia
 3 x  2      relaţia adevărată 1p
f  x  f  x  2 3  x
 
nt
f x
2
1
f '  x    0   x   3,1  1,   , f s 1  f d 1  2p
2 3 x 4
eB
 f strict descrescătoare pe D 1p
c) Ecuaţia tangentei la grafic într-un punct 1p
1 ' f 2  2  1
f  2   , f  2     2p
A
3 2 18
'
 y  f  2   f  2  x  2   1p
C
 x  18 y  4  0 1p
M
2. F derivabilă pe  1 1p
a)
'
 
F '  x   ecos x  sin x  x  1   sin x  e cos x  cos x  1  f  x     x   2 2p
2
2p
1 şi  2   F primitivă pentru f
20
b) 
2 
2p
 f  x  dx  F  x | 2 
0
12
0
 1p

 ecos x  sin x  x | 2
0


 2e 2p
2
36
c)  
4
f  x   cos x  1 4
sin x 2p
  sin dx   dx 
0
2

x 1 e cos x
0
cos 2 x
1 4 2p
 | 
cos x 0
BA
1p
 2 1
RE
M

V
Varianta 11
ar
ia

nt

1. 1
2012
 
eB
    1 32012  1
3
N : 2012  3p
1 3
 1
3
A
2
 2p
3
C
2. a şi b sunt soluţiile ecuaţiei x 2  x  12  0 3p

 numerele sunt – 3 şi 4 2p
M
3. 2log 2 x  1  3 1p
 log 2 x  2 1p
2
 x4 2p
 x  1, 2,3, 4
20
1p
4. 20 4
x x x
100 5
12
1p
110 4 2p
 x  1760
100 5
2p
x  2000
5. M mijlocul lui (AB)  M(1,2) 1p
1p
37
1 1p
mAB 
2 2p
d mediatoarea  md  2
d : 2x  y  4  0
6. sin 00  0,sin 900  1 1p
BA
2 0 2 0 2 0 2 0
sin 15  sin 75  sin 15  cos 15  1
1p
sin 2 300  sin 2 600  1
1 1p
sin 2 450 
RE
2 1p
7
S
2 1p
M
1. det A  4  m 2  m 2  2m  2m  m 2 3p
V
a)
 4  m2 2p
ar
b) (S)sistemul este compatibil determinat  det A  0 2p

4  m  0  m   \ 2
2
3p
ia
c) m  0  det A  4 1p
d x  4, d y  4, d z  4 
nt
3p
  x, y, z   1,1, 1 1p
eB
2. f a ,b  X  1  f a,b 1  0 1p
a) 2 2
f a ,b 1  2a 2  2ab  b 2  2a  1   a  b    a  1 2p
A
2 2
 a  b  2  0
 a  b    a  1  0   2 2p
 a  1  0
C
 a  b 1 1p
b) x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f1,1  2 X 3  2 X 2  X  1  1p
M
 1 1
 s1  x1  x2  x3  1; s 2  x1 x2  x1 x3  x2 x3  ; s3  x1 x2 x3 
2
 2 2
2 2 2 2 1p
S 2  x1  x2  x3  s1  2 s2  0
20
2 x13  2 x12  x1  1  0 2 x13  2 x12  x1  1

 3 2
 3 2
1p
2 x2  2 x2  x2  1  0  2 x2  2 x2  x2  1
12
 3 2  3 2
2 x3  2 x3  x3  1  0 2 x3  2 x3  x3  1
1 1p
x13  x23  x33   2S 2  s1  3  1
2
1p
38
c) 2  8 x  22 x 1  2 x  1  0  2  23 x  2  22 x  2 x  1  0 2p
Notăm 2 x  t  2t 3  2t 2  t  1  0 1p

  t  1 2t 2  1  0  t  1 1p
2x  1  x  0 1p
BA
1. 3
a) 
f '  x  x 3  2  1p
RE
2 3
f '  x  0  x  2p
3
M
 2 3 2 3 
 f strict descrescătoare pe  2,  şi strict crescătoare pe  , 2 2p
 3   3 
V
b) Fie m1 şi m2 pantele celor două tangente 1p

 3 1p
m1  f ' 
ar
  1
 3 
1p
ia
m2  f '   3 1
m1  m2  1  cele două tangente sunt perpendiculare 2p
nt
c) f '  x  1
1 1   1
 x 3 2p
eB
x 3

lim f '  x   x 3
 
 lim  1  f '  x   1
x 3
 f '  x  1
 
 
 2 
x
3
  0
3  2 1   x     
3  3  x 3  2  x 3  2 1 
 
lim  0 lim 2p
A
x 3 x 3
 e x 3  e x 3 
lim 
2
3  x 3  2  x 3  2 1 
   1p
C
e x 3  
 e3 3
2. 1 1
1p
a)   x  2 f1  x dx    x  1dx 
M
1 1
2
x 1 2p
   x | 
2
 2
1

 2 2p
20
b) 1
x 1 
1
3 
I1 =  dx   1  dx  3p
x2 -1 
x2
12
-1
1 1 2p
 x|  3ln x  2 |  2  3ln 3
1 1
39
c) n 1 n
 I n 1  3I n 
1
 x  1  3  x  1
dx  2p

1
x2
n 1
1
n  x  1 1
   x  1 dx 
n 1
| 1
 2p
1
BA
n2

 2  ,    n  
1p
n 1
RE
M
V
ar
ia
nt
Varianta 12
eB

A
C

1. r 3 1p
a1  15 1p
M
S n  0  n  11 3p
2
2. x 1 1p
x2  x  6 1p
20
0
x 1
x   , 2  1, 3 2p
12
A  2,3 1p
40
3. x
2 2 2 2
x
13
    1p
3  3  3  3  9
x
2 2 2 1 13 1p
   t  t   
3 3 3 t 9
3 2
BA
 6t 2  13t  6  0  t1  , t2  1p
2 3
x
2 3
    x  1 1p
3 2
RE
x
2 2
 3   3  x 1 1p
 
M
4. A53  A42  3p
2p
 60  12  48
5. 5 
V
B'  ,1 , O  0, 0  mijloacele laturilor 2p

2 
1p
ar
ecuaţia dreptei determinate de două puncte

OB' : 2 x - 5 y  0 2p
ia
6. p=9 1p
nt
S= 9  4  3  2  6 6 2p
S 2 6
eB
r  2p
p 3
A
1. a2 a 1
a) 2
det A  b b 1  2p
C
2
c c 1
  b  a  c  b  c  a  3p
M
b) d x   b  a  c  b  c  a  a  b  c  3p
2
2p
d y    b  a  c  b  c  a  ab  bc  ac 
20
d z   abc  b  a  c  b  c  a 
 x  a  b  c, y    ab  bc  ac  , z   abc
12
41
c) Fie t1 , t2 , t3 rădăcinile ecuaţiei date 1p

t1  t2  t3  x  a  b  c

Fie  t1t2  t1t3  t2t3   y  ab  bc  ac
t t t   z  abc 2p
123
t1  a
BA

 t2  b 2p
t  c
3
2. Suma coficienţilor polinomului f este egală cu f 1 2p
RE
a)
f 1  7 2012  14  1p

f 1  7 7 2011  2  7 2p
M
b) g   x  2  x  3 1p
f   x  2  x  3  q  r , gradr  2  r  ax  b 1p
V
2012
f  2   12012  8  10  3 f  3   1  12  10  1 2p
  2a  b  3;   3a  b  1
ar
f  2   2a  b  f  
 3   3 a  b 
2a  b  3 a  4 1p
ia
   r  4 x  11
3a  b  1 b  11
nt
c) 1 1 1 2p
g  x    x  2  x  3    ,  x   
g  x x  2 x  3
eB
1 1 1 1 1 1 1 1 2p
S       ....   
2 3 3 4 4 5 2015 2016
1 1 1007
S   1p
A
2 2016 2016
C
1.
M
a)

f '  x   2  e2x  2 x  2 e2 x  x  2p
f '  x   0    x   0,1 2p
2
 f strict crescătoare pe  0,1 1p

b)
20
f  0   1  0, f 1  e 2  1  0 1p
f continuă pe  0,1 1p
12
 f are cel puţin o rădăcină în  0,1 1 1p

f strict crescătoare pe  0,1  2 1p
1 ,  2   f are o singură rădăcină în  0,1 1p
42
c) 2p
 
f ''  x   2 2e 2 x  1 , f '''  x   23 e 2 x  P3  A   I
Pk  A   Pk 1  A 
' '
  
f  k 1  x   f  k   x   2k e 2 x  2k 1 e 2 x   A  II  2p
Din  I  şi  II   Pn  A   n  , n  3 1p
BA
2. x 3
f  t  dt  x  1 1
a)  3

3
lim 0
 lim 3p
3
x  x x  x3 =
RE
 lim
 x  1 1

1 2p
3
x  3x 3
b)  x  1  1
M
x
  x  1 2
dx   2
dx  1p
 x  1
1 1 1 1p
V
  x  1   x  1 2
dx  ln  x  1  C
x 1
ar
1 1p
Fie H  x   ln  x  1   c,
x 1
ia
H  0   1  1  c  1  c  2 1p
1
nt
 H  x   ln  x  1  2 1p
x 1
eB
c) 1
V    f 2  x  dx  1p
0
5
 x  1 1 2p
 |
A

5 0
31
C
 2p
5
M
2

20
Varianta 13
12
Prof: Badea Ion
43
1. 2 x  1  3  3  2 x  1  3 2p
1  x  2 1p
dar x    A  1, 0,1, 2 1p
 cardA  4 1p
2. A  0,3  G f  f  0   3  b  3 2p
BA
a 2p
  1  a  2
2
1p
 f  x   x2  2 x  3
RE
3. CE : x 2  2 x  0  x   , 0    2,   1p
x2  2x  3  0 2p
M
CE
x1  1, x2  3  S  1,3 2p
4. 3
C10  3p
V
 120 2p
ar
5. x1 x2  y1 y2  0  2p
m 2  2m  1  0 2p
ia
m 1 1p
6. 2p
 
nt
cos 1800  x   cos x

1p
cos 900  0
eB
2p
S 0
A
1. A 2  2I 2 3p
C
a) 2p
A 2012  21006  I 2 ;
M
b)  x y
X   ; XA  AX 1p
z t 
2
t  x 3p
 
 y  2z
20
finalizare 1p
c) A 2k  2k I 2 ,    k   1p
12
1p
A 2k+1  2k A,    k  
A+A 3 +A 5 +....+A 2011  A  2 A  22 A  ...  21005 A  2p
   
 1  2  2 2  ...  21005 A  21006  1 A
   
A 2 +A 4 +A 6 +....+A 2012  2  22  ...  21006 I 2  2 21006  1 I 2 . 1p
2. Definiţia elementului neutru 2p

44
a) e  5  3p
b) Definiţia elementului simetrizabil 2p
3'  3   3p
c) x  y   x  4  y  4   4 2p
3p
S   a  4  b  4  b  4
BA

RE
1. ' xe x ' e
a) f  x  2
, f 1  2p
 x  1 4
e e
M
t: y   x  1  ex  4 y  e  0 3p
2 4
b) lim f  x  = 3p
x 
V
lim f  x    2p
x 1
x 1
ar
c)
concluzia
ia
4p
nt
1p
eB
2. Fie F :    primitivă pentru f 

a) 2p
 F derivabilă pe  şi F '  x   f  x 
F '  x   3x 2  1  0  x    2p
A
1p
 F strict crescătoare pe 
C
b) 3 2p
 f  x  dx  x  x C
Fie F :   , F  x   x3  x  c 1p
M
A 1,3  GF  F 1  3  2  c  3  c  1 1p
1p
2
F  x   x3  x  1
c) g :  0,1  , g  x    x  1 e x 1p
20
1
x 1 1 3p
 g  x  dx   x  1 e | 0
 e x| 
0
12
0
1p
 2e  1  e  1  e
Varianta 14
Prof: Badea Ion

45

BA
1.  an n  progresie aritmetică, a1  2, r  3 1p
S n  155  3n 2  n  310  0, n    n  10 3p
RE
x  a10  29. 1p
2.  x1  x2  1

 x1  x2  m  2p
M
 x  x 1
 1 2
 x12  x2 2  1  2m
V
 2 2p
2
 x1  x2  2 x1  x2  1
1p
ar
1  2m  2m  1  m  0
3. x 1  0  5
ia
  x  1,  1p
5  2 x  0  2
nt
Prin ridicare la pătrat se obţine 4 x 2  21x  26  0 1p

 5
x1  2  1, 
eB
 2 1p
13  5 
x2   1, 
4  2 1p
A
 S  2
1p
C
4. 2
A  10  9  90 1p
10
C102  5  9  45 1p
M
3P3  3  6  18 1p
N  9 17 17 2p
2
5. x 1 1
20
 2 x 1 1  3 x 2p
0 0 1
12
 2p
3 x  2
2
x1,2  2 1p
46
  
6. MN=MB  BN  1p
1  2 
 AB  BC  2p
3 3
1  2  
3 3

 AB  AB  AC   1p
BA
1  2 
  AB  AC. 1p
3 3
RE
1.
Demonstrarea relaţiei 5p
a)
M
b) 3p
 
An  a, b   A a n , na n 1b ,    n   
2p
Demonstrarea prin inducţie sau cu metoda binomială
V
c) a 2012  1  a  1 2p
2012a 2011b  2012 1p

ar
a  1  b  1  A 1,1 1p
ia
1p
a  1  b  1  A  1, 1
2.  f 1  0
nt
  2p
a)  f  1  4
eB
a  b  0 a  1 3p
 
a  b  2 b  1
b) Relaţiile lui Viette 2p
A
1 1 1 s2
+   =1 1p
x1 x2 x3 s3
C
x12 +x2 2  x32  a 2  2 1p

M
a 2  2  1  a1,2   3 1p
c) 3p
 
  s1  s2  x12 +x2 2  x32  
2
 11  1  2 2p
20

12
1.  x 2  x  2; x   , 1   2,  
a) f  x   2
 x  x  2; x   1, 2  1p
f derivabilă pe  \ 1, 2 (funcţii elementare) şi
1p
47
2 x  1; x   , 1   2,   1p

'
f  x  
2 x  1; x   1, 2  1p
f s '  1  3, f d '  1  3,  f nu e derivabilă în  1 1p

analog f nu e derivabilă în 2
BA
 D'   \ 1, 2
b)
3p
RE
M
Concluzia conform tabelului 2p

c) lim h  x     h nu are asimptotă orizontală 1p
V
x 
h  x 1p
m  lim 1
ar
x  x
1
n  lim  h  x   x   
ia
x  2 2p
1 1p
nt
d : y  x asimptotă oblică spre 

2
2. f continuă pe  0,e    e,   - funcţii elementare 2p
eB
a) f s  e   f  e   f d  e   1  f continuă în e 1p
2p
 f continuă pe  0,    f admite primitive pe  0,  
A
b) h  x   0    x  e 1 ,1 1p
1
1p
C
A    x ln xdx
1
e
M
 x 2 x2 1 2p
Integrând prin părţi  A    ln x  |1 
 4 2 e
2
2
e 3

4e 2 1p
20
c) ln x  x  1    x  1, 2 1p
şi ln x  0, x  1  0    x  1, 2
12
1p
2012
 ln 2012
x   x  1    x  1, 2  1p
prin integrare pe 1, 2 
1p
2
1
 f 2012  x  dx  1p
1
2013
48
Varianta 15
Prof: Badea Ion
BA
RE
1.
   
log 2 5  3  log 2 5  3  log 2 11  log 2 22  log 2 11  3p
M
 log 2 2  1 2p
2. S  2 1  2  3  ...  2012   2012  2p
V
2012  2013 2p
 2  2012 
2
ar
 20122 1p
3. 5 1p
ia
2
 x  0,5
2x  22 
2p
x2  x  2  0 
nt
 x  2,1 2p
eB
4. x  , 2  x  10 1p
Formula de calcul a combinărilor 1p
x6
2p
 x  6, 7,8,9,10
A
1p
5. Formula pentru coordonatele mijlocului unui segment 2p
C
A  2, 2  , B  2, 2  şi C  4,0  3p
6. 2
cos   1  sin   2
1p
M
2
5
  1p
 13 
2
  1p
   ,    cos   0
20
2 
5 2p
 cos   
13
12
1. 3p
a)
det A  x   x x 2  3  
2p
A  x  inversabilă  x  
49
b) det A 1  4  A 1 inversabilă 1p
 2 2 0
  
A 1 =  0 2 2 
 2 0 2 2p
 
1 1
BA

2 0
2
 
1  1 1
A 1 = A 1 =  0
1
2p
d  2 2
RE
 
 1 0
1

2 2
c)  x  1
M
  1  
 y   A 1   1  3p
z  1
   
V
 1
  2p
  1
ar
 1
 
 
ia
2.
U     1,5
6   2p
a)  2,3,
  4 1p
 U     0, 
nt
6 6
2p
S  3
eB
b) det A  3 x  4 2p
det A  1  3 x  4  1  3 x  3  x  1,3,5
  
  1p
A
det A  5  3 x  4  5  3 x  1  x   1p
C
  5
 x  1,3,   1p
c)
 x, y   1, 2  5p
M
2

20
1. x 2  5x  7
a) l  lim f  x   lim 1p
x  x  ex
12
Se aplică regula lui l’Hospital de două ori şi se obţine 2p

l 0
1p
 d : y  0 asimptotă orizontală spre  
1p
b) 1p

F derivabilă pe  şi f '  x   e x x 2  3x  2 
f '  x   0  x  1, 2 , f 1  3e, f  2   e2 1p
50
2p
BA
 1 – maxim local, 2 – minim local 1p

c) f  0   7, f 1  3e, f  2   e 2 1p
1p
RE
7  e2
3p
Conform tabelului de la b)  7  f  x   3e,    x   0, 2
2. f continuă 1p
M
0
a)  sin xdx  1  cos1
1
1p
1
x 1p
V
1 1
0 x  2 dx  x| 0
 2 ln  x  2  | 0

ar
3 1p
 1  2 ln
2
ia
3 1p
I  cos1  2 ln
2
nt
b) 0
I 2 2p
 sin xdx
eB

I
2 1p
0 0 2

A
2 2
V   f  x  dx    sin
 
xdx 
2
2p
C
c) x 2p
 f  t  dt  x  2ln  x  2   2ln 2
0
M
x
1
lim  f  t  dt  1 3p
x  x
2
0
20

12
Varianta 16
Prof:Bășcău Cornelia
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
51
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
obţinut la 10.
BA
1. 2 3p
1 1 1 1
   16, 3    , log 3 3 
4 8 2 2
RE
2p
 1 1
16       16  
 2 2
M
2. a,a+2,a+8 în prog. geom. rezultă ( a  2) 2  a ( a  8) 1p
2p
a 2  4a  4  a 2  8a , 4 a  4
V
a 1 2p
ar
3.  f  f  ( x)  3(3x  2)  2  9 x  8 2p
ia
2p
 f  f  ( x)  f ( x)  6 x  6
1p
6 x  6  0, x  1
nt
4. C102 2p
eB
10! 3p
 45
2!(10  2)!
A
5. 3 x  2 y  0 2p

C
2 x  3 y  5 3p
A  2, 3
M
6. 1 2 2p
cos 600  cos 450 
2
2 2 2p
0 0
cos120   cos 60
20
2 1p
cos 600  cos 450  cos1200 
2
12
1. A1(-1.1), A2(-2,2) :2p

a)
2p
52
x y 1
A1 A2 : x A1 y A1 1 0 1p
x A2 y A2 1
A1 A2 : x   y
BA
b) 3p
xA yA 1
1
AAA2 A3   ,   x A2 y A2 1 2p
2
RE
x A3 y A3 1
3
AAA2 A3 
2
M
c) A2011(-2011,2011),A2012(-2012,2012) 1p
V
2p
xO yO 1
x A2011 y A2011 1 0
ar
x A2012 y A2012 1
2p
ia
Deci O, A2011,A2012 coliniare

nt
2. 2012  ( 2012)  2012 2012 2012  5p

eB
a) 20120  1
b) x 2  2 x  2012 x
2
2 x 3p
A
2
2 x
2012 x  20121 2p
C
2
x  2 x  1, x  1
M
c) x  y  z  2012 2012
x y
z 2p
x y
z
20122012  2012 z  2012 2p
2
x  y 1
1p
20
12
53
1.  2  3p
a) 
 (2x-1)   2 x  1 x  2 x  1   2 x  1 x  2 x  1
2
  
 2   2

 (x -2x+1)  x2  2 x  1  
2
2  x  1  2  2 x  1 x  1  x  1 2 x  2  4 x  2  2 x 2p
4
 4
 3
 x  1  x  1  x  1
BA
b) 2 x 1p
f  x  3
 x  1
RE
2 x
f  x  0  3
0 x 0 1p
 x  1
f ( x)  0, x   0,1 , f ( x)  0, x   , 0   1,  
M
1p
lim f ( x )  0,
x  2p
x  1min, f (1)  1  f ( x )  1
V
c) lim f  x   ,lim f  x     x  1 asimptotă verticală spre  2p

ar
x 1 x 1
x 1 x 1
2p
ia
lim f  x   0, lim f  x   0  y  0 asimptotă orizontală spre  

x  x 
Funcţia admite asimptotă verticală, asimptotă orizontală şi nu admite asimptotă oblică. 1p

nt
2. lim f ( x )  1 1p
eB
x0
x 0
a) lim f ( x )  1 1p
x0
x 0
1p
A
f ( x )  1
fcont.  fad . prim. 2p
C
b) 1 0 1 2p
  2 x  1dx    3x  2 x  1dx 
2
 f  x  dx 
M
1 1 0 2p
0 1
x 2
x |   x 3 2
x x | 
2
1 0 1p
 2  1  1
20
c) 2 2
2 2p
  
f  x  dx   3 x 2  2 x  1 dx  x 3  x 2  x  | a
9
12
a a 1p
3 2
10  a  a  a  9 
2
1p
a3  a 2  a  1  0   a  1 a  1  0 
1p
1 
a  1; a  1, a   , 2   a  1
3 
54
BA
RE
M
V
ar
ia
nt

eB
Varianta 17
A
C
corespunzător.
M
obţinut la 10.
2

20
1. 2 x 1 14 2p
 
12
5 3 3
2p
2x 1 14
 
5 3 3
 25 65 
x ,  1p
2 6
55
2.  f  f  x   a  ax  3  3  a 2 x  3a  3 2p
 f  f  1  1   a 2  3a  3  1  a 2  3a  2  0  2p
a  2, 1 1p
3. a  1 1p
BA
1
b 1p
2
1 1p
c
3
RE
d 0 1p
abcd 1p
M
4. nr .caz.fav. 1p
P
nr .caz.posibile
1p
V
nr .caz.posibile  90
nr .caz.fav  6 2p
ar
1 1p
P
15
ia
5. MN NP 2p
nt
  2R
sin P sin M
3 NP 2p
eB
  2R
12 2 2
1p
NP  3 2, R  3
A
6. MN 2  40 2p
C
NP 2  40 2p
MN  NP  MNPis
1p
M

2
20
1. 3 2 1 2p
a) det A  a 1 1
12
1 a 2
3p
det A   a 2  a  7
b) det A  5  0 1p
d x  5, d y  5, d z  5 3p
S  1,1,1 1p
56
c) det A   a 2  a  7 1p
2p
a 2  a  7  0    29  p. p.
2p
a1,2      det A  0, a  
2. x  y  x  y  2012   2012( y  2012)  2012  3p

BA
2p
a) ( x  2012)( y  2012)  2012
e  a.i.x  e  e  x  x, x   1p
RE
x  e  x  ( x  2012)(e  2012)  2012  x  2p

b) e  2013   2p
M
c) x  2012  2012  x  2012, x   3p

1  2  ...  2012  2013  x  2012  2013  2012
2p
V
ar
ia
nt

eB
1. ( x 2012 )  2012 x 2011 2p

a) 2p
(2012 x )  2012 x ln 2012
A
1p
f ( x)  2012 x 2011  2012 x ln 2012
C
b) y  y0  f ( x0 )( x  x0 ) 1p
x0  1, y0  1 1p
M
f (1)  2012(1  ln 2012)  a 1p

2p
ax  y  a  1  0
2
c) f ( x)  2012  2011x 2010  2012 x ln 2 2012 2p

20
1p
x 2010  0, 2012 x  0
2p
f ( x)  0  fconv. pe
12
2. 4 1 4 1 2p
 ( f ( x)  )dx   dx 
2 x 2 x2
a) 4 2p
 ln x  2 2 
1p
3
 ln 6  ln 4  ln
2
57
b) Fprim. f  F ( x )  f ( x), x  1,   2p

1 1 2p
F ( x )  f ( x )    0
x ( x  2) 2
2
1p
F ( x )  0  Fconc. pe 1,  
BA
c) 2 1 1 2p
 (  )dx 
1 x x2
2 2p
(ln x  ln x  2 ) 1 
RE
1p
8
ln
3
M
V
ar
ia
nt

eB
Varianta 18
A
corespunzător.
C
M
obţinut la 10.
2

20
1.  2.5  3 1p
2,5  0, 5 1p
12
2,5  2,5 1p
[-2,5]+{-2,5}+|-2,5|=-3+0,5+2,5=0 2p
2. a  1,1  a,5a  3  2(1  a )  (a  1)  (5a  3) 3p
1 2p
8a  4  a 
2
58
3. 13 1p
s , p  10
12 1p
x, y  sol.ec.: t 2  st  p  0
13
t 2  t  10  0 1p
12
BA
13 77
2  
 77  12 12 1p
    , t 1,2 
 12  2
RE
 8 15   15 8  
S   ,   ,   ,   1p
 3 4   4 3  
4. cond .: x  0, x  1  0  x  1,   1p
M
log 2 x( x  1)  1 1p
x( x  1)  2 1p
x  1, 2
V
1p
S  2 1p
ar
5. A(2, 0), B(4, 2), C (6, 4) 2p

ia
x  xB  xC y  y B  yC 2p
xG  A , yG  A
3 3
nt
1p
2
G (4,  )
3
eB
6. AB  (2  a )2  (1  a  4) 2 2p
2a 2  10a  13  13 2p
A
a  0, a  5 1p
C
M
1.  1 0  1 0 2p
a) f (1)   , f (1)   
 0 1 0 1
2
0 0
F (1)  f (1)     O2 3p
20
0 0
b)  2x 0  2p
12
f (2 x)   
 0 2x 
 2x 0   1 0 
 0 2x    0 1  2p
   
1 1p
x
2
59
c)  x2 0 1p
f ( x )  f ( x)   
0 x2  1p
n
n x 0
 , n  

 f ( x) 
0 xn 
1p
BA
2012 2 0  22012 0 
f (2)  ...   f (2)     ...   2012 

0 2  0 2 
 2  ..  22012 0 
  1p
RE
 0 2  ..  22012 
 22013  2 1p
0 
 
 0 22013  2 
M
2. g  0  x 2  3ˆ x  2ˆ  0ˆ 1p
a) 2p
V
x  3̂
2p
x  4̂
ar
b) ˆ  0,
g f  f  g  c  f (3) ˆ f (4)
ˆ  0ˆ 2p
ia
3ˆ 4  1,
ˆ 4ˆ 4  1 2p
nt
1ˆ  a  0ˆ  a  4ˆ 1p
eB
c) f  x 4  1̂ 1p
 
ˆ ˆ , a  
aˆ 4  0,1 5 2p
f (aˆ )  1,
ˆ 2ˆ , a  
A
5 2p
C

M
2
1. f ( x )  f (0) 2p
lim  f (0)
a)
20
x0 x
2p
f ( x )  ln 2012(2012 x  2012  x )
f (0)  2 ln 2012 1p
12
b) 2012 x  0, x   2p
f ( x)  ln 2012(2012 x  2012 x )  0, x   3p
c) D    f nu admite as.vericale 1p
60
lim f ( x)  , lim f ( x)   deci fcț.nu admite asimptote orizontale 2p

x  x 
f ( x) f ( x)
lim  , lim   deci fcț.nu admite as.oblice
x  x x  x 2p
2. 1 2p
BA
e 1
 dx  2
e x 1
a) 2p
1 x  1 e 1
 ln e 
2 x 1
RE
1 e(e  1)
ln 1p
2 (e  2)(e  1)
M
b) g ( x)  ( x  1)2 2p
x3 3p
 g ( x)dx   x2  x  C
V
3
ar
c) 3
1 1p
 2x  n
dx 
2 x 2
1  2p
ia
3
1 '
 
 x 2  1 dx  
nt
n
2 x 2
1  2p
eB
1 1  1 1  3
 n 1 |2
  n 1
 n 1  ,   n  , n  2
 n  1 x2  1  n 1  8  3 
A
C

M
Varianta 19
2
Prof: Brabeceanu Silvia
20
corespunzător.
12

 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la
10.
61
1. x3 x3 3p
 1  1  1
2 2
5  x  1
  x  5, 4, 3, 2, 1 2p
x 
BA
2. A  G f  f 0  0  c  0 1p
 b
RE
2
 2a  a 1 3p
V  Gf   
   4 b  4
 4a
M
1p
Finalizare f  x   x  4 x
2
V
3. 2 x  5  0  5  1p
Condiţii   x   ,  
ar
 x3 0 2 
ia
2
2 x  5   x  3  x 2  4 x  4  0 2p
nt
 5 
x  2   ,  
 2  2p
eB
4. 4! 2p
C42  6
2! 4  2 !
A
5! 2p
A52   20
C
 5  2 !
M
Finalizare 3  6  5  20  118 1p
5.   3 a 2p
2
v1 şi v2 sunt coliniari  
a 1 2
20
 a 3 3p
a2  a  6  0   1 ; a 0a 3
a2  2
12
6. BC 2  BA2  AC 2 3p
cos B 
2  BC  BA
9 2p
cos B 
16
62
1.  1 2 3 
a)  
A  2 I 3   1 1 4  2p
 2 3 1 
 
BA
det  A  2 I3   12 3p
b) det  A  2 3p
RE
2p
det  A  2  0  rang  A   3
M
c) Din b). det  A   2  0  A1 inversa matricei A 2p
1p
A 1  A  X  A 1  I 3  X  A 1 ,
V
 13 7 11
ar
1 1  1p
A    9 5 7 
2 
ia
 1 1 1 
1p
nt
Soluţia ecuaţiei este inversa matricei A

eB
2. e  6 elementul neutru al legii de compoziţie dacă x  6  6  x  x, x   3p
a) x  6  x  6  6  x, x   1p
1p
A
6x  6 x 6  x x  
C
b)
x 2
 
 3 x  1  2 x 2  x  6  0  3x 2  2 x  1  0 2p
M
 1
2
x  2p
3 x 2  2 x  1  0    16   1 3
 x2  1

20
1
Folosind semnul funcţiei de gradul doi, soluţia inecuaţiei este x    , 1   ,  
12
3
 
1p
c) 1 1 1 1 1 1 2p
 2   7   2    7  6  6
2 2 2 2 2 2
1p
63
qn  1 1
Formula S n  a1 , q  1 a progresiei geometrice de raţie q 
q 1 2 2p
7
1  1  
   1
2  2   1  1 
Calcule care vor conduce la   36   7  35    7  35   0
BA
1 2 2 

2
RE

M
1. Condiţia ca o funcţie să fie continuă într-un punct x0 2p

a)
2p
V
2 2
lim f  x   ; lim f  x  
x 0 3 x 0 3
ar
2 1p
f 0   f continuă în x0  0
ia
3
nt
b)  1
 2
, x0
  x  3 3p
eB
f  x  
 1 , x0
  x  3 2

2p
A
f descrescătoare pe intervalul  , 0  şi crescătoare pe intervalul  0,  

C
c) 2 2p
lim f  x   1; lim f  x   1; f  0  
x  x  3
M
2  3p
Din tabelul de variaţie al funcţiei: f  x    ,1 , x  
2
3 
20
2. n  1  f1  x   4 x 2  8 x  16 1p
a)
x3
12
 2
 3
2
 f1  x  dx   4 x  8 x  16 dx  4  4 x  16 x  c 4p
b) 1 1 2p
 
A   f1  x  dx   4 x 2  8 x  16 dx
0 0
3p
64
1
 4 x3  64
A  4 x 2  16 x  
 3 0 3
c) 2 f 2  x   16 x 2 16 x 2  16 x 2p
  e dx    e x dx
1 x 1 x
BA
2 2
16   x  1 e x dx  16  x  1 e x   e x dx   16e  2e  1
2
3p
1
1  1 
RE
M
V
ar

ia
Varianta 20
nt

eB
corespunzător.
A
C
10.
M

2
1. a4  54 , q  3 şi a1  2 3p
20
S6 

a1 q 6  1   728
q 1 2p
12
2. Ecuaţia mx   m  1 x  m  0 are soluţii reale egale    0 .

2 1p
2
1p
b 2  4ac  0   m  1  4  m  m  0
3p
65
 m1  1
2 
3m  2m  1  0   1
m2  3
3.  x  3  0, x   3,   2p
 1 
BA
Condiţii  1   x   ,  
2 x  1  0, x   2 ,   2 
  
1p
log 2  x  3  log 2  2 x  1  2   x  3 2 x  1  4

RE
 7
2  x1 
M
2 x  5x  7  0   2 2p
 x 1
 2
V
4. Numerele naturale abc scrise cu cifrele 1 şi 2, corespund funcţiilor f : a, b, c  1, 2 care sunt în 3p
ar
total 23  8 , deci sunt 8 numere: 111, 112, 121, 122, 211, 212, 221, 222 .
Favorabile cerinţei de a fi divizibile cu 4 sunt doar două dintre ele: 112 şi 212 . 1p
ia
1p
2
nt
Probabilitatea cerută este p   0, 25

8
eB
5. CM - mediatoarea segmentului AB  C mijlocul segmentului şi CM  AB . 1p
x A  xB 1 
xC   
A
2 2 C 1 ,1 1p
 2 2
y A  yB 1   
yC  
C
2 2 
1p
1
M
CM  AB  mCM  mAB  1  mCM 

3
2
CM : y  yC  mCM  x  xC   CM : x  3 y  1  0 2p
20
6. abc 2p
Se utilizează formula lui Heron: S  p  p  a  p  b  p  c  unde p  este
2
12
semiperimetrul triunghiului.
1p
6  7  11
p  12
2
2p
S  12 12  7 12  1112  6   6 10
66
1.  4 4   2 2  2p
a) A2    şi 2 A   
 12 12   6 6 
 1 1 2p
BA
A2  2 A  2  
 3 3 
 1 1 1p
2   2A
RE
 3 3 
b) Din a).  A2  4 A 1p
M
X  a   X  b    I 2  aA   I 2  bA   I 2  aA  bA  abA2 2p
X  a   X  b   I 2  aA  bA  ab  4 A  I 2   a  b  4ab  A  X  a  b  4ab  2p
V
ar
c) X  a  este inversabilă  det  X  a    0 2p
1p
ia
1  a a 
X  a   I 2  aA   
 3a 1  3a 
nt
1 a a 1p
eB
det  X  a     1  4a
3a 1  3a
1p
a  , 1  4a  0  X  a  inversabilă
A
2. m  3  f  X 3  X 2  15 X  4 1p
C
a) Împărţirea obişnuită sau schema lui Horner 3p

M
1p
q  X 2  3 X  9, r  14
2
b) Efectuarea împărţirii 2p
20
f divizibil cu X  4  r  0 1p
35 2p
r  0  17 m  35  0  m 
12
17
c)  S1  1

Relaţiile lui Viete S 2  15 1p
 S  2
 3
67
x12  x22  x32  S12  2 S2  31 2p
 
x13  x23  x33  x12  x22  x32  15  x1  x2  x3   6  0, 2p
x13  x23  x33  x 2

1  x22  x   15  x x
2
3 1 2  x1 x3  x2 x3   6  40
BA

RE
1. 2p
a) 
f   x   2 x  x ln 2 
M
3p
 
f   x   2 x  1 ln 2
f  x  f a
V
b) 2p
lim  f  a
x a xa
ar
f  x   f 1 3p
lim  f  1  ln 2
ia
x 1 x 1
nt
c)

f   x   0  2 x  1 ln 2  0  1p
eB
2p
ln 2  0
2x 1  0  x  0 2p
A
2. 1 x  0  t  1 1 2 3p
I 0   1  xdx . Subst. 1  x  t   ; dx  2 1  xdt  I 0  2  t 2 dt 
x  1  t  0 3
C
0 0
a)
1 1 4 2p
I1   x 1  xdx  2  t 2  t 4 dt  
M
0 0 15
2
b) Se aplică metoda integrării prin părţi 1p
1 2n 1 n 1 2n 1 n 2p
20
I n   x n 1  xdx  x 1  xdx   x 1  xdx

0 3 0 3 0
12
2n 2n 1p
In  I n 1  I n
3 3
 2n  2n 2n
I n 1   I n 1  I n  I n 1 1p
 3  3 2n  3
68
c) 1 1p
I n 1   x n 1 1  xdx
0
2p
x   0,1  x n 1  x n şi cum 0  1  x  1  x n 1 1  x  x n 1  x
1 1
2p
BA
Deci  x n 1 1  xdx   x n 1  xdx  I n 1  I n   I n n 0 descrescător

0 0
RE
M
V
ar
ia

nt
Varianta 21

eB
corespunzător.
A
C
10.
M

2
1. Raţionalizarea fiecărei fracţii sau aducerea la acelaşi numitor 1p

20
2 2 3p
2  3   2  3  14
43
12
Finalizare 14   1p
2. x 2  1 3x  4 1p
Pentru ca să existe intervalul I se pune condiţia: 
2 4
3p
69
2 x 2  3x  2  0
 1  1p
Finalizare x   , 2 
2 
3. 1 1 1 1 2p
BA
A  1,1  G f  f  1  1 şi B  ,   G f  f   
3 2 3 2
3a  2b  1  1 11   3p
Rezolvarea sistemului   S   ,  
RE
 2a  4b  3  8 16  
4. Fie x - preţul iniţial. x  18% din x  820 . 2p

M
18 41 2p
x x  820  x  820
100 50
V
x  1000
1p
ar
       

5. BC  2BA  2u  3v  BC  2 AB  2 AB  3 AC 2p
ia
          3p
   
nt
BC  CA  2 AB  2 AB  CA   AB  2 AB  2CB  AB  2CB
eB
6.   300  BC  2  AB  40 3 1p
m C  
2p
A
2
Din teorema catetei AB  BC  BD  BD  10 3
1p
C
CD  BC  BD  30 3
Se aplică teorema înălţimii AD 2  BD  DC  30

M
1p
2

20
1. A1 1, 2  şi A2  2,5  1p
a)
12
2p
x  x1 y  y1
Ecuaţia dreptei A1 A2 : 
x2  x1 y2  y1
A1 A2 : 3x  y  1  0 2p
70
b) 1 2 1
Punctele A1 , A2 , An sunt coliniare dacă determinantul 2 5 1 0 2p
2
n n 1 1
 n 1
n 2  3n  2  0   1 3p
BA
n2  2
c) 1 2p
A A1 A2 A3  
RE
1 2 1
2p
 2 5 1 2
M
3 10 1
1p
V
1
A A1 A2 A3  2 1
2
ar
2. 1 1 2p
x, y   x  y   xy  x  y  1  2    xy  x  y  1  1
ia
2 2
a)
nt
1 1 1
x, y    xy  x  y  1  1   x  y  1   y  1  1   x  1 y  1  1 3p
2 2 2
eB
b) 1 x 1 3p
5 x  3x 3  1 
2
    
5  1 3x 1  1  1  1  5 x  1 3x 1  1  0
2

A
5x  1  0  x  0
1p
C
3x 3  1  0  x  3 1p
c) 2p
M
1 2  1 2 
x  x  x  x  x   x  x    x  x   x    x  1  1    x  1  1  x
2  2 
2p
2
Se aplică în continuare a).

20
1
Finalizare x  x  x  x  x  4
 x  15  1 1p
2
12
1. Asimptota oblică are ecuaţia y  mx  n, m  0 1p

a)
71
f x 2p
m  lim 1
x  x
1p
n  lim  f  x   mx   1
x 
1p
BA
y  x 1
b) x2  6 x  8 2p
f  x  2
 x  3
RE
 x  4
f   x   0  x2  6x  8  0   1 1p
 x2  2
M
2p
Din tabloul de variaţie al funcţiei rezultă că x1 , x2 sunt puncte de extrem
V
ar
c)  f  x 
x x 1p
 x2  4x  4  
L  lim    lim  2  caz exceptat 1
x 
 x  x  x  3 x 
ia
L  el  e1  e 3p
nt
x2  4 x 1p
eB
l  lim 2
1
x  x  3 x
2. 6 1 1p
  6x  9  x2
A
2
9 x x
a)
2p
C
2
0  9  x2  6 x  0  3  x 
2p
M
2
3  x   0 adevărat pentru x   0,  
2
b) 3 3p
3 3 1 1 x
 f  x  dx  6  2
dx  6  arctg
9 x 3 31
20
1 1
2p
3
 1
 f  x  dx  2   arctg 
12
1 6 3
c) e e 1 e 2p
Integrând relaţia de la punctul a). avem  f  x  dx   dx  ln x  1
1 1 x 1
2p
72
 1
Folosind punctul b). avem 2  arctge  arctg   1
 3
1p
1 1
Finalizare arctge   arctg
2 3
BA
RE
M
V
ar
ia
nt
eB
A
Varianta 22
C
Prof: Ciocănaru Viorica

M
2
20
12
1. Termenul general al progresiei aritmetice an = a1 + (n - 1)  r, precizarea valorilor lui a1, n, r. 3p
Calculul lui a11 = 2 + (11- 1)  3 de unde rezultă a11 = 32 2p
2. Formula loga a = 1, 0 < a < 1, a > 1 şi log 3 3 = 1 1p
73
Formulele m loga A = loga Am, 0 < a < 1, a > 1, A > 0 2p
AB
loga A+ loga B - loga C = loga , 0 < a < 1, a > 1, A, B, C > 0
C
23 2p
Calculele log 3 3 + 3 log 3 2 - 2 log 3 4 = 1+ log 3 = 1- log 3 2
BA
42
3. Intersecţia Gf cu Ox înseamnă rezolvarea ecuaţiei f(x) = 0 1p

RE
b   2p
Rezolvarea ecuaţiei x2- 5x + 6 = 0, ∆ = b2 – 4ac, x1,2 =
2a
M
5 1 2p
Calculele ∆ = 1, x1,2 = deci Gf  Ox = {A, B}, A(3, 0), B(2, 0).
2
V
4. n! n! 2p
Formulele C nk = , Ank = , 0  k  n , Pn = n!
k!( n  k )! (n  k )!
ar
Calculele C 52 = 10, A52 = 20, P3 = 6 şi finalizarea 2 C 52  A52 + P3 = 2  10 – 20 + 6 = 6 3p

ia
5.       2p
Înmulţirea unui vector t = a i + b j cu un scalar s real, s t = sa i +sb j
nt
eB
       
3p
Calculele 2 v - 3 u = 2(2 i  3 j ) – 3(3 i  2 j ) = -5 i + 12 j .
6. 1 2p
A
Formula pentru aria triunghiului A∆ABC = AB  AC  sin A.

2
C
1
sin A = sin 300 = . 1p
2
M
1 1
Calculul ariei A∆ABC =  8  10  = 20. 2p
2
2 2
20

12
1. Matricea sistemului este inversabilă dacă D(a)  0. 2p

a)
1 1 1
D(a) = a 3 1 determinant Vandermonde sau se aplică una din regulile uzuale pentru 2p
a2 9 1
74
calculul lui D(a) D(a) = -2(a - 1)(a - 3).
a  1, a  3 . 1p
b) 1 a a2 3p
At = 1 3 9 , det At = det A
BA
1 1 1
Din punctul a) D(a) = -2(a - 1)(a - 3)

2p
RE
D(2) = -2(2 - 1)(2 - 3) = 2
c) Din punctul a) D(a) = -2(a - 1)(a - 3) , D(4) = -2(4 - 1)(4 - 3) = - 6 1p

M
1 1 1 1 1 1 1 1 1 2p
Cu metoda lui Cramer se calculează Dx =  1 3 1 , Dy = 4  1 1 , Dz = 4 3  1 .
V
1 9 1 16 1 1 16 9 1
ar
Dx Dy D 2p
Calculele conduc la Dx = -16, Dy= 30, Dz = -20 şi x = ,y= , z = z deci
D (4) D ( 4) D (4)
ia
8 10
nt
S = {( , -5, )}.
3 3
eB
2. Din relaţiile lui Viète x1 + x2 + x3 + x4 = 0, x1x2 + x1x3 + x1x4 + x2x3 + x2x 4+ x3 x4 = -8, 1p
a) x1x2x3+ x1x2x4 + x1x3x4 + x2x3 x4 = 0, x1x2x3 x4 = 16 se determină S = 0, f(S) =16, P = 16, 3p

A
1p
f(S)+ P = 16 + 16 = 32.
C
4 2
b) Polinomul f = X – 8X + 16 se restrânge în (X2 – 4)2 = (X - 2)2( X +2)2. 3p
Unul din factorii lui f este polinomul g deci g divide f. 2p

M
c) Din punctul b) rădăcinile polinomului f sunt x1 = x2 = 2 , x3 = x4 = -2. 2p

2
x14 = x24 = 24 = 16, x34 = x44 = (-2)4= 16. 2p

20
x14 + x24 + x34 + x44 = 16 + 16 = 32. 1p

12
75
1. f f ' g  fg ' 2p
Formula ( ) '  .
a) g g2
2 x ' (2 x)' ( x 2  3)  2 x ( x 2  3)'  2( x 2  3)  2( x 2  3) 2p

Calculul lui ( )  = , deci f ’(x) = .
x2  3 ( x 2  3) 2 ( x 2  3) 2 ( x 2  3) 2
BA
2 1p
Calculul lui f ’(0) = .
3
RE
b) Rezolvarea ecuaţiei f ’(x) = 0 conduce la aflarea punctelor de extrem. 1p
 2( x 2  3)  2( x 2  3) 1p
Din punctul a) f ’(x) = şi f ’(x) = 0 rezultă = 0.
( x 2  3) 2 ( x 2  3) 2
M
x2 - 3 = 0 şi x1,2 =  3 . 1p
V
3 3
f ( 3 ) =  de unde rezultă punctele de extrem de coordonate (  3 ,  ).
ar
3 3 2p
ia
c) 2x 1p
Notarea lim ( f ( x )  x) = lim ( 2
 x) = L.
x  x  x 3
nt
2 x  x( x 2  3) 1p
Aducerea la acelaşi numitor L= lim .
eB
x  x2  3
 x3  x
Calculele L = lim . 1p
x  x 2  3
A

C
Observarea nedeterminării şi găsirea limitei L = -  .

 2p
M
2. Orice funcţie continuă admite primitive, f este contină pe R - {1}, pentru continuitatea lui f în 2p
x0 = 1 se calculează limitele laterale şi f(1).
a)
2
ls = lim( x 2  3x  2)  0 , ld = lim( x  3) ln x  0 , f(1) = (1+3)ln1= 0  f continuă în x0 = 1. 2p

x 1 x 1
20
x 1 x 1
1p
f admite primitive pe R.
12
b) 1 1 1p
2 2
1 2
0 şi
2
< 1 deci  f ( x)dx =  ( x
0 0
 3x  2)dx .
1p
n x n 1
 x dx 
n 1
c
76
2 x3 x2 1p
 ( x  3x  2)dx   3
3
2
 2x  c .
1 1 1
2 3 2 1 ( )3 ( )2
x x 1 2
0 ( x  3x  2)dx = ( 3  3 2  2 x) | 02 =  23  3 22  2( 2 ) = - 3 .
2
2p
BA
c) e2 e2 e2 2p
2 f ( x) ( x  3) ln x
1, e  1 deci  x3
dx = 1 x  3 dx =  ln xdx .
RE
1 1
Formula de integrare prin părţi 1p

 f ( x) g ' ( x)dx  f ( x) g ( x)   f ' ( x )g ( x ) dx f, g derivabile cu
derivatele continue.
M
e2 e2 2p
e2 e2 e2 2
 ln xdx = x ln x | 1   dx = x ln x |  x | = e + 1.
1 1
V
1 1
ar
ia
nt
eB
A

C
Varianta 23
M

2
20

12
1. Termenul general al progresiei aritmetice an = a1 + (n - 1)  r, precizarea valorilor lui a1, n, r . 3p
(a1  a n )n
Suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice Sn = .
2
77
(3  45)  25 2p
Calculele a25 = 3 + (25 - 1)  (-2) = 3 – 48 = - 45, S25 = = -21  25= - 525.
2
2. Ecuaţia de gradul al II-lea are soluţii reale egale pentru ∆ = 0. 1p
∆ = b2 – 4ac  ∆ = (m – 1)2 - 4  2m = m2 – 10m + 1. 2p

BA
 b  m
∆ = 0  m2 – 10m + 1 = 0, ∆m = 100 – 4 = 96, m1,2 =
2a 2p
RE
m1,2 = 5  2 6 .
3. Intersecţia Gf cu Ox înseamnă rezolvarea ecuaţiei f (x) = 0. 1p

M
1 1 2p
 32x+1-1= 0  32x+1= 1  2x+1= 0  x =  deci Gf  Ox = {A}, A(  ,0 ).
2 2
V
Intersecţia Gf cu Oy înseamnă f (0), f (0) = 32  0+1-1= 2 deci Gf  Oy = {B}, B(0, 2) . 2p

ar
4. n! 2p
Formulele C nk = , 0  k  n , Pn = n!
ia
k!( n  k )!
nt
n(n  1) 3p
Calculele C n2 = , P3 =6 conduc la ecuaţia n (n - 1) = 12  n = 4.
2
eB
5.       a b 2p
Condiţia ca doi vectori t = a i + b j şi r = c i + d j să fie coliniari =
c d
A
 
a 2 a3 3p
Calculele pentru ca vectorii v şi u să fie coliniari =  3(a - 3) + 2(a + 2) = 0
3 2
C
 5a = 5  a = 1
M
6. sin (a + b) = sin a cos b + sin b cos a, a, b R 2p
750 = 450 + 300 1p

2
2p
2
20
sin 750 = sin 450 cos 300 + sin 300 cos 450, valorile remarcabile sin 450 = cos 450 = ,
2
12
1 3 2 3 1 2
sin 300 = , cos 300 =  sin 750 = ( + )= ( 3  1).
2 2 2 2 2 4
78
1. x y 1 x y 1 2p
a)
Ecuaţia dreptei BC: x B yB 1 =0  1 2 1 = 0, B(1, 2) şi C(- 3, -2)
xC yC 1 3 2 1
2p
Calculele 2x - 2 - 3y + 6 + 2x – y = 0  x – y + 1 = 0. 1p
BA
Ecuaţia dreptei BC: x – y + 1 = 0.
b) A(3, a), B(a, 2) şi C(- 3, -2) pentru a = -2 devin A(3, -2), B(-2, 2) şi C(- 3, -2) 3p
RE
xA yA 1 3 2 1
1 1
A∆ABC = xB yB 1 , A∆ABC = 2 2 1
2 2
xC yC 1 3 2 1
M
Calculul determinantului conduce la A∆ABC = 12 2p

V
c) xA yA 1 1p
ar
xB y B 1 = 0 pentru ca A, B, C să fie coliniare.

xC yC 1
ia
3 1 a
nt
2p
a 1 = 6 - 2a -3a +6 +6 – a2 = – a2- 5a +18 ,
2 a2 + 5a -18 = 0.
eB
3 2 1
2p
 5  25  72  5  97
a1,2 = , se reţine valoarea pozitivă deci S = { }.
2 2
A
2. 2̂ x + 3̂ = 1̂  2̂ x + 3̂ + 2̂ = 1̂ + 2̂ . 1p
C
a) 3p
 2̂ x = 3̂  x = 4̂ în Z5.
M
1p
S = { 4̂ }
2
b) 1̂ 2̂ 3̂ 3p
20
2̂ 3̂ 1̂ = 1̂ 2̂  3̂ + 1̂ 2̂  3̂ +1̂ 2̂  3̂ - ( 3̂  3̂  3̂ +1̂ 1̂ 1̂+ 2̂  2̂  2̂ )

3̂ 1̂ 2̂
12
1̂ 2̂  3̂ = 1̂, 3̂  3̂  3̂ = 2̂ , 2̂  2̂  2̂ = 3̂ de unde rezultă valoarea determinantului 3̂ - ( 2̂ + 1̂ + 3̂ ) 2p

= 2̂
c) Prin adunarea membru cu membru a celor două ecuaţii se obţine 3̂ x = 4̂  x = 3̂ . 2p
2p
Prin înlocuirea în prima ecuaţie a sistemului se obţine 1̂ + y = 1̂  y = 0̂ .
79
Soluţia sistemului în Z5 este S = {( 3̂ , 0̂ )}. 1p

BA
1. ' x2 x2 2p
( f  g )  f ' g  fg ' , ( f ( x )  g ( x ))  (ln x  )' ( x  3x )  (ln x  )( x 2  3 x)' , x > 0.
' 2
RE
a)
2 2
1 x2 2p
( f ( x)  g ( x)) '  (  x )( x 2  3 x ) + (ln x  )(2 x  3)
M
x 2
x2
( f ( x)  g ( x)) '  x 3- 3x 2+ x - 3 + (ln x  )( 2 x  3) . 1p
V
2
ar
b) Curbura funcţiei se stabileşte folosind f “(x). 1p
x2 1p
ia
1
Din punctul a) f ' ( x)  (ln x  )' =  x .
2 x
nt
1 1 x2 1 1p
f “(x)= (  x )’ =  2  1 = .
eB
x x x2
f “(x)= 0  x 2 – 1 = 0  x1,2 =  1 .
2p
A
Funcţia f este convexă pe intervalele (   ,  1 )  (1,   ) şi concavă pe intervalul (-1, 1).

C
c) x2 1p
ln x 
f ( x) 2 .
lim = lim 2
x  g ( x ) x  x  3 x
M
x2
lim (ln x  ) =   , lim( x 2  3x) =   .
2
1p
x  2 x 
20

Nedeterminarea se rezolvă cu regula lui l’Hopital.
 1p
12
x2 1 f ( x) f ' ( x)
Din punctual a) (ln x  )'   x , ( x 2  3x)' = 2x – 3  lim = lim , pentru care
2 x x   g ( x) x   g ' ( x) 2p
1
 1
f ' ( x) f ' ' ( x) x 1
se aplică iar regula lui l’Hopital lim = lim = lim = .
x  g ' ( x ) x   g ' ' ( x) x  2 2
80
2. 2 x n 1 1 2p
Pentru x  [1, 3]  f ( x)dx =  ( x 2  x  )dx , formulele n
 x dx  c,  x dx  ln x  c
a) x n 1
x3 x2 2 2p
Calculele  x 2 dx =  c,  xdx = c,  x dx  2 ln x  c .
3 2
BA
2 x3 x2
Finalizarea  ( x 2  x  )dx =   2 ln x  c , x  [1, 3]. 1p
x 3 2
RE
b) 3
2 x
3 1p
2
1 ( f ( x)  x  x )e dx =  xe x dx .
1
M
Formula de integrare prin părţi 1p

 f ( x) g ' ( x)dx  f ( x) g ( x)   f ' ( x )g ( x ) dx f, g derivabile cu
derivatele continue.
V
3 3 1p
 xe x dx = xe x |13 -  e x dx .
ar
1 1
3 2p
ia
 xe x dx = xe x |13 - e x |13 = 2e3.

1
nt
c) 2
2 2p
Formula V =   g 2 ( x)dx , g(x) = f(x) – x = x 2 + .
eB
1
x
2 2 2 4 4 1p
g2(x) = (x + ) = x + 4x + 2 .
A
x x
C
2
4 x5 4 31 71 2p
Calculele V =   (x 4  4x  2
) dx =  ( + 2x 2 - ) |12 = (  8 )  = .
1 x 5 x 5 5
M
2
20
Varianta 24
12
81

n-1
1. Formula termenului general al progresiei geometrice bn = b1  q , (bn > 0 din enunţ) , aplicarea ei 3p
în relaţiile din enunţ b1 - b1q = 4, b1 - b1q3 = 7 conduce la 4(1+ q + q2) = 7  4 q2 + 4q – 3 = 0 cu
 4  16  48 1 3
soluţiile q1,2 = , q1 = , q2 = .
8 2 2
BA
3
Pentru q2 = termenii progresiei geometrice nu vor fi toţi pozitivi.
2 2p
RE
1 1 1
Pentru q1 = se calculează b1 = 8 şi b12 = 8  ( )11 = ( )8.
2 2 2
M
2. x2 1p
Condiţia de existenţă pentru este x - 1  0.
x 1
V
x 2 x 2
x2 2p
5 x 1 = 125  5 x 1 = 53  = 3.
x 1
ar
5 5 5
 x+2 = 3x – 3  x = , verifică x - 1  0 şi deci S = { }.
ia
2p
2 2 2
nt
3. 1 1p
Condiţiile de existenţă pentru logaritmi x > 0, 2x - 1 > 0, x + 1 > 0 conduc la x >
2
eB
log 3 x + log 3 (2x - 1) = 2 log 3 (x + 1)  log 3 x (2x - 1) = log 3 (x + 1)2  2p

x (2x - 1) = (x + 1)2  2x2- x = x2 + 2 x + 1  x2 - 3 x -1 = 0.
A
3  13 3  13 1 2p
C
Rezolvarea ecuaţiei de gr. al II-lea duce la soluţiile x1,2 = , >

2 2 2
M
3  13
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei logaritmice este S = { }.
2
2
4. b  2p
V( , ) , intersecţia Gf cu Oy se obţine calculând f(0).
20
2a 4a
b 3  7 3 7 3p
= , =  V( , ) şi f(0) = 4  Gf  Oy = {(0, 4)}.
12
2a 2 4a 4 2 4
5.       2p
Condiţiile ca doi vectori t = a i + b j şi r = c i + d j să fie egali sunt a = c, b = d.
 
v = u dacă 5a + 1 = 3,5 şi 2b – 3 = 2,4 de unde a = 0,5 şi b = 2,7 deci S = {(0,5; 2,7)}. 3p
82
6. Teorema cosinusului a2 = b2 + c2 – 2bc cos A, cu a = BC, b = AC, c = AB. 2p
1 1p
b = 10, c = 8, cos A = cos 600 = .
2
a2 = 102 + 82 – 2  10  8 cos 600 = 100 + 64 – 80 = 84  a = 84 = 2 21 . 2p

BA

RE
1. 1 1 1 2p
a)
A–B= 2 0 0 .
M
0 2 1
2p
det (A – B) = 4 – 2 = 2 .
1p
V
Tr (A -B) = 1+ 0 + (-1) = 0
ar
-1
b) A inversabilă dacă det A  0, det A= 1 + 8 – 6 – 6 = - 3  0 deci  A 3p
ia
1 2 3
1
A = 3 1 2 , formula A-1 =
t
A* , A* matricea complemenţilor algebrici ai lui At.
nt
det A
2 0 1
eB
Calculele A11 = 1, A12 = 1, A13 = -2, A21 = -2, A22 = -5, A23 = 4, A31 = 1, A32 = 7, A33 = -5
2p
1 1 2
-11
A
A = 2 5 4
3
1 7 5
C
c) Primul element al produsului A  B 18. 1p

M
Fiecare din cele 4 puncte se acordă dacă se calculează corect câte două elemente ale matricei 2p
produs după relaţia ai1b1j + ai2b2j + ai3b3j cu i, j {1, 2, 3}.
2p
2
18 5 7
20
A B = 4 5 6
11 8 11
12
2. ( x  y )  z  x  ( y  z ) ,  x, y, z  R. 1p
a) 3p
( x  y )  z  ( xy  3x  3 y  12)  z = ( xy  3 x  3 y  12) z - 3 ( xy  3 x  3 y  12)  3z + 12
x  ( y  z ) = x  ( yz  3 y  3z  12) = x( yz  3 y  3 z  12) - 3x - 3( yz  3 y  3 z  12) + 12
83
După desfacerea parantezelor şi reducerea termenilor asemenea în cele două expresii se obţine 1p
( x  y )  z  x  ( y  z )  ”  ”este asociativă.
b) Relaţia x  y  xy  3x  3 y  12 se transformă după înlocuirea lui y cu 5 în 3p

BA
x  5  x  5  3 x  3  5  12 = 2 x - 3
2p
x  5 = 1  2 x - 3 = 1  x = 2 deci S = {2}.
RE
c) Relaţia x  y  xy  3x  3 y  12 se transformă după înlocuirea lui x cu 2 în 2p
2  C n2  2C n2  3  2  3C n2  12 = - C n2 + 6
M
2p
2  C n2 > 1  - C n2 + 6 > 1  - C n2 > -5, n  2  C n2 < 5  n(n - 1) < 10
Mulţimea soluţiilor inecuaţiei 2  C n2 > 1 este S = {2, 3}

V
1p
ar

ia
nt
1. x3 3 2p
ls = lim  .
eB
a) x 0 x4 4
x 0
x3 3 3 2p
ld = lim  şi a valorii funcţiei în x0 = 0, f(0) = .
A
x 0 x4 4 4 1p
x 0
C
ls = ld = f(0)  f este continuă în x0 = 0.

M
b) f f ' g  fg ' 1p
( )'  .
g g2
2
x3 1p
Dacă 2 > 0 se alege pentru derivare f(x) = .
x4
20
x  3 ' ( x  3)' ( x  4)  ( x  3)( x  4)'

( )  . 1p
12
x4 ( x  4) 2
1 1 1
f’(x) = 2
şi f’(2) = 2
= . 2p
( x  4) ( 2  4) 36
c) Asimptota orizontală se determină pentru x   . 1p
84
lim f ( x )  l , l finit. 1p
x 
x3
lim  1.
x  x4 1p
x3 2p
BA
lim  1  f admite asimptotă orizontală de ecuaţie y = 1 la   .

x   x  4
2. 1 1 2p
f0(x) = ,  f 0 ( x)dx =  x 2  1dx .
RE
a) x2 1
2
1 1 2 2p
 x 2  1dx = arctg x + c şi 1 x 2  1dx = arctg x |1 .
M
 1p
arctg x |12 = arctg 2- .
V
4
ar
b) 1 1
x 2010 1p
I2010 =  f 2010 ( x )dx = 
x2 1
dx .
ia
0 0
1 1 1p
x 2012
nt
I2012 = 
0
f 2012 ( x )dx =  2 dx .
0 x 1
eB
1 1 1p
x 2010  x 2012
I2010 + I2012 =  ( f 2010 ( x )  f 2012 ( x ))dx =  dx .
0 0 x2 1
A
1 1 2p
x 2010 (1  x 2 ) 2010 x 2011 1 1
I2010 + I2012 =  dx = x dx = |0 = .
C
0 x2 1 0
2011 2011
M
c) x2 1
x2 2p
f2(x) = 2 , A(Γf) = 0 x 2  1dx .
x 1
2
x2 x2 1 1 1 1p
Calculul = = 1- 2 .
20
2 2
x 1 x 1 x 1
1 1
1  2p
12
A(Γf) =  f 2 ( x )dx =  (1  2
)dx = (x - arctg x) |12 = 1- arctg 2 + .
0 0 x 1 4
85
Varianta 25
(ascuns - pentru teste)

BA
Varianta 26
RE
Prof: Dogaru Ion

M
1.   169 1p
x1  1 ; x 2  2
7 2p
V
1
x  [ , 2] 2p
7
ar
2. N = Numǎrul submulţimilor cu 3 elemente ale mulţimii A care conţine elementul 5 este egal 3p
cu numǎrul submulţimilor cu 2 elemente ale mulţimii A\{5};
N = C92  36 2p
ia
3. Nr.caz.fav. = 81; 2p
nt
Nr.caz.posib.= 90; 2p
nr.caz.fav.
p=  0,9
1p
eB
nr.caz.posib.
4.  x 1  0
  x  (1, ) ; 1p
6x  5  0
6x2 – 11x – 95 = 0;
A
1p
  2401 ; 1p
C
x1= 5  (1, ) ; 1p

19
x2 =  (1, )
6 1p
M
5. d2(A,B) = (m + 5)2 + ( - m-7)2 = 100; 2p

m2 + 12m – 13 = 0;   196 ; 2p
2
m1 = - 13 ; m2 = 1 1p
   
6. u  v  6i  3 j ; 2p
20
  3p
uv 3 5
12
1. rangA  2  x   \ {1} ; 1p
a) rangA  2  det A  0 ; 2p
rangA = 2  x  2 2p
b)  3 3 3
   3p
Pentru x = - 2  A   3 3 3  ;
 3 3 3
 
86
detA* = 0 2p
c) Y   1,3 (  )  Y   x y z  ; x, y, z   ; 2p
x = - 1 şi YA = B  x  y  z  1 , Y = 1 1 1 3p
2. f = x3 – 9x2 –x + 9 = (x2 – 1)(x – 9); 3p
a) q = x – 9; r = 0 2p
BA
b) x1, x2, x3 rǎdǎcini  f(x1) = f(x2) = f(x3) = 0 şi x1 + x2 + x3 = 9; 2p

x 13  x 32  x 33  9(x 12  x 22  x 32 )  (x 1  x 2  x 3 )  27  9(x 12  x 22  x 32 )  18 3p
c) f(3x) = 0  (3x – 1)(3x + 1)(3x – 9) = 0; 2p
3x – 1 = 0  x = 0; 1p
RE
3x + 1 = 0  ecuaţie imposibilǎ; 1p
3x – 9 = 0  x = 2 1p
M
1. lim 3 x 3  3x  4    Gf nu are AO 1p
a) x
f (x) 1p
lim 1;
V
x 
x
lim[f (x)  x]  1 ; 1p
x 
ar
1p
y = x + 1 , asimptotǎ oblicǎ;
1p
f cotinuǎ pe R  G f nu are AV
ia
b) x 3  3x 2  4  0  x  1, x  2 ; 1p
x 2  2x
nt
f (x)  3 3 , x  R\{-2,1}; 2p
x  3x 2  4
eB
f (x)  f (x)  x 2  2x, x  R\{-2,1} 2p

c) f(-2) = 0  f nu este derivabilǎ în x0 = - 2; 1p
3
x 3  3x 2  4 x 1
d s  lim  lim 3   ; 2p
A
x  2 x  2
x2 x2
3
x 3  3x 2  4 x 1 2p
C
d d  lim  lim 3  
x2 x  2
x2 x2
2. f (x)  3(x 2  1);f (x)  0  x  1 ; 1p
M
a) f este strict cresc.  f (x) > 0  x  (, 1), respectiv(1, ) ; 2p

2p
f este strict descresc.  f (x)  0  x  (1,1)
2
b) 3 f (x) 3
I = 2 dx  2 (x 2  x  2)dx ; 2p
x 1
20
3
x x2
3
41 3p
I=   2x =
3 2 6
12
c) x 2  13 2 4 1
  2
 , x  [1,0] ; 2p
f (x) x  1 (x  1) x  2
0
x 2  13
0 4 2p
I= 1 f ( x) dx = 2ln x  1  x  1  ln x  2 1
;
I = - 2 – 3ln2 1p
87
Varianta 27
Prof: Dogaru Ion

BA

1. (1 + i)4 = - 4 ; 1p
(1 - i)4 = - 4 ; 1p
(1 + i)2012 - (1 – i)2012 = (- 4)503 - (- 4)503 = 0
RE
3p
2. 11x  4  0
  x  2; 2p
 x20 2p
x2 – 15x = 0  x =0 şi x = 15;
M
1p
Soluţia ecuaţiei: x = 15
3. a6 = a3 + 3r; 1p
a16 = a19 – 3r; 1p
V
a3 + a19 = a6 + a16 = 2012 3p

4. x2 – 1 = 0  x  1 ; x + 2 = 0  x  2 ; 2p
ar
x  -2 -1 1 
x+2 - - - - - 0 + + + + + + + + + +
ia
x2 – 1 + + + + + + + 0 - - 0 + + + + 2p
(x + 2)(x2- 1) - - - - - 0 + + +0- - - 0 + + + + +
nt
x   2, 1  1,   1p

eB
5. Fie M mijlocul segmentului [AB]  M(-1,2); 1p

mAB = - 1  m = 1 2p
Ecuaţia mediatoarei lui [AB]: x – y + 3 = 0 2p
6. sin 2 x  cos2 x  cos x  2cos 2 x  cos x  1  0 ; 1p
A
cos x  1  x  {  2k, k  } ; 1p
1 
C
cos x   x  {  2k, k  } ; 2p
2 3
 5
x  [0, 2]  x  {, , } 1p
M
3 3
1.
2
2 1
a)  1,  rangM  2, m   ; 2p
3 1
20
detM = m2 – 6m +5; 2p
rangM = 2  detM = 0  m = 1 sau m = 5 1p
12
b) A,B,C sunt necoliniare  detM  0 ; 3p

m2 – 6m +5  0  m   \ {1,5} 2p
c) 1 1
AABC = det M  m 2  6m  5 ; 2p
2 2
2
m  [1,5]  0  m  6m  5  4 ; 2p
1p
AABC maximǎ = 2
88
2. 1 1p
a) Observǎm cǎ x  y  (5x  6)(5y  6)  6; x, y   ;
5
1 3p
(x  y)  z  (5x  6)(5y  6)(5z  6)  6  x  (y  z) , x, y, z   ;
5
1p
  este asociativǎ
b) Elementul neutru al operaţiei  este e = - 1   ; 1p
BA
1
x  x  e  [(5x  6)(5x  6)  6]  1 ; 1p
5
1
 5x  6  1p
RE
5x  6
1
Cum x       5x  6  {1,1} ; 1p
5x  6
M
 5x  {7, 5} .Deci x = -1 este simetrizabil şi x   1 1p

c) 1
Observǎm cǎ x  x  (5x  6)2  6 ; x   ; 1p
5
V
1
Inductiv obţinem x  x  ...  x  (5x  6) 2012  6  ; 2p
5
ar
de 2012 ori
1 1p
 (5x  6)2012  6 = -1 ;
5
ia
 5x  6  1  x  1   1p
nt
1. f (x)  (x  2)ex , x  R; 2p
a) f (x)  0  x  2 ; 1p
eB
Pe (, 2] f este strict descrescǎtoare;

1p
Pe [2, ) f este strict crescǎtoare 1p
b) f (x)  (x  3)ex , x R; 1p
A
f (x)  0  x  3 ;
2p
C
Pe (, 3] f este concavǎ;

Pe [3, ) f este convexǎ 2p
M
c) x 1 3p
lim f (x)  xlim(x  1)e x  xlim 0;
x   
e x
2p
2
y = 0 ; AO spre 
2. F(x) = 3x2 + 2lnx + C ; x  [1, ) ; 2p
a) 2p
20
F(1) = 2012  C = 2009;

F(x) = 3x2 + 2lnx + 2009 1p
b) 2
2
V    f 2 (x)dx   (12x 3  24x  4x 1 ) 1 ;
12
1
3p
V  110 2p
c) f (x)
lim  6  m; 2p
x 
x
2
lim f (x)  mx   lim0 n; 1p
x 
x
x 
2p
y = 6x este asimptota oblicǎ cǎtre  a graficului funcţiei f.
89

BA
Varianta 28
Prof: Dogaru Ion

RE

1. (1 + i)4 = - 4 ; 1p
(1 + i)4 = - 4 ; 1p
(1 + i)2012 - (1 – i)2012 = (- 4)503 - (- 4)503 = 0
M
3p
2. Notǎm 3x = y  3y2 – 10y + 3 = 0  y1 = 3; y2 = 1/3; 3p
3x = 3  x = 1; 1p
3x = 1/3  x = - 1 1p
V
3. a6 = a3 + 3r; 1p
a16 = a19 – 3r; 1p
ar
a3 + a19 = a6 + a16 = 2012 3p

4. C1n 1  C n2 1  36  (n + 1)(n + 2) = 72; 3p
ia
n+1=8  n=7 2p
nt
5. Fie M mijlocul segmentului [AB]  M(-1,1); 2p

mAB = - 3/4  m = 4/3 1p
Ecuaţia mediatoarei lui [AB]: 4x – 3y + 7 = 0 2p
eB
6. sin 2 x  cos2 x  cos x  2cos 2 x  cos x  1  0 ; 1p

cos x  1  x  {  2k, k  } ; 1p
1 
A
cos x   x  {  2k, k  } ; 2p
2 3
 5
C
x  [0, 2]  x  {, , } 1p

3 3
M
2

1.  t  t ln t 0 
20
a)   3p
H (t)   0 t 0  ; t  0 ;
0 0 1 

12
detH*(t) = t2 2p
b)  1 ln x  ln y 0 
  3p
H(x)  H(y) =  0 1 0  ; x, y  (0, ) ;
0 0 xy 

Deci H(x)  H(y) = H(xy); x, y  (0, ) 2p
90
c)  10 ln(1  2  ...  10) 0 

 
H(1)+H(2)+H(3)+….+H(10) =  0 10 0 ;
3p
0 0 55 

det[H(1)+H(2)+H(3)+….+H(10)] = 5500 2p
2. x  2  x  2  0 
BA
a) y  2  y  2  0   xy  2x  2y  4  0 ; 3p

x  y  xy  2x  2y  6  G; x, y  G; 1p
G este parte stabilǎ faţǎ de operaţia * 1p
RE
b) Observǎm cǎ operaţia * este comutativǎ; 1p

Elementul neutru: e = 3; 1p
x  x  3  x(x  2)  2x  3, x  G; 1p
M
1
x  2   0, x  G 2p
x2
c) x  y  z  ( x  2)( y  2)( z  2)  2, x, y, z G 2p
V
1 2 8 3 4 10
        ...  27 3p
2 3 9 2 3 9
ar

1. f ( x)  2012 x 2011  2012, x   ; 2p
ia
a) f(1) = 0; 1p
f ‘(0) = 2012; 1p
nt
f(1) + f ‘(0) = 2012 1p

b) y  f (1)  f (1)( x  1) ; 3p
eB
y = 4024(x – 1) 2p
c) f ( x)  2012  2011x 2010 , x   ; 3p
f ( x)  0, x    f este convexǎ 2p
A
2. f(x) = x3 + 3x,  x  R (1) 1p

a) 1 1 x 4 3x 2
1
C
3
I   f ( x) dx   ( x  3 x)dx   ; 3p
0 0 4 2 0
7 1p
M
I=
4
b) f (-x) = [(-x)3 + 3(-x)]5 = - f5(x),  x  R;
5
3p
2
5 1
f este funcţie imparǎ   f 5 ( x )dx  0
1 2p
20
c) x (t  1) 4
3(t  1) 2 x 4 2
( x  1)  6( x  1)  7
 f (t  1) dt   = ; 3p
0 4 2 0
4
12
x
 f (t  1) dt ( x  1) 4  6( x  1) 2  7 1
0
lim  lim  1p
x  x4 x  4x4 4
91
Varianta 29
Prof: Gaga Loghin
BA
RE
1. Se observă că, în șirul 1, 5,9, , între oricare 3 termeni ak 1 , ak , ak 1 ai șirului există relația 3p
M
ak 1  ak 1 ak 1  ak 1  8
ak    ak 1  4  ak , deci șirul reprezintă o progresie aritmetică, cu
2 2
a1  1, r  4 .
V
2p
a a 1  61
S  1 n n   n; an  a1   n  1 r  61  1  4  n  1  n  16 . Deci S  31 16  496
ar
2 2
ia
2. 1 2p
Se vede că obținem f  4  dacă facem x 
2
nt
2
1 1 2 3 3p
eB
 f  4  2     3   5    5  4
 2 2 4 2
3. log x  2 2  log x  2 8  log x 2 2  3log x 2 2  4 log x 2 2 . 3p

A
Deci 4 log x  2 2  4  log x  2 2  1  2  x  2  x  4

C
2p
4. Dacă elementul 1 intră în toate submulțimile, numărul de submulțimi va fi format din combinările de 3p
M
9 luate câte k, unde k  0,1, 2,  ,9 .

2
Deci numărul de submulțimi este C90  C91   C99  2 9  512 . 2p

20
5. Doi verctori sunt perpendiculari dacă produsul lor scalar este nul, adică v1  v2  0 2p
3p
12
v1  v2  0  4  m  2   3  m  1  0  m  11 .
6. AB  BC  sin B AB  BC  AC 2p
AABC  ; AABC  p  p  a  p  b  p  c  , unde p  9
2 2
 AABC  9  9  8 9  6  9  4   3 15 1p
92
2 AABC 6 15 3 15 2p
Deci, sin B   
AB  BC 32 16

BA
1. a)  3 0   3 0   32 0  3n 0 2p
 , n   . Demonstrăm

M 2  M M      . Observăm că M n
 
0 1 0 1  0 1 0 1
RE
prin inducție.
k  3k 0 k 1  3k 1 0  2p
Presupunem adevărat că M    și demonstrăm M   
0 1  0 1
M
 3k 0   3 0   3k 1 0   3n 0 1p
,n
k 1 k n 
M  M M      . Deci M  
V
0 1  0 1  0 1 0 1
ar
b)  3n 0  3n 0 2p
n
det   3
0 1 0 1
ia
3p
 
7  det M n  4  3n  729  7  3n  4  3n  729  3n 1  36  n  5
nt
eB
c)  3 0   32 0  32012 0   3  32    32012 0  2p
M  M   M 2 2012
       
0 1  0 1  0 1  0 2012 
32012  1 32012  1 2p
A
3  32    32012  3   3 , fiind suma unei progresii geometrice cu rația 3 și

3 1 2
C
primul termen 3.
 3 32012  1   
M
 0  1p
Deci S   2 
 0 2012 
2
2. 5p
20
 f  1  0 2   m  1  2n  0   m  2n  3 m  5
   
a)  f  2   0 16  4  m  1  2n  0 4m  2n  12 n  4
12
b) 2
x12  x22  x33  4   x1  x2  x3   2  x1 x2  x1 x3  x2 x3   4 2p
 m 1
 x1  x2  x3  1p
 2
 x1 x2  x1 x3  x2 x3  0
93
2 2p

 m  1 2 2
 4   m  1  4   m  3 m  5   0  m  3
4
c) 2  625 x  6  25 x  8  0  2  54 x  6  52 x  8  0  54 x  3  52 x  4  0 2p
2p
Notez 52 x  t  0  t 2  3t  4  0;   9  16  0
BA
1p
Ecuația nu admite soluții reale.
RE

M
1. 2 5
e x2
 xe x  2   x  1  2 xe x  2  x  1 e x  2  x  1 1  x  x  1  2 x 
V
a) f  x  4
 4
 p
 x  1  x  1
ar
e x  2  x 2  2 x  1
 3
ia
 x  1
nt
b f  x
3 5
lim  lim
xe x 2

 x  1  lim
x2  x
1
) p
x  f   x  x  2 2

 x  1 e x  2 x 2  2 x  1 x  x  2 x  1 
eB
c) Ecuația tengentei într-un punct  x0 , y0  la graficul funcției f(x) este y  y0  m  x  x0  , unde 2

A
p
m  f   x0  și y0  f  x0  .
C
În cazul nostru x0  2, y0  f  x0   f  2   2; m  f   2   1 
2
M
p
y  2    x  2   x  y  4  0 , care este ecuația tangentei
1
2
p
20
2. 1
2
1
2
1
2
5
  x  f  x   ln  x  2   dx    x  ln  x  2  x  2  ln  x  2   dx   2x  2 dx  p
a) 1 1 1
3 1
12
1
2  x  1 4 32
 4   x  1 dx  4  8 
1
3 3 3
1
94
b 1 1 x  2 x 1 2
) f  x  1   ; p
x2 x2 x2
  x  1   x  2  x  1 1
f   x      2
 2
0
 x2   x  2  x  2 2
p
BA
Deci funcția este concavă pe  2;  
1
RE
c) e e e
e
e
x 2

A   g  x    ln  x  2  dx    x   ln  x  2  dx  x  ln  x  2  1   dx  p
M
1 1 1 1
x2
e ln(e  2)  ln 3  x 1e  2 ln( x  2) 1e  e ln(e  2)  ln 3  e  1  2 ln(e  2)  2 ln 3  (e  2) ln(e  2)  e3
p
V
1  3ln 3
ar
ia
nt
eB
A
C
M
2
20

12
Varianta 30
Prof: Gaga Loghin
95
1. 3 2 4p

z  1 i 3   1  i 3   1  i 3    2  2i 3 1  i 3   2 1  i 3 1  i 3   8
 Im z  0 1p
BA
2. 2
x12  x22  16   x1  x2   2 x1 x2  16 2p
RE
 x1  x2  m  2
 1p
 x1  x2  m  3
M
2
  m  2   2  m  3  16  m 2  4m  4  2m  6  16
2p
 m 2  6m  6  0  m1  3  15, m2  3  15
V
3. 7
C2012 2005
 C 2012 7
 C2012 2012  2005
 C2012 7
 C 2012 7
 C2012 0 5p
ar
ia
4. cf 2p
p , unde c f reprezintă numărul cazurilor favorabile și c p numărul cazurilor posibile.
cp
nt
2013 2p
eB
Avem c p  2013 , iar c f   671

3
cf 671 1 1p
p  
A
cp 2013 3
C
5. (m  2) 2  6 2 3p
m3 2p
M
2
6. cf .Re ciproca T . Pitagora 2p

Observăm că BC 2  25  AB 2  AC 2  9  16  25  ABC este dreptunghic , cu
ipotenuza BC.
20
Știm că, într-un triunghi dreptunghic, mediana din vârful unghiului drept este egală cu jumătate din 2p
ipotenuză. Notăm cu M mijlocul ipotenuzei BC
12
2p
BC 5
 AM   1p
2 2
96
1. a) x 5 4 2p
det A  .
4 x5
det A = 0  (x  5) 2  16  0  (x  11)(x  21)  0  x1  11, x 2  21 (se înlocuieşte cu: 3p

(x  5)2  16  0  (x  1)(x  9)  0  x1  1, x 2  9 )
BA
b) 2
x5
2 4  x5 4    x  5  16 8  x  5 
A     2

 4 x  5  4 x  5   8  x  5  x  5  16  1p

RE
 2  x  52 8  x  5 
 2 x  10   A   2

 8  x  5 2  x  5  
M
1p
2
 x 2  10 x  9 0    x  5   16 0 
 
V
2
x  10 x  9 I 2    
 0 x 2  10 x  9   0
2
 x  5   16 

ar
1p

A2   2 x  10  A  x 2  10 x  9 I 2  
ia
  x  5 2  16 8  x  5    2  x  5
2 2
8  x  5     x  5  16 0 
    
nt
2 2 2
 8  x  5  x  5   16   8  x  5 2  x  5    0  x  5   16  2p

0 0
eB
 
0 0
c)  4 4 1 1  2 2 2 2p
2 
A
3
Pentru x=-1  A     4 ; A  4    8 A  2  A;
 4 4   1 1   2 2 
C
A3  A2  A  2 3  A2  2 6 A;
n 3 n 1
M
Presupunem A  2 A și demonstrăm A n 1  23 n A ;
An 1  An  A  23 n 1 A  A  23 n 1 A2  23 n1  23 A  23n A 2p

2
Deci An  2 
3 n 1
A, n   
20
1p
12
2. g  0ˆ  x  4ˆ  0ˆ  x  1ˆ . 2p
a) 3p

Trebuie să avem f 1ˆ  0ˆ  1ˆ  a  1ˆ  2ˆ  0ˆ  a  4ˆ  0ˆ  a  1ˆ
b) Pentru a  1ˆ  f  X   X 3  X 2  X  2ˆ și x  1̂ este soluție a polinomului. 2p
1p
97
Se verifică faptul că x  1̂ este singura soluție.

2p
Împărțind, sau folosind schema lui Horner, obținem
 
f  X   X  4ˆ X 2  2ˆ X  3ˆ 
BA
c)
    
f 0ˆ  2;
ˆ f 1ˆ  0;
ˆ f 2ˆ  3ˆ  4ˆ  2ˆ  2ˆ  1; 
ˆ f 3ˆ  2ˆ  4ˆ  3ˆ  2ˆ  1;
ˆ 4p
f  4ˆ   4ˆ  1ˆ  4ˆ  2ˆ  1ˆ
RE
   
f 0ˆ  f 1ˆ    f 4ˆ  2ˆ  1ˆ  1ˆ  1ˆ  0ˆ 1p
M

V
ar
1. a) 1  ln 2 x 5p
lim f  x   lim 1
x 1 x1 1  ln 2 x
ia
b)
nt
 2 
 2
 2
   ln x   1  ln x  1  ln x
x
   2x  ln x 
f  x     2p
eB
2

1  ln 2 x 
2

 ln x  1  ln 2 x  1  ln 2 x  4 3p
 x 
A
2 2

1  ln 2 x  x 1  ln 2 x 
C
c) 2
2 L ' Hospital  ln x
1  ln x 
Asimptotă verticală. Se caută în x=0: lim   lim x  1 . Nu există
M
2p
x0
x 0
1  ln 2 x  x 0 2
x 0 ln x
x
2
asimptotă verticală pentru f.

2p
20
2
 ln x 2p
1  ln 2 x  L ' Hospital
Asimptotă orizontală. Se caută la  . lim   lim x  1 . Deci y  1
x  1  ln 2 x  x0 2
ln x
12
x 0
x
este asimptotă orizontală la  .
Asimptotă oblică. Nu există 1p
98
2. 1
x 1 1 2x
1
1 1
1
1 1  5p
I1   2
x 1
dx   2 dx   2
2 0 x 1 x 1
dx  ln x 2  1
2
  0
 arctgx 0  ln 2 
4
a) 0 0
b) 2p
1
x3  1
I3   2
1 3
dx  
x  x  x 1
1 x x2 1  x  1
dx   dx 
 
2 2
x  1 x  1 x  1
BA
0 0 0
1
 x 1  1   2p
  x  2  dx  1  ln 2   1  ln 2 
0
x 1  2 4 4
RE
I1  I 3  ln 2  1 < 0
1p
c) 1
xn  1
1
xn 2  1
1
x n 2  x n  2 2p
M
I n  I n 2   dx  0 x 2  1 dx  0 x 2  1 dx 
0
x2 1

1 x n
x 2
1  dx  2 1
1
dx 
1

 3p
x
V
2 2
0
x 1 0
1 n 1 2
ar
ia
nt

eB
Varianta 31
Prof: Ionescu Maria.

A
C
M
2

20
1. 6 10 2p
log 2 6  log 2 10  log 2 15  log 2 
15 3p
log 2 4  2
12
2. 4 1p
Din 9 x 2  16  0 obţinem x1 , x2   .
3
 4 4 2p
Din tabelul de semn se obţine x    ,  .
 3 3
99
Cum x  Z  x   1, 0,1
2p
3. a1  7, a1  a2  17 1p
r3 2p
BA
a7  a1  6r  a7  25
2p
4. A43  2p
RE
4! 3p
 24
 4  3 !
M
5. Fie M mijlocul segmentului BC, obţinem M(1,-1). 2p
2 2 1p
V
AM   xM  x A    yM  y A  
2 2
2p
1  2    1  3
ar
 17
ia
6. 3 2p
sin1200  sin 600 
2
nt
AB  AC  sin  BAC 
AABC  1
2
eB
3
6 8 
AABC  2  12 3
2p
2
A

C
M
1. 1  2  3  2 adev. 1p
a) 2  2  3  1 adev. 1p
2
Se verifică în sistemul de ecuaţii astfel:

m66 3 1p
m3
20
2p
b) 1 1 1 2p
12
2 1 1  3
m 3 2
1p
 m 2  5m  1  3  m2  5m  4  0
2p
Obţinem m  1, 4 .
100
c) 2 1 1 1p
1 1 1  3
3 3 2
1 2 1
Calculând 2 1 1  3m  3 şi ştiam din punctul a) că determinantul sistemului este -3 1p
BA
m 3 2
1 1 2
1p
2 1 1  3m
RE
m 3 3
2p
obţinem soluţia x  1, y  m  1, z  m  S : 1, m  1, m  , m  R
M
2. ^ ^ ^ ^ ^ ^ 2p
f  1  2 4 3 1  0
V
 
a)
^ ^
ar
g 0  3 2p
 
^ ^ ^
ia
 f  1  g  0   3 1p
   
nt
b) ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ 4p
Calculăm : f  0   1, f  1  0, f  2   0, f  3   0, f  4   0
eB
         
^ ^ ^ ^
 x  1, 2,3, 4  1p
A
c) ^ ^ 3p
C
Conform algoritmului împărţirii a două polinoame obţinem câtul q  X 2  3 X  2 şi
^
M
restul r  0 2p
2

20
12
1. Funcţia f este derivabilă pe R, fiind sumă de funcţii derivabile pe R şi 5p

a) f '  x   2012 x 2011  2012 x ln 2012  2012,  x  R
(2,2,1)
b) Punctul de abscisă nulă are x0  0 . 1p
1p
Ecuaţia tangentei este : y  f  x0   f '  x0  x  x0 
101
f  0   1  2012  2013, f '  0   ln 2012  2012 2p
y  2013   ln 2012  2012  x   ln 2012  2012  x  y  2013  0 1p
c) f ''  x   2012  2011x 2010  2012 x ln 2 2012,  x  R 2p
3p
BA
 f ''  x   0, x  R  f este convexă pe R
2.  1  2p
 f  x  dx    x  2012  x  2012 dx 
RE
a) 3p
x2
 ln  x  2012    2012 x  C
2
M
b) 1 1p
Cum g : 1, 2   R, g  x   f  x    x  2012
x  2012
V
2
ar
V    g 2  x dx  1p
1
ia
3
2
2  x  2012  2
    x  2012  dx   1  2p
3
nt
20143  20133 1p
 
eB
c) 2 2
 1  2p
  
f x 2 dx    2
1
x  2012
 x 2  2012  dx 

A
 1 x x3 
 arctg   2012 x  12  2p
C
 2012 2012 3 
1  2 1  6043
  arctg  arctg 
M
2012  2012 2012  3 1p

2
20
12
102
BA
RE
M

V
Varianta 32

ar
ia
nt
eB
1. 2 x  5  3  3  2 x  5  3  1  x  4 3p
x  Z  x  1, 2,3, 4 2p
A
2. x  5  0  x  5,   2p
Se pun condiţiile de existenţă :
2  x  0  x   , 2 
C
2p
De unde se deduce că ecuaţia nu are soluţii reale. 1p

M
3. Cum f  3   0 şi f  4   0 2p
2
3p
 f 1 f  2 ... f 10   0
20
4. Notăm 5 x  t , t  0 şi ecuaţia devine t 2  6t  5  0 1p

12
t1  1, t 2  5 2p
1p
5x  1  x  0
5x  5  x  1 1p
103
5. AB 2  AC 2  BC 2 2p
cos A 
2  AB  AC
25  49  64 1 3p
cos A  
2 57 7
BA
6. x  xM y  yM 2p
Ecuaţia dreptei MN: 
x N  xM y N  y M
RE
x2 y3 2p

5 5
1p
 x  y  1  0 este ecuaţia dreptei MN.
M
V

ar
1.  1 2 3   1 2 3   6 3 5  5p
ia
a) 2      
A   2 1 1    2 1 1    3 2 3 
 3 1 2   3 1 2   5 2 12 
nt
     
eB
b)  2 2 3  2p
 
I3  A   2 0 1 
 3 1 1
 
A
3p
De unde se obţine det  I 3  A    14
C
c) det  A   8  0   A 1 1p
M
 3 7 1 
1  
2
1
A   7 11 5  4p
8  
 1 5 3 
20
2. x  5   x  5  5  5   5  0  5  5 2p
12
a) 5  x   5  5  x  5   5  0  5  5 2p
 x  5  5  x  5, x  Z
1p
b) Căutăm e  Z a.î. x  e  e  x  x, x  Z .Se verifică x  e  e  x . 2p
3p
104
Din x  e  x   x  5  e  5   5  x  0   x  5  e  6   0  e  6  Z
c) 5
x  x  x  x  x  x   x  5  5  x  1p
5 4
  x  5    x  5  0   x  5   x  5  1  0  1p
 
BA
  x  5  0  x  5 1p

 4 x  6 1p
  x  5   1   x  5    1  
 x  4
RE
1p
M
V
ar

ia
1. Funcţia f este derivabilă pe R, fiind produs de funcţii derivabile pe R şi

nt
a)
' ' 2p
  
f '  x   x 2  2012 x  2011 e x  x 2  2012 x  2011 e x 
eB
2p
 
f '  x    2 x  2012  e x  x 2  2012 x  2011 e x 
1p

f '  x   x 2  2010 x  1 e x
A
b) f  x   f  0 3p
C
lim  f '  0   1
x0 x 2p
'
f  0   1
M
c) Din punctul a) se obţine că funcţia f este descrescătoare pe intervalul [0,2] 1p

2
 f  2   f 1  f  0  1p
20
2p
f  2    2009e 2 , f  0   2011
1p
12
2
  2009 e  f 1  2011
105
2. 1
x2 1p
I2   dx
a) 0
x2
1
x2  4  4
1
 x  2  x  2  1 4
I2   dx   dx   dx 2p
0
x2 0
x2 0
x2
 x2 1
BA
3 3
I 2    2 x  4 ln  x  2    4 ln 
2 0 2 2 2p
b) 1
x n 1
1
xn 1p
RE
I n1  2 I n   dx  2 dx
0
x2 0
x  2
1
x n  x  2 1
I n1  2 I n   dx   x n dx 2p
M
0
x2 0
2p
x n 1 1 1
I n1  2 I n  
n 1 0 n 1
V
c) 1 1 1 xn xn xn 1p
ar
Din   , x   0,1 ,    , x  0,1 , n  N * şi deci

3 x2 2 3 x2 2
ia
1 1
xn xn 1 1 2p
0 3 dx  In  0 2 dx  3  n  1  I n  2  n  1
nt
eB
1 1
Pentru n=2011 se obţine  2012  I 2011 
3 2
2p
A

C
Varianta 33
M

2
20
12
106
1.  b   1p
V , 
 2a 4a  2p
b 
Vârful parabolei este:  4,  4
2a 4a
V  4, 4  2p
BA
2. b c 2p
Din ecuaţia x 2   m  1 x  2 m  0 obţinem x1  x2    m  1, x1  x2   2m
a a
RE
2
Înlocuim în relaţie şi obţinem 3  m  1  4m   2m  2  3m 2  8m  5  0 2p
 
1p
5
M
De unde m1  1, m2  .
3
3. 5,5 3p
V
Dobânda : d  700   38,5 lei

100
2p
ar
Suma finală: S  700  38,5  738,5 lei

ia
4. 2010 2012! 2p
C2012   2012  2011
2010! 2!
nt
2p
2 2012!
C 2012   2012  2011
2! 2010!
eB
2010
C2012 2
 C2012  0 (sau folosirea formulei C nk  C nn k , n  k ) 1p
A
5. Dreptele d1 : 2 mx  3 y  7  0 şi d 2 : 3 x  8 y  2  0 sunt perpendiculare  a1  a2  b1  b2  0 2p

C
 2m  3  3   8  0
m4 2p
M
1p
2
6. 5  2p
cos   cos
6 6
3p
20
5 3
cos 
6 2
12
1. A1  6, 1 , A3  8, 3  2p
a)
107
x  x1 y  y1 1p
Ecuaţia dreptei este : 
x3  x1 y3  y1
x  6 y 1 1p

2 4
1p
BA
 2 x  y  13  0 este ecuaţia dreptei A1 A3 .
b) x0 y0 1 0 0 1 3p
1 1
RE
AOA1 A2  x1 y1 1  AOA1 A2  6 1 1
2 2
x2 y2 1 7 1 1
2p
M
1
AOA1 A2   13
2
V
c) Considerăm punctele An  n  5, 2 n  3  , Am  m  5, 2 m  3  , Ap  p  5, 2 p  3  , n, m, p  N * 1p

ar
n5 2n  3 1
Calculăm m  5 2m  3 1  0 folosind proprietăţile determinanţilor şi se obţin punctele 4p
ia
p 5 2p 3 1
nt
An  n  5, 2 n  3  coliniare n  N *
eB
2. b c 2p
Din relaţiile lui Viete obţinem x1  x2  x3    3 şi x1  x2  x1  x3  x2  x3    13
a a
a)
2
Folosim  x1  x2  x3   x12  x22  x32  2  x1  x2  x1  x3  x2  x3  şi obţinem
A
1p
2p
C
x12  x22  x32  9  26  35
b) Se determină rădăcinile : x1  3, x2  1, x3  5 3p

M
2p
x1  x3 3  5
Care verifică relaţia : x2  1
2
2 2
20
c) Ecuaţia 25x  3  5x  13  15  5 x  0 se rezolvă folosind notaţia 5 x  t , t  0 . 1p
15
12
Ecuaţia devine: t 2  3t  13   0  t 3  3t 2  13t  15  0 care are soluţiile determinate

t 2p
anterior.
Revenind la notaţie obţinem soluţia ecuaţiei iniţiale: x  0,1

2p
108
1. ' ' 2p
a) ' x 2
4  x 2
 
 4  x2  4 x2  4  
f  x  2
x 2
4 
BA
2 x  x  4   x
2 2
 4 2 x 2p
'
Funcţia f este derivabilă pe R şi f  x  2
 x  4 2
RE
16 x 1p
f '  x  2
x 2
4 
M
b) x2  4 3p
Calculăm lim f  x   lim 1
x  x x 2  4
2p
V
Rezultă y=1 este ecuaţia asimptotei orizontale la  la graficul funcţiei f .

ar
c) f '  x   f '  0 1p
lim  f ''  0 
ia
x0 x
2 '
 
' ' 2
 
 16 x  x 2  4  16 x  x 2  4 
nt
16 x 2p
f ''  x     
 x2  4 2  4
  x 2
 4  
eB
 
16 16  0 2p
f ''  0   1
44
A
2. f continuă pe   , 0  fiind funcţie elementară 2p

C
a) 2p
f continuă pe  0,   fiind compunere de funcţii elementare
1p
M
f continuă în x0  1  l S  lD  f  0   1  1  1 adevărat
2
 f continuă pe R  f admite primitive pe R.
b) 2p
20
1 0 1

2
f  x dx  
2

x 2  x  1 dx   e x  x dx
0
 
12
 x3 x2  0  x x2  1 13
    x e    e  3p
 3 2  2  2 0 6
c) e e e e e 2p
  
f  ln x dx   eln x  ln x dx    x  ln x dx   xdx   ln xdx
1 1 1 1 1
109
e
e 2p
1 ln xdx   x  ln x  x  1  1
e
e2 1 e2 1 1p
 f  ln x dx   1  
1
2 2 2 2
BA
RE
M
V
ar
ia

nt
Varianta 34
eB
Prof:Isofache Cătălina Anca,C.N.Al..Cuza Ploieşşti
A
C
M
1.
2 
2 7
1 3p
2
2 4 6 8 10 12
1+2 2  2  2  2 2 = 2
.
2 1
20
Deci S=5461 2p
2. f(x)=0  x 2 +6x-7=0 cu soluţţiile x1  1; x2  7 .Deci A(1 ;0) şi B(-7 ;0) 3p

12
2p
f(0)=  7  C(0 ;-7)
3. x  7  0 1p
Condiţţii de existenţţă:   x  (2; )
x  2  0
110
x7 x7 3p
lg(x+7)-lg(x-2)=1  lg 1  10
x2 x2
x=10  (2; ) 1p
4. nr .cazuri favorabile 1p
BA
P= .
nr .cazuri posibile
1p
Nr.cazuri posibile=2012:2=1006 1p
RE
2012:6=335,rest 2.Deci 335 numere divizibile cu 6.
c.m.m.m.c.al numerelor 4 si 6=12

M
2012:12=167,rest 8.
335-167=168 numere divizibile cu 6,nedivizibile cu 4. 1p

V
168 84 1p
ar
P= 
1006 503
ia
5. Din reciproca teoremei lui Pitagora ,rezultă că triunghiul ABC este dreptunghic în A. 2p
nt
AB 10 5 3p
cosB= .Deci cosB= = .
BC 26 13
eB
6. sin(360 0 -x)   sinx, x  R 2p
Aplicâând proprietatea de mai sus pentru x=1 0 ;2 0 ;...;179 0 ;sin180 0 =0 şi s in360 0 =0  2p

A
1p
C
S =0
M

2
1. 0 0 3p
20
2
a) A   
0 0
12
detA=0 2p
b) a b  0 a c d  3p
X=   ;XA=   ;AX=   .
c d  0 c  0 0
2p
111
a b
Rezultă că c=0 ş i a=d. Deci X=   .
0 a
c) Inmulţ im la stânga şi la dr eapta ecuaţia Y 2 =A cu Y,obţţinem YA=AY. 1p
2p
a b 2 a2 0 0
BA
ab  2
Y=   . Y    .Rezultă a=0,deci Y    .Fals.
0 a 0 a 2  0 0 2p
Ecuaţţia nu are so luţ ii.

RE
2. x  y=2xy+2x+2y+1=2xy+2x+2y+2-1= 2p
a) =2(xy+x+y+1)-1=2(x+1)(y+1)-1 3p
M
b) (x  y)  z=4(x+1)(y+1)(z+1)-1 2p
x  (y  z)= 4(x+1)(y+1)(z+1)-1
V
2p
(x  y)  z =x  (y  z),  x;y ;z  R. 1p
ar
c) x  (1)  1 şi (1)  x  1 ; x  R 2p
ia
[(-2012)  (-2011)…]  (1)  [0  1  …   …  2012]=  1 <0 3p

nt
eB

A
1. f’(x)=(x 2 4)' ( x 2  1)  ( x 2  4)( x 2  1)' 3p

a)
C
2p
f’(x)=2x(2x 2 5)
M
b) f ( x )  f (0) ( x 2  4)( x 2  1)  4 2p
lim = lim
x x x  x
2
f ( x )  f (0) 3p
lim = .
20
x x
c) f ’’(x)=12 x 2  10 . 1p
12
1p
2 5
f ’’(x)=0  12 x  10 =0  x1; 2  .
6
x 2p
5 5
   
6 6
112
f’’(x) + + + + + + + + + + + + + + + 0 ----------- 0 +++++++++++++
f(x)  5  5
convexă f    concavă f    convexă
 6   6 
1p
Deci, funcţţia are 2 puncte de inflexiune.
BA
2. 1 3p
1  1 7
I 0   ln(4 x  3)   I 0  ln .
a) 4 0 4 3
RE
1 1 2p
1 1 3  1   3  1 3 7
I 1   1  dx  I 1   x    ln( 4 x  3)   I 1   ln .
4 0  4x  3  4   16 0 4 16 3
M
b) 1
x n1 xn
1 1
4 x n 1  3 x n
1
x n (4 x  3)
1 1p
n
4I n1 +3I n = 4 0 4 x  3 dx  3 
0 4 x  3 0 4 x  3
dx dx  0 4 x  3 dx  0 x dx
V
1p
ar
1 1 1p
4I n1 +3I n = x n 1 
0 n 1 2p
ia
c) I n 1  I n  0  I n n descrescător. 1p
nt
2p
1 1
4I n1 +3I n  7 I n  I n  ; 4I n1 +3I n  7 I n 1  I n1  .
eB
7(n  1) 7(n  1)
1 1 1p
Deci  In  n.
A
7n 7(n  1)
C
7n 1 1p
Rezultă 7  I n  .Obţţinem lim nI n .= .
n 1 n 7
M
2
20
12
Varianta 35
Prof: IVĂNESCU-GLIGA LILIANA
113
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale,
în limitele punctajului indicat în barem.
BA
1. x–x=3 0=3 2p
RE
– x – x = 3  x = – 1,5 2p
S = {–1,5} 1p
M
2.  = 25 1p
x1 = 2, x2 = –3 2p
V
x13  x23 = –19 2p

ar
ia
3. A65  A64 = 6·5·4·3 2p
2p
nt
A54  A53 = 5·4·3

1p
eB
E=6
4.   2,
 5 ={ 0,1,  3,
 4 } 1p
A
2p
Verificarea elementelor din  5
C
2p
S=  P=0
M

5. OA = ( –5, 0) 1p
2
 2p
AB = (3, 2)
20
 7
OM = (  ,1 )
2 2p
12
6.
m A  120 , fie AD  BC
  1p
AD BD 3 3
În  ABD:   AD  2p
sin B sin A 2
114
SABC = 9 3
2p

BA
1. a12 a21 = – 3 2p
RE
a)
2p
a11a22 = 2m
1p
S = – (3 + 2m)
M
b) det A = – 1 = – S 2p
V
m=–2 3p
ar
c) 1
A1  A*
det A
1p
ia
m = –1  det A = 1
1p
nt
 1 1  –1
A* =  = A
3 2
eB
 
3p
A
2. r=0 2p
C
a) Verificare f (–2) = 0 3p
b) f = (X2 – 2)(X2 – 4) 3p
M
f = (X2 – 2)(X – 2)(X + 2) 2p

2
c) f = (X – 2 )(X + 2 )(X – 2)(X + 2) 1p

20
4p
x1 = 2 , x2 = – 2 , x3 = 2, x4 = –2
12
115
1. f  (x) = e– x (1 – x) 3p
a)
f  (0) = 1 2p
b) lim f  x  =   0 = 2p
x 
BA
x 
= lim = =
x  e x  1p
RE
1
= lim =0
x  ex 2p
M
c) f  (x) = e– x (x – 2) 3p
x = 2 un singur punct de inflexiune 2p

V
2. 2 x x3
F(x) =   ex  C
ar
a) ln 2 3 2p
ia
1
F1(0) = 1  C = 
ln 2
2p
nt
x 3
2 x 1
F1:    , F1(x) =   ex 
eB
ln 2 3 ln 2
1p
b) 1
1
 f  x dx = F(x)
A
0 
0 3p
C
1 2
  e
ln 2 3
2p
M
c) 2
Aria g  x  dx =
2

1 1p
20
2
2

= x dx
1
12
7 2p
 
Aria  g 
3
2p
116
BA
RE
M
V
ar
ia
nt
Varianta 36
eB

A
C
corespunzător.
M
2

20
1. an = a1 + (n – 1)r 1p
2012 = 1 + 3(n – 1) 1p
12
2014
n= 
3
2p
 2012   an  n 1 1p
117
2. 1– x =0 2p
3p
x  {-1, 1}
3. C n0  C n1  ...  Cnn  2n 2p
BA
2p
2n = 64
1p
n = 6, n  , n  1
RE
4. Formula lui P 1p
Cazuri favorabile = 7 2p
M
Cazuri posibile = 7 1p
V
P=1 1p
5. m=–1 2p
ar
d: y – 1 = – (x – 1) 2p
ia
d: x + y – 2 = 0 1p
nt
6. AOAO’B = 2AABO 2p
eB
AABO = 6 2p
AOAO’B = 12 1p
A

C
1. 3 1 
t
M
a) A = 
 0 1 2p
2
det (tA) = – 3
3p
20
b) 6 0 
2A =  
12
 2 2  2p
 3 1
B =   b22 = – 1
 2 1 3p
118
c)  9 0
A2 =  
 2 1 2p
 27 0 
A3 = A2  A =  
 7 1 2p
BA
S = 26
1p
RE
2. a0 = f (0) 2p
a) f (0) = –1 3p
M
b) a0 + ... + a15 = f (1) 3p

V
f (1) = 1 2p
ar
c) X2 – 1 = (X – 1)(X + 1) 1p
f (1) = 1  0 2p
ia
f (– 1) = –1  0 2p
nt
eB

A
1. 2x
f  x 
C
a) 2
x 2
 1 2p
M
1 1
f (1) = , f  (1) = , f (1) + f  (1) = 1
2 2 3p
2
20
b) lim f  x  =1 (gradele sunt egale) 3p

x 
2p
12
y = 1 as. orizontalǎ
c) f  (x) = 0 şi monotonia lui f 3p
 x = 0 un singur punct de extrem pentru f 2p
119
2. f continuǎ pe   , 0  şi pe  0,   pt. cǎ sunt funcţii elementare 2p
a) 2p
f continuǎ în 0  ls(0) = ld(0) = f (0) = 1
1p
f continuǎ pe   f admite primitive pe 
BA
b) 1 0 1
12  5e 3p
x
 x  f  x dx =  x  e dx +  x  1  x dx 
1 1 0
6e
RE
0
x 2e
 x  e dx 
1
e 1p
M
1
1
 x  1  x dx  6
0
V
1p
ar
c) 1 1
ia
2 2
V(Cg) =  g   x dx    1  x  dx 
0 0 2p
nt
 2 x3  1
=  x  x 
eB
0
 3 2p

V(Cg) =
A
3
C
1p
M
2
20
Varianta 37
12
corespunzător.
120
1.  =0 1p
BA
 = (m – 1)(5m – 9) 2p
 9
m  1, 
 5
RE
2p
2. 3 x  2 2p
0
x2  x  1
M
x 2  x  1  0, x   1p
V
2
x  A
3
ar
2p
ia
3. Tk 1  C nk  a n  k  b k , n = 6, k = 3 2p
nt
3p
T4 = 20
eB
4. x2 = t, t2 – 10t + 9 = 0 1p
A
t1 = 1, t2 = 9 2p
C
x1 = – 1, x2 = 1, x3 = – 3, x4 = 3 2p
5. (AB): x + 4y – 9 = 0 2p
M
4 3p
1= a4
2
a
20
6. BC2 = AC2 + AB2 – 2AC  AB  cos 60 2p
3p
BC = 39
12
121
1.  m m 1 
a)  
d =  3 2 2 
 2 2 2 
 
2p
d = 10m – 10
BA
3p
b) d 0 2p
RE
m  1 2p
m   –{1} 1p
M
c) m = 2  d = 10 1p
dx = 14, dy = –24, dz = –20 3p

V
x = 1,4; y = –2,4; z = –2 1p
ar
2. 2x = 16 3p
ia
a) x=4 2p
nt
b) e=1 2p
2  2 = 1
eB
1p
2 = 0  2p
c) x2 + x – 2  0 2p
A
x1 = 1, x2 = – 2 2p
C
x  [– 2; 1] adevarat 1p
M
2

20
12
1. f  x   f  0 3p
a) lim = f  (0) = – 3
x 0 x
f  (x) = 6x2 – 3 2p
122
b) 2 2 3p
f  (x) = 0, x1 = , x2 = –
2 2
 2  2   2 2
f cresc. pentru x  ,  ,   , f descresc. pentru x   , 
 2   2   2 2  2p
BA
c) f  (x) = 12x, f  x   f   x   f   x   2x3 – 6x2 + 9x + 3 2p

RE
2p
(x – 3)( 2x2 + 9) = 0
1p
x = 3 
M
2. f  x
 x2
dx =  ln xdx 
V
a) 2p
 x  ln x  1  C 3p
ar
b) e
f  x e
ln x
ia
 3
dx   dx
1
x 1
x 1p
nt
e 1
ln x
lnx = t  1 x dx  0 tdt =
eB
2p
1
 0
2
A
C
2p
c) 4
5 f  x2  4
M
4
 dx = 10  x dx =
2
ln x 2 3p
2
= 26(25 – 1) adevǎrat
20
2p
12
Varianta 38
Prof: LEFTERIU IOANA.
123
BA
1. (2  3) 2  7  4 3 (1  2 3) 2  13  4 3 3p
RE
2 2p

(2  3) 2  1  2 3 =20, 20  
M
2. 82 2p
a  5 (orice termen al unei progresii aritmetice,începând cu al doilea,este media
2
aritmetica a termenilor vecini)
V
2p
r  5  2  3, b  8  3  11
ar
1p
b-a=11-5=6
ia
3.  2 x  3  2 2 x 1 2p
nt
Din injectivitatea funcţiei exponenţiale  x  3  2 x  1 2p

eB
x4 1p
4. log13  0; log 33  1; log 39  2 3p

A
numărul cazurilor favorabile 3

p= ;p
C
numărul cazurilor pozibile 5 2p
5. xB  xC y y 3p
M
xM   4; yM  B  C  1  M  4,1
2 2
2
x  xA y  yA
AM:   y 1  0  y  1 2p
xM  x A y M  y A
20
6. 
sin110  sin 180  70  sin 70 ;  2p
12

cos110  cos 180  70    cos 70 
2p
0 0  
sin110  cos110  x  sin 70  cos 70  x  x  x  0
1p

124
1.  2  2 4 6  2p
a) t   
C= A  B   3   1 2 3   3 6 9  2p
 4  4 8 12 
   
1p
BA
b) Coloanele a doua şi a treia sunt proporţionale cu prima. 3p
2 4 6 2p
RE
det C = 3 6 9 =0
4 8 12
M
c)  1  2 x 4 x 6x  1p
 
D(x)=xC+I3   3x 1  6 x 8 x  ; D  0   I 3 .Matricea D(x)este inversabilă,dacă
V
 4x 8 x 1  12 x 

ar
   
x '   , astfel încât D  x   D x '  I 3 = D(0)  D 8 x  x '  x  x '  D  0 
2p
ia
x 1  1
8 x  x'  x  x '  0 ; x '  ; x    x   \  
nt
8x  1 8  8
2p
eB
2. x  y  xy  7 x  7 y  49  7 3p
  x  7  y  7   7
a) 2p
A
C
b) 2 3
x  x   x  7   7; din asociativitate: x  x  x   x  7   7 2p
3p
M
3
Din x  x  x  x   x  7   7  x;  x  7  x  6  x  8   0; x1  6; x2  7; x3  8
2
c) x  a   x  7  a  7   7   a  7  x  7   7  a  x; x   2p
20
x  a  a   a  7  x  8   0, x    a  7  x  7  7  x  7
2p
12
Din asociativitate: E    10    9    6   7  8  10   7

1p
125
1. 2x  a 3p
lim f  x   lim  0;
a) x  x  x 2  4
y  0 este ecuaţia asimptotei orizontale la 

2p
b) 2x 1 1p
BA
a=1; f  x   ;
x2  4
f ( x )  f (0) 1
lim = f '  0  2p
RE
x0 x 2
2 x 2  2 x  8
f '  x  2 2p
M
x 2
4 
c) 2x  3 1p
a=3; f  x  
V
x2  4
ar
2 x 2  6 x  8
f '  x  2
; 1p
 x2  4 
ia
nt
1
 2 x 2  6 x  8 =0; x1  4; x2  1 ; f  4    ; f 1  1 1p
4
eB
 1
Din tabel, A1  4,   este punct de minim; A2 1,1 este punct de maxim
 4 2p
A
2. Funcţia f este continuă pentru x   , 0    0,   (1) 2p

C
a) 2p
   
În x=0; lim f  x   lim x 2  3x  5  5 lim f  x   lim e x  x  4  5 ; f  0   5 (2)
x0 x0 x0 x0
1p
M
Din (1)şi(2) functia f este continuă pe Ratunci, f admite primitive pe R

b) 2p
1 0 1
2
 f ( x)dx    x   
2
 3 x  5 dx   e x  x  4 dx
1 1 o
20
31 3p
 e
12
c) 1 1
2 x 2
 2 xf ( x )dx   2 x e  x  4 dx =  2

0 0 2p
3p
126
7
=e
2
BA
RE
M
Varianta 39
V
Prof: LEFTERIU IOANA

ar
ia
nt

eB
1. 36  9  81  3 3 64 2p
A
=0 3p
C
M
2. 2 3p
3 x  2  4;   x  2, x  
3
2p
2
A={0,1,2}
20
3. 2 x  1  2 x 2  3 x  1 ; 1p
2p
12
2 x2  5 x  2  0
1 2p
x1  ; x2  2
2
127
4.  x0 1p
Condiţii de existenţă:  ; x   2,  
x  2  0
Din proprietăţile logaritmilor: log 2x x 2   3  x 2  2 x  8  0 ; x1  2; x2  4 ; 3p
1p
BA
2   2,    S={4}
    
5. a  3  2i  3 j   2  3i  2 j  2p
RE
  3p
a  13 j
6. 
AB  AC  sin BAC 2p
M
 ABC 
2
 ABC  9
V
3p
ar

ia
nt
1.  a b c   3 0 0 0 0 0 2p
eB
a)      
A  3I 3  O3   x y z    0 3 0    0 0 0 
 u v w  0 0 3   0 0 0 
     
A
a 3 b c  0 0 0 2p
   
 x y3 z   0 0 0
C
 u v w  3   0 0 0 

1p
M
a  3, b  o, c  0 ; x  0, y  3, z  0 ; u  0, v  0, w  3 .
b)
2
a x u
t  
A  b y v 1p
20
c z w 

12
 0 b  x c u 2p
 t 
B  A A   x b 0 z v
u  c v  z 0 

2p
128
0 b x cu
det B  x  b 0 z  v   x  b  v  z  c  u    x  b  v  z  c  u   0 .
u c v z 0
c) 0 1 1
BA
 
a  y  w  0; b  c  x  z  u  v  1  A   1 0 1  2p
1 1 0
 
RE
2 1 1
2   3p
A  1 2 1
1 1 2
 
M
2. a  3, b  1  f  x 4  3 x3  x 2  5 x  4 1p
V
a) 2p
c  x3  5 x 2  9 x  13
ar
2p
r  30
ia
b) x1  1, x2  1 rădăcini  f  1  0; f 1  0 1p

nt
4 3 2
f  1   1  a  1  b  1  5  1  4   a  b  10
2p
eB
4 3 2
f 1  1  a 1  b 1  5 1  4  a  b
 a  b  10  0 2p
A
  a  5; b  5 .
 ab  0
C
c) a  3, b  1  f  x 4  3 x 4  x 2  5 x  4
M
Din x1 , x2 , x3 , x4 rădăcini, f  x    x  x1  x  x2  x  x3  x  x4   2p
3p
2
P  1  x1 1  x2 1  x3 1  x4   f 1  2

20

12
1.  lim f  x   lim f  x   lim f  x  1p

x x0 x x0 x x0
a)
3p
129
x2  x  6
lim f  x   lim 
x  1 x 1 x 1
x2  x  6 1p
lim f  x   lim  
x  1 x 1 x 1
BA
lim f  x   lim f  x   f nu are limită în x  1

x1 x1
b) Ecuaţia asimptotei oblice: y  mx  n 1p

RE
f  x x2  x  6
m  lim  lim 1
x  x x  x  x  1
2p
M
6
n  lim  f  x   mx   lim 0
x  x  x 1
V
m  1; n  0 ;ecuaţia asimptotei : y  x 1p
ar
1p
ia
c) x2  2 x  7 1p
f  x   ;
nt
2
 x  1
eB
12 2p
f   x   3
 x  1
x   , 1  f   x   0  f = funcţie convexă 1p
A
1p
C
x   1,    f   x   0  f  funcţie concavă
2. 1p
M
1 1
f ( x)
 x
dx   x 2  25 
a) 0
e 0
2
4p
26 25 1  26
  ln
20
2 2 5
b) f ( x) 1p
= x 2  25
12
g ( x) 
ex
1
2p
V    g 2  x  dx 
0
2p
130
1
76
x 
2
=  1 dx 
0
3
c) 1 1 1p
 
x  25 f  x  dx   x 2  25 e x dx =
2

0 0
BA
1 1 1 2p
 
= x 2  25 e x  2 x e x  2 e x
0 0 0
2p
RE
= 26e  27
M
V
ar
ia
nt

eB
Varianta 40
Prof:LEFTERIU IOANA.
A
C
M
2

20
1. Din ecuaţia: t 2  St  p  o ,unde S  x  y  4 , p  x  y  32 ,avem 1p
t 2  4t  32  0 ; x1  4; x2  8; 2p
12
2p
S   4,8  ; 8, 4  .
2. Elementele mulţimii A sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice: 1p

a1  3, a2  5, a3  13, a4  18, , an  98 ,
131
r  a2  a1  a3  a2  a4  a3  5 2p
an  a1   n  1 r ; 98  3   n  1 5  n  20 2p
3.  2 3   2 3   2 3  2 3  2p
Din proprietăţile logaritmilor: log5  log5  log5 
BA
3p
 log15  0
RE
4. An3  n  n  1 n  2   1p
3p
n3  3n 2  4n  0 ; n1  0; n2  1; n3  4
M
1p
n N, n  3  n  4
         
V
5. OA,OC sunt vectori opuşi,la fel: OB şi OD  OA  OC  0 ; OB  OD  0 3p
    

ar
2p
  
OA  OC  OB  OC  0 
ia
6.  
cos120  cos 180   60   cos 60 3p
nt
2p
S  sin 2 60  cos2 120  sin 2 60  cos 2 60  1 (din formula fundamentală)
eB

A
C
1. 1 m 2
a) det  A   1  1 1 2  2m 2  3m  1
M
2p
m  1 1 3
2
3
2m 2  3m  1  1  m1   ; m2  0 3p
20
b)  S  are soluţie unică dacă det  A  0 2p

12
1
2m 2  3m  1  0  m1   , m2  1 
2 2p
 1  1p
m   \   ; 1
 2 
132
c)  x  y  2z  1 1p

m  1   S     x  y  2 z  5 ; det  A  6
  y  3 z  1

1 1 2 1 1 2 1 1 1
3p
BA
d x  5 1 2  6 ; d y  1 5 2  12 ; d z  1 1 5  6
1 1 3 0 1 3 0 1 1
RE
dx dy dz
x  1; y   2 ; z   1 ; S  1, 2, 1
det  A det  A  det  A 1p
M
2. f  g  f  2  0 2p
a) 3p
f  2   2m  22 ; m  11 .
V
b) 3 2 3p
 3   3  3  3   2m  m  12
ar
f m  15 3
ia
f  3   0  m  12 3
2p
nt
c) m  1; f  x 3  x 2  15 x  2 1p
eB
 x1  x2  x3  1

Din relaţiile lui Viet`e :  x1 x2  x1 x3  x2 x3  15 2p
 x1 x2 x3  2
A

C
2
S 2  x12  x22  x32   x1  x2  x3   2  x1 x2  x1 x3  x2 x3   31 2p
M

2
20
1. f  continuă în x0  0  lim f  x   lim f  x   f  0  2p

x0 x0
a)
12

lim f  x   lim x 3  5 x 2  7 x  1  a  1  a
x 0 x 0

2p
x0 x0

lim f  x   lim xe  2 x  2e
x x
  2 ; f  0   2
133
1  a  2  a  3 1p
b)  x 3  5 x 2  7 x  2, x  0 1p
a  3 , f  x    x x
 xe  2 x  2e , x  0
Ecuaţia tangentei în x  x0 ; y  f  x0   f   x0  x  x0  1p
BA
2p
f   x   3x 2  10 x  7  f   2   1
1p
RE
x  y  2  0 este ecuţia tangentei.
c) f   x   3x 2  10 x  7 ; x   0,  
M
2p
7
f   x   0 ; 3 x  10 x  7  0 ; x1  1 ; x2 
2
3
V
7  2p
Pentru x   0,1   ,   , f   0  f este crescătoare
ar
3 
1p
ia
 7
pentru x  1,  f   0  f este descrescătoare.
 3
nt
2. m  1  f1  x   3x 2  4 x  4 2p
eB
a) 2p
 f  x  dx    3x 
2
1  4 x  4 dx  x3  2 x 2  4 x  C
1p
A
b) m  0 ; f 0  x   x 2  3x  4 1p
C
1 1
x x 2

 e f0  x  dx   e x  3x  4 dx  
M
0 0
1p
3p
2
1

 e x x2  x  3  0
= 5e  3
20
1
c) 8m 2  m  35 2p
 f m  x dx 
6
0 1p
12
1 1 2p
8m 2  m  0 ; m1  0 ; m2  ; m    m 
8 8
134
Varianta 41
Prof:LICA ROXANA
BA
RE

M
1. 1 52 3p
  2  5  4, 2
V
52 54 2p
ar
Pratea intreaga a numarului este 4.

ia
2. a5  a1  4 r 1p
nt
2p
a1  a1  4 r  8  a1  2 r  4
2p
eB
a3  a1  2 r  4
3. x1  0 , x2  2 1p
A
2p
Solutiile in  sunt x   2, 0
C
2p
Solutiile intregi 2, 1, 0
M
4. x1  x2  2m  1 1p
2
x1 x2  3m 1p
2m  1  3m  11
20
2p
m2
1p
12
5. n  n  1 2p
 3n  3
2 3p
n 2  7n  6  0 , n  6
135
6. 2 2p
 
7 2  52  2 6 , deci triunghiul este dreptunghic.
1p
Ipotenuza triunghiului are lungimea 7.
2p
Raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egala cu jumatate din ipotenuza, deci
BA
R=3,5.

RE
1. 2 1 1 2p
a)
DetA= 1 1 2 =
M
3 1 1
2p
V
2  6  1  3  4  1 =
ar
-1 1p
b) Det A= 2  3m  1  3  2m  1 3p
ia
Det A=0  m  1  0  m  1 2p
nt
c) Scazand ecuatiile 3 si 1 obtinem x  1 1p

eB
 yz 2 2p

 y  2z  3 2p
A
z  1, y  1
C
2. Fie x, y   1p
M
a) 4p
 1  1 1 1 1 1 1 1 1 2
 x    y     xy  x  y    xy  x  y  = x  y
 3  3 3 3 3 9 3 3 3 9
2
b)  1  1 1  1  1  1 3p
Fie x   . a  x  a   a    x     a   a   x     a    0
20
 3 3 3  3  3  3
 1  1  1 2p
12
 a    x   1  0  a  
 3  3  3
c)  1 1 3p
    
 3 3 2p
136
 2012   2011   2010   1  1 1

     ...            
 3   3   3   3  3 3

BA
1. 1 3p
f   x   1  ln x  x   ln x
RE
a) x
2p
f  1   ln1  0
M
b) f   e    ln e  1 1p
1p
Ecuatia tangentei la grafic in punctul de abscisa  este y  f    f    x   
V
2p
ar
Asadar ecuatia tangentei la graficul functiei este y  0  1 x  e 

1p
ia
adica x  y  e  0
nt
c) f   x   0   ln x  0  x  1 2p
eB
x 0 1 ∞
f  x + + + + 0 - - - - -
2p
A
f  x 1
C
Un singur punct de extrem, A 1,1 1p

M
2. 1 3p
I 0   cos xdx 
0
2
a) 2p
1
 sin x 0  sin1.
20
b) 1 1 1 3p
I1   x cos xdx  x sin x   sin xdx
12
0 0 0
2p
1
 sin1  cos x  sin1  cos1  1
0
137
c) x   0,1  cos x  1  1p
x 2012 cos x  x 2012  2p

1 1 1
 x 2012 cos xdx   x 2012 dx  2p
0 0 2013
BA
RE
M
V
ar
ia
nt
eB
A

C
Varianta 42
M
Prof: LICA ROXANA

2
20
12
1. lg100 10  2,5 3p
2p
2,5  0,5
138
2. f 1  f  2   f  3  ...  f  2012   0  1  2  ...  2011  3p
2p
2012  2011
2
3. x1  1, x2  6 3p
BA
3 3 2p
E=  1   6  = 1  216  217
RE
4. C.E. x 3  1  0  x  1 1p
2p
x 3  1  32
M
2p
x3  8
x2
V
5. sin15  sin  45  30   2p

ar
sin 45 cos 30  sin 30 cos 45  2p

2 3 1 2 6 2
ia
  1p
2 2 2 2 4
nt
6. AB  AC sin Aˆ 2p
eB
AABC  
2 2p
18 18  sin120 324  2sin 60 cos 60
  1p
2 2
A
324 3
 81 3
C

M
2
1. 2 3p
1 1 0
a)
 M 1,1    0 1 1 
2
20
0 0 1
 
1 2 1
12
  2p
 0 1 2
0 0 1
 
139
b)  2 3 0 3p
 
M  2,3   0 2 3  2p
0 0 2
 
1 1 
Det  M  2, 3   8   M  2,3    M  2,3 
Det  M  2,3 
BA
 4 6 9 
1 1 
M  2,3   0 4 6 
8
RE

0 0 4 
c) a b 0 1p
M
 
M  a, b    0 a b 
0 0 a
 
2p
V
Det  M  a, b    a 3
Det  M  a, b    0  a  *
ar
b 2p
ia
nt
2. f  1  1  1  1  1 4p
a) 0 1p
eB
b) f  1  0   X  1 f 1p
2p
A

f   X  1 X 2  1  
2p
C
 X  1 X  i  X  i 
c) xi radacina pentru f  xi3  xi2  xi  1  0, i  1, 2, 3 2p
M
2p
 xi  1  xi3  xi2  xi 
 1  0  xi4  1 i  1, 2,3
2
1p
4 4 4
20
x  x  x  111  3
1 2 3
12
1. x2 2p
a) Asimptota orizontala: lim 2  1  f admite asimptota orizontala la  dreapta y  1
x  x  2012
140
x2 2p
lim  1  f admite asimptota orizontala la -  dreapta y  1
x  x 2  2012
1p
Functia nu admite asimptote oblice sau verticale.
BA
b) 2 x 3  4024 x  2 x3 3p
f  x  2

x 2
 2012  2p
RE
4024 x
2
x 2
 2012 
M
c) 4024 2p
f  1 
20132
1p
V
Ecuatia tangentei la grafic in punctul de abscisa  este y  f    f    x   

ar
1 4024 2p
Asadar ecuatia tangentei devine y    x  1
2013 20132
ia
2. 2 1p
nt
f 2  x    x  1 
a) 3 1 3p
 x  1
eB
1 2
  x  1
0
dx 
3

0
1 1p
A
3
C
b) f 2012  x   0, x   0,1 1p
2013 1
M
3p
A    x  1
1 2012
dx 
 x  1 
0 2013
0
2
1 1p
2013
20
c) 1 n 0 2p
 x  x  1 dx    t  1t n dt 
12
0 1
0 0 2p
0
n 1 t n 2
0 t n1
n
1 t dt  1 t dt  n  2  n  1  1p
1 1
n2
 1
 n  1 n  2
141
Varianta 43
BA
Prof: Viorica Lungana

RE
M

V
1. x1  2   3p
x2  5x  6  0 
x2  3  
ar
ia
Deci mulțimea de adevăr este: 2;3 2p

nt
2. a n  a1  n  1r , n  1 1p
2p
eB
a10  a1  9 r
2p
a10  131 și r  12  a1  9  12  131  a1  131  108  a1  32
A
3.  
lg 288  lg 2 5  3 2  1p
C
2p
 lg 2 5  lg 3 2 
2p
M
 5 lg 2  2 lg 3  5 A  2 B
n  2  0  n  2, n  
2
4. 2p
n! n  2 !n  1n  2  nn  1  2

20
2
n  2 ! n  2 !
12
n 2  n  2  0  n1  2   , n2  1   . 3p
Deci n  2
5.
      2p
AC  2 AB   xC  xA  i   yC  y A  j  2  xB  x A  i   y B  y A  j  
142
     
 
 10i  j  2 3i  3 j  4i  7 j 3p
6.     1 3 1 3 2p
f    sin  cos    , (1)
6 6 6 2 2 2
BA
    3 1 3 1 2p
f    sin  cos    , (2)
3 3 3 2 2 2
RE
  1p
Din relațiile (1) și (2) rezultă f    f   .
6 3
M

V
1.  2 X  3Y  A  2 X  3Y  A  X  B  2Y  X  2 A  3B 2p
a)    
 X  2Y  B   2  2 X  4Y  2 B Y  2B  A  Y  2B  A
ar
ia
  1 2  1 1 2 1    2 4  2
     
X  2 A  3B  2   2  1 2   3   2 1 2    4  2 4   2p
nt
  1 2  1  1 2  1   2 4  2 
     
  3  6  3   5  2  5
eB
   
   6  3  6    2  5  2
3  6 3  5  2 1 
   
A
 1 2 1    1 2  1  2 4 2   1  2 1 
       
C
Y  2B  A  2   2 1 2    2  1 2    4 2 4     2 1  2   1p
 1 2  1   1 2  1  2 4  2   1  2 1 
       
M
3 2 3 
 
2
 2 3 2 
 3 2  1
 
20
b)   5  2  5  3 2 3    2 0  2 3p
     
12
X  Y    2  5  2   2 3 2    0  2 0 
  5  2 1   3 2  1   2 0 0 
    
  1 2  1  1 2 1    1 2  1   1  2  1 
       
A  B   2 1 2    2 1 2    2 1 2     2 1  2 
  1 2  1  1 2  1   1 2  1   1  2 1  2p
       
143
  2 0  2
 
 0 2 0 
 2 0 0 

Deci X  Y  A  B
BA
c) 2 0 2
det  X  Y   0  2 0  3p
2 0 0
RE
2p
 8 N
M
2. x * y  xy  5x  5 y  30   x  5 y  5  5, x, y  G 1p
a)
Legea este asociativă dacă  x * y  * z  x *  y * z , x, y, z  G
V
x * y  * z  x * y  5 z  5  5  x  5 y  5  5  5z  5  5 

ar
2p
  x  5 y  5 z  5  5, x, y, z  G , (1)
ia
x *  y * z    x  5 y * z  5  5   x  5 y  5 5  5  5  5 

nt
2p
  x  5 y  5 z  5  5, x, y, z  G , (2)

eB
Din relațiile (1) și (2), rezultă legea este asociativă.
b) Legea are element neutru dacă există e  G astfel încât x * e  e * x  x, x  G .

A
3p
x * e  x, x  G   x  5e  5  5  x, x  G   x  5e  6  0, x  G 
C
 e  6  5, , x  G .

M
Oricare ar fi x  G există x ,  G astfel încât x * x ,  x , * x  6 .

2p
2
1
 
x * x ,  6,  x  G   x  5 x ,  5  5  6, x  G  x ,  5  ,  x  G 
20
x5
1
 x,  5   5, x  5,   .
12
x5
Deci orice element din mulțimea G este inversabil.
c) 3
Din asociativitatea legii, dacă x  y  z , atunci x * x * x  6   x  5   5  6  2p
3p
144
3
  x  5   1  x  5  1  x  6  5,  

BA
1. 1 x  0  x  1 2p
a)
D    1 3p
RE
b) , 1p
f f ,  g  f  g,
  
M
g g2 1p
1 x 1 x 2x 1p
f , x  
V
2

1  x  1  x 2 2p
ar
2x
f , x   0   0 x0
1  x 2
ia
1  x 2  21  x    21  x 1  x  2  2x  3

nt
f , ,  x   2 
1  x 4 1  x 4 1  x 3
eB
2 x  3
f ,,  x   0  0 x3
1  x 3
A
x  0 1 3 
C
f , x  + ++++ +0------- - - - - - - - - - - -
f ,, x  - - - - - - - - - - - - - +++++0 - ---- -----

M
f x  1 2
2
M  i 
x  0 punct de maxim
20
x  3 punct de inflexiune
12
c) Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul M x 0 , y 0  este y  f  x 0   f ,

 x0 x  x 0  1p
1p
f 2  3
1p
4
f , 2     4
1
145
y  3  4 x  2  4 x  y  5  0 2p
2. 1
x 1 2x
1 2p
I1   2 dx   2 dx 
a) 0 x 1
2 0 x 1 2p
1p
BA
1 1

2

 ln x 2  1  0

1
 ln 2  ln 1  ln 2
RE
2 2
b) x2 x x2  x 2p
   0,  x  0,1 , atunci
M
x2 1 x2 1 x2 1
1
 x2  x  3p
I 2  I1    2 dx  0  I 2  I 1
V
0  x 1 
ar
c)
I n 2  In   2
1
x n 2
dx   2
xn
1
dx  
xn x2 1
1

dx 
 2p
0 x 1 0 x 1 x2 1
ia
1p
nt
1
n
  x dx 
0
eB
1 2p
x n 1 1
,  n   .
*
 
n 1 0 n 1
A
C
M
2

20
Varianta 44

12
146
1 3 1 3 1 3 1 3 1 3p
   
3 1 3 1 3 3 2 2  2 2  2 2  2 2
2  2   2  2 
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
11  2
BA
2p
AC AC
Am folosit formula radicalilor dubli A B   , unde C 2  A 2  B .
2 2
RE
2 2 x  1  x  2  2 x  1  x  2  1p
Dacă 2 x  1  x  2  x  3 .
M
2p
1
Dacă 2 x  1   x  2  x  
3 2p
V
3 x 1 x 1 x 1 1 x x x 1p
3 5 3  3 3 3 3 3
ar
    2     2       2
5 3 5 5 5 5 5 5
ia
x y1  3 1p
3 1 10
Notăm    y și ecuația devine y    3 y 2  10 y  3  0  1
nt
5 y 3 y2 
3
eB
x
 3 3 1
   3  x log 3  1  x1  2p
 5 5 1  log3 5
A
x
 3 1 3 1
    x log3  1  x2  
C
 5 3 5 1  log 3 5
1p
x1  x2  0
M
4 x  y 2p
C xy  C yx    x  y ;  x  y ! 1000  2 x ! 1000
2
 y  x
20
x  0  0! 1  1000 este soluție. x  1  2! 2  1000 este soluție.
x  2  4! 24  1000 este soluție. x  3  6! 720  1000 este soluție. 3p

12
x  4  8! 8  7  720  1000 nu este soluție.
Deci M  1,1, 2,2, 3,3, 0,0  cardM  4 .
5 2p
P  AB  BC  CA ; MN  x N  xM 2   y N  y M 2
147
AB  37 , BC  61 , CA  4 . P  37  61  4 3p
6
E 

sin 6 x  cos 6 x cos 6 x tg 6 x  1
 cos 2
x

1  tg 6 x

1

1  tg 6 x 3p

sin 4 x  cos 4 x cos 4 x tg 4 x  1  1  tg 4 x 1  tg 2 x 1  tg 4 x
1 1  64 65 13 2p
BA
E   
1  4 1  16 5  17 17
RE
1. 2x 2 1  x3  2x  a 0 1 0 2p
M
l 1 l 2
a)
det A   2 x 2 x3 2 x  a   2x 2 x3 2x  a 
1 1 x2 1 1 x2
V
 2x 2 2x  a 2p
 
ar
    2x 3  4x 2  2x  a 
1 x2
ia
 2x3  4x 2  2 x  a 1p
nt
b)  
a  0  2 x 3  4 x 2  2 x  0  2 x x 2  2 x  1  0  x1  0 și 3p
eB
2p
x 2  x3  1
c)  f    0
A
 ,
Fie f  x   2 x 3  4 x 2  2 x  a . x   rădăcină dublă   f    0 1p
 f ,,    0
C
f , x   6 x 2  8 x  2 1p
M
1
 
f ,    0  2 3 2  4  1  0   1  1;  2 
2
3
1p
20
1  1  a1  0 1p
1 8
2   a2  
12
3 27
1p
8
S  a1  a 2  
27
2. Se calculează elementele neutre ale celor două legi de compoziție.
148
a) x * e  x,    x    x  e  3  x,    x    e  3   ,   x   .
1p
x  y  xy  3x  3 y  6   x  3 y  3  3
x  e,  x,    x     x  3  e,  3  3  x,    x     x  3  e,  2   0,    x  
1p
BA
 e ,  2   ,    x   .
1p
Din x  y   x  3 y  3  3   y  3 x  3  3  y  x,    x, y   , rezultă inelul  ,*,
RE
este inel comutativ.
Fie x  3, y  3 . Să arătăm că x  y  3 .

M
2p
Presupunem x  y  3   x  3 y  3  3  3   x  3 y  3  0  x  3 sau
y  3 , ceea ce contrazice ipoteza, deci x  y  3 , adică inelul  ,*, este inel comutativ
V
și fără divizori ai lui zero.

ar
b) Fie x, x ,   . Să arătăm că x , este inversul lui x.

ia
3p
1
,
 ,
  ,

x  x  2   x  3 x  3  3  2   x  3 x  3  1  x  3   ,
nt
x3
1
   x  3   1,1 .
eB
x ,  3 
x3
Dacă x  3  1  x  4 .
2p
A
Dacă x  3  1  x  2 .
C
Deci, elementele inversabile sunt x  4 și x  2 .
c)  ,*, este corp dacă orice element x   , x  3 este inversabil în raport cu legea „  ‟. 2p
M
2p
În acest caz, conform punctului b), numai 2 elemente sunt inversabile.
2
1p
Deci  ,*, nu este corp.
20
12
1. f , x   2 x  7 3p
a)
2p
f ,  x   5  2 x  7  5  x  1
149
b) y  5 x  3  m  5 1p
Coeficientul unghiular al tangentei la graficul funcției în x   este f ,   . 1p

BA
Tangenta la graficul funcției f este paralelă cu dreapta y  5 x  3 dacă

f ,    5    1 1p
f 1  2  3  7  2  T 1,2 este punctul de tangență. 2p

RE
c) y  f    f ,   x    2p
M
3p
y  2  5 x  1  5x  y  3  0
2. 1 2p
1
  1
 
V
I0   dx  ln x  1  x 2  ln 1  2
a) 0 1 x2 0
ar
1 1 3p
x 2
I1   dx  1  x  2 1
ia
0 1 x2 0
nt
b) 0  xn  1 1p
xn
eB
1 2p
0  , x  [0,1]
2 2
1 x 1 x
2p

0  In 
A
c) 1
xn
1 1 2p
C
In  
1 x2
  ,
dx   x n 1  1  x 2 dx  x n 1  1  x 2
1
0
 n  1 x n2  1  x 2 dx 
0 0 0
M
2p
 2  n  1
1

x n 2 1  x 2 dx 
2
0 1 x2
1p
20
 2  n  1I n 2  n  1I n  nI n  2  n  1I n 2

12
150
BA

RE
Varianta 45

M
V
ar
ia
1. x  2  3  3  x  2  4  3p
nt
eB
x  2  3 x  5
   x  5,6
x  2  4 x  6 2p
 
2.    2p
A
a  1  0  Im f    ,
 4a 
C
 7 7 2p
  b 2  4 ac  1  8  7    
4a 4 4
M
7 
Im f   ,   1p
2
4 
20
3. log b N 1p
Folosim formula log a N 
logb a
12
log 2 4 log 2 5 log 2 64 2p

log 2 3  log3 4  log 4 5  ...  log 63 64  log 2 3    ...  
log 2 3 log 2 4 log 2 63 2p
 log 2 64  6
4. k  k! k  1  1  k! k  1  k!k! k  1!k! 1p
151
Calculăm fiecare termen din sumă și obținem:
1  1! 2!1! 3p
2  2! 3!2!
3  3! 4!3!
BA
....................
10  10! 11!10!
RE
1p
 1  1!2  2!3  3!...  9  9!10  10! 11!1
5.       2     2 2p
  
M
v  a  2b 2a  b  2a  a  b  4b  a  2b 
 2  4  3 4  2  9  8  12  18  22
V
3p
6. pq pq 2p
ar
Folosim formula sin p  sin q  2 sin cos

2 2
ia
75  15  75   15 
sin 75   sin 15   2 sin cos  1p
nt
2 2
2 3 6
eB
 2 sin 45  cos 30   2    2p
2 2 2

A
C
1.  0 1 0  0 1 0  0 0 1
a) 2
     
A  A  A   0 0 1   0 0 1  1 0 0 2p
M
1 0 0 1 0 0  0 1 0
     
2
0 0 1 0 1 0 1 0 0 3p
3

2
    
A  A  A  1 0 0  0 0 1   0 1 0  I3
20
0 1 0 1 0 0  0 0 1
     
12
b) 2p
A3 p  A3   p
 I 3p  I 3
1p
A 3 p 1  A 3 p  A  I 3  A  A
A3 p2  A 3 p  A 2  I 3  A 2  A 2
1p
152
 I3, n  3p

Deci A   A, n  3 p  1 , p   * .
n
1p
 A2 , n  3 p  2

c) 2012  3  670  2 1p
BA
0 0 1
 
A 2012  A3670  2  A2  1 0 0 2p
 0 1 0
RE
 
Suma elementelor matricei A 2012 este 1+1+1=3 2p

M
2. x  y  x ln y  e ln x
ln y
 1p
a) ln x
3p
 e ln y ln x  e ln x ln y  e ln y 
V
1p
y ln x
 y  x, x, y  0,   "" este comutativă.
ar
b) Legea "" admite element neutru  E  0,   astfel încât

ia
x  E  E  x  x, x  0,   .
nt
x  E  x,    x   0,    x ln E  x,    x   0,    ln E  1,    x   0,    3p
eB
 E  e   0,   ,    x   0,  
Deci e (numărul „e‟) este elementul neutru al legii.

A
Să arătăm că  x  0,  , x ,  0,   astfel incat x  x   x  x  e 2p
x  x   e,  x  0,    x ln x  e,  x  0,    ln x  ln x  1, x  0,   

C
1
1
M
 ln x   , ( x  1)  x   e ln x  0,  ,  x  0,   deci, orice element din G este

ln x
simetrizabil în raport cu această lege.
2
c) 1 1 2p
,
20
ln e 1
Simetricul numărului e în raport cu legea „*‟ este e  e e e .
1
, 1 1 1
3p
12
1 1 ln 1 1
Simetricul numărului în raport cu legea „*‟ este    e e
 e ln e  e 1  e 1 
e e e
153
1. 3x 2  2 x 3p
a) f , x  

3  3 x3  x2 
2
x1  0
f ,
 x   0  3x 2  2 x  0  x 3 2p
2 
BA
b) 1 2p

x 3 1
f x  3
x3  x 2 
x
RE
m  lim  lim  lim 1

x   x x   x x   x
x3  x2  x3
n  lim  f  x   mx   lim x
3 3
   
 x 2  x  lim 
M
1p
x   x   x   3
x 3
x 
2 2 3 3 2
 x x  x  x 2
 x2
V
1
 lim 
x     1 2
1  3
x 2  3  1    3 1   1
ar
1p
  x x 
 
ia
1 1p
Deci y  x  .
nt
c) 1p
eB
1
Pentru m  1 și n  
3
m2 1 1p
 9
A
n2 1
9
C
2 2 1p
 1 4 16
m  n  2
 1      
M
 3 3 9
2p
m2
2
16 81  16 97
 m  n   9 
2
2
 
n 9 9 9
20
2.  1  1 2p
Pentru x   0,  , f  x   g  x    x  x  2 x  0  x  0   0, 
 4  4
12
a)
1 
x  1   ,1
1  4 
Pentru x   ,1 , f  x   g  x   x  2 x  1  4 x 2  5x  1  0  2p
4  1 1 
x    ,1
4 4 
154
 1  1p
Soluția S  0, ,1 .
 4 
b)  1 1p
x   x ,  x  0, 
 4
BA
1 1  1 1  1p
Pentru x   ,   2 x  1  0  x  2 x  1,  x   , 
4 2 4 2
RE
1 
Pentru x   ,1  x  2 x  1  x  4 x 2  4 x  1  4 x 2  5x  1  0 
2 
1  1  1 
M
x   ,1   ,1   ,1 1p

4  2  2 
Deci pentru x  0,1  f  x   g  x  , funcțiile f și g sunt funcții continue.

V
1 1
ar
1 4 1 3 4 3 1
2 2
Aria  f , g     f  x   g  x dx    
x  x dx    
x  2 x  1 dx  2  x
3
2
 x2
3

ia
0 0 1 1
0
4 4
nt
1
1
2 1 1 4 4 2 1 1 4 1 1 2 2 1 1 3
x 1 x 1  x x  x x 1 1         
eB
4 4 3 0 3 1 16 4 3 4 2 3 3 4 2 16
4
2p
1 2 1 3 8  32  4  9 27 9
      
6 3 12 16 48 48 16
A
c) 
 1 
 2p
 
C
 sin x  x cos x  dx   x ,  sin x  x  sin x ,  dx 

0  2 x 

0  
M
 1p
  
,
x sin x dx 
2
 2p
20
 x sin x   sin   0  0
0
12
155
Varianta 46

BA
RE

M
1. Scriem relațiile lui Viéte pentru ecuația x 2  m  2 x  4  0
x1  x2  m  2 ; x1 x2  4 .
V
2 2
3p
x12  x 22  x1 x 2   x1  x 2   2 x1 x 2  x1 x 2   x1  x 2   x1 x 2  m 2  4m  4  4 
ar
 m 2  4m
ia
m0 2p
Dar x12  x 22  x1 x 2  0  m 2  4 m  0   m   4,0
m  4
nt
2. Fie x1 , x 2   5 ,   cu x  x2  x2  x1  0 ; x1  5  x12  5 , analog x22  5 . 1p

eB
x 22  5 x12  5 x1 x 22  5 x1  x12 x 2  5 x 2 x1 x 2  x 2  x1   5 x 2  x1 
f  x 2   f  x1      
2 x2 2 x1 2 x1 x 2 2 x1 x 2 2p
A
x2  x1 x1 x 2  5
 
C
  0  f  x2   f  x1   f strict crescătoare pe 5 ,  , deoarece

2 x1 x2 2p
din x1 x2  5  x1 x2  5  0 .
M
3. cardA  10  7  3 1p
2
cardB  7  4  3 2p
20
card  A  B   7  3  4  14 2p
12
Sau card  A  B   cardA  cardB  card  A  B   10  7  3  14
4. x 2  3 x  5  0 , deoarece   9  20  11  0  x   . 2p
 
log 3 x 2  3 x  5  1  x 2  3 x  5  3  3p
156
x1  1  
 x 2  3x  2  0  .
x2  2  
5. 3x 9x 3x 9x
sin 6 x  sin 3 x  sin 6 x  sin 3 x  0  2 sin cos  0  sin  0 sau cos 0
2 2 2 2
BA
3x 3x 2k
sin 0  k  xk  ,k 
2 2 3
Pentru k  0  x 0  0  0,   .
RE
2p
2
Pentru k  1  x1   0,   .
3
M
4
Pentru k  2  x 2   0,   .
3
V
9x 9 x  2k  1   2k  1 
 xk,  ,k  . 3p
ar
cos 0 
2 2 2 9
ia

Pentru k  0  x0,   0,   .
9
nt

Pentru k  1  x1,   0,   .
eB
5
Pentru k  2  x 2,   0,   .
9
A
7
Pentru k  3  x3,   0,   .
C
Pentru k  4  x 4,    0,   .
M
  5 2 7 
Deci soluția ecuației este S  0, , ,
2
, , ,  .
 9 3 9 3 9 
20
6. xA yA 1 1 1 1 2p
1
aria    , unde   x B yB 1  1 1 1 
12
2
xC yC 1 2 0 1
1
 1  2  2  1  4  aria  4  2 2p
2

157
1.  1 2  1  1 2  1  0 2 6 
a) 2
     
A  A  A  0 1 4   0 1 4    4 9 8 2p
1 2 1  1 2 1   2 6 8
     
BA
 1 2  1  3 6  3 
   
3A  3   0 1 4    0 3 12 
1 2 1  3 6 3  1p
RE
   
 0 2 6   3  6 3  1 0 0   2  4 9 
        2p
f  A  A  3 A  I 3   4 9 8    0  3  12    0 1 0    4
2
7  4
M
 2 6 8   3  6  3  0 0 1  1 0 6 
      
V
b) 1  rangA  3
3p
ar
1 2 1
det A  0 1 4  1 8 1 8  2  0 
ia
1 2 1
nt
 rangA  3 2p
eB
c) 2 4 9 2p
det f  A  4 7 4 
1 0 6
A
3p
 84  16  63  96  59
C
2. xy 1 1 1p
x y   2 x  2 y  24   xy  8 x  8 y  96    x  8  y  8   8,    x , y  
M
4 4 4
a)
1 1
2
x y   x  8  y  8   8   y  8  x  8   8  y  x,    x, y   , 3p
4 4
1p
20
Deci legea este comutativă.
b)  x  y   z  x   y  z  ,    x, y , z   1p
12
2p
x  y   z  1 x  y  8 z  8   8  1  1 x  8  y  8   8  8  z  8   8 
4 4 4 
1
  x  8  y  8  z  8   8,    x, y, z   , (1)
16
158
1
x  y  z  x  8  y  z  8   8  1 x  8  1  y  8 z  8  8  8  8 
4 4 4  2p
1
  x  8  y  8  z  8   8,    x, y, z   , (2)
16
BA
Din relațiile (1) și (2) rezultă că legea este asociativă.
c) 1 2p
Din asociativitatea legii, pentru x  y  z  x  x  x  12  x  83  8  12 
16
RE
3
  x  8   64  x  8  4  x  12 3p
M

V
ar
1. Fie x   1,1 . f ,
x   5 x 4  3 x 2  1 2p
a)
ia
2
3 11
Notăm x 2  y și obținem f ,
 y   5 y 2  3 y  1  5 y    
 10  20
nt
2 2p
 3 11
eB
f  x   5 x 2   
,
0
 10  20
 f este strict crescătoare pe  1,1 . 1p

A
b)
C
x -1 1
M
f , x  + + + + + + + + + + 3p
f x  1 3
2
20
2p
Puncte de extrem ale funcției sunt: x  1 și x  1 .
12
c) f  1  1 1p
1p
f 1  3
3p
f 1  f  1  3  1  2
159
2. 1 2p
x 1
I1   dx
a) 0
x 1
1 3p
x| 0
1
BA
b) x2  1 x  1 2p
 , x  [0,1];
x 1 x 1 2p
1 1
x2  1
RE
x 1
0 x  1 dx  0 x  1 dx, x  [0,1];
I 2  I1
M
1p
V
c) 1 1 2p
x n 1  1 xn  1
I n 1  I n   dx   dx 
x 1 x  1
ar
0 0
1 1p
x n ( x  1)  2
ia
= dx 
0
x 1
nt
1 1
n 2 1p
 x dx   dx 
eB
0 0
x 1
1 1p
 2ln 2
A
n 1
C
M
2
20
12
160
Varianta 47
Prof: Marcu Ştefan Florin

BA
corespunzător.
RE
obţinut la 10.
M
1. 3 3p
5 x  1  4  4  5 x  1  4    x 1
V
5
ar
x  0 şi numărul de elemente este egal cu 1 .

2p
ia
nt
2. an  a1  ( n  1) r 1p
eB
a2012  a1  2011r ; r=3 2p
2p
a2012  5  20113  6028
A
3. 5x 1  0 1p
C
Punerea condiţiilor de existenţă a logaritmilor : 

3x  3  0
M
5 x  1  3x  3 2p
2
x  2 este soluţia ecuaţiei . 2p

20
4. Cnk  Cnk1  Cnk11 2p

12
3 3 2 3 3 2 3p
C 2012  C2011  C2011  C2012  C 2011  C 2011 0
5. A(3, 5)  d  x  3, y  5 2p
3p
161
33  25  a  0  a  1
6. sin(90  x )  cos x 2p
sin 85  cos 5 1p
2p
BA
sin 2 5  sin 2 85  sin 2 5  cos 2 5  1

RE

M
1.  2 1  2 1 2p
a) A2  A A    
 2 1  2 1
V
 2 1 2p
A2   
ar
 2 1
ia
A2  A
1p
nt
b)  2 1  1 0  2  x 1  3p
A  xI 2     x  
 2 1  0 1  2 1  x 
eB
det( A  xI 2 )  x 2  x  0  x  0, x  1 2p
A
c) An  A() n  N * 1p
C
A  A2  ...  A2012  A  A  ...  A  2012 A 2p

M
2p
 4024 2012 
2012 A   
2
 4024 2012 
20
2. ( x  4)( y  4)  4  1p
a) = xy  4 x  4 y  16  4  3p
12
= xy  4 x  4 y  20  x  y 1p
b) x  x
  ... x  ( x  4) 2012  4 3p
2012  ori
2p
162
( x  4) 2012  4  5  ( x  4) 2012  1  x  3, x  5
c) Se observă că : x  4  4, () x  R 2p
Folosind asociativitatea avem : E  [(2012)  (2011)  ...]  4  [...  2011  2012] 2p

BA
Deci E=4 1p
RE

M
1. f ( x)  f (1) 2p
lim
  f ' (1)
V
a) x 1 x 1
ar
f ' ( x)  2012 x 2011  2012 2p

ia
f ' (1)  0 1p
nt
b) f ' ( x)  0  2012 x 2011  2012  0 1p
1p
eB
2012( x 2011  1)  0
1p
x 2011  1
2p
A
x=1 este unica soluţie

C
c) f este strict descrescătoare pe (,1) şi strict crescătoare pe (1,  ) 1p

M
Deci : f ( x)  f (1), () x  R 1p

2
Dar f (1)  2010 1p
2p
20
Obţinem : x 2012  2012 x  2011  0, () x  R

12
2. 2
 1)  f ( x)dx =  ( x 2  5 x  1) dx  2p
 (x
a)
=  x 2 dx   5 xdx   dx =
2p
163
x3 5 x2 1p
=   xC
3 2
b) 1 1
x2  5x  1 1p
 f ( x)dx  dx 
0 0
x2 1
BA
1
5x 1p
=  (1  2
)dx 
0
x 1
RE
1 1
x 1p
=  dx  5 2
dx 
0 0
x 1
M
5 2p
= 1  ln 2
2
V
c) 1 2p
ar
 e  f ( x)dx  e  e
f ( x) ' f (1) f (0)
0
ia
7
f (1)
1p
e  e , e f (0)  e
2
nt
1
eB
e
f (x)
 f ' ( x)dx  e 7  e  e3 e  e . 2p
0
A
C
M
2
20
12
Varianta 48
Prof:Marcu Ştefan Florin
164
corespunzător.
BA
obţinut la 10.
RE
1. x 2  16  0  x1  4, x2  4  x  [ 4, 4]  Z 3p
M
x {4, 3,...,3, 4} 2p
V
2. f (1)  f (2)  ...  f (2012)  (21  1)  (2 2  1)  ...  (22012  1)  1p

ar
= 2(1  2  ...  2012)  2012  2p

ia
=2012 2014 2p
nt
eB
3. 22 x  4  43 x 1  22 x  4  26 x  2 1p
2x  4  6x  2 2p
A
3 2p
x
2
C
4. Sunt 5 cazuri posibile , din care avem 2 cazuri favorabile 2p

M
2 3p
Deci P 
5
2
20
5. AB  ( x2  x1 ) 2  ( y2  y1 ) 2  (2  2) 2  (a  3)2 2p
12
^ ^ ^ ^ ^ ^
a  3  1  a  4 sau a  2 S  0  2  3  4  5  6 3p
6. AB  AC sin( BAC ) 2p
A[ ABC ] 
2
165
2
sin135  sin 45 
2
1p
2
4 4
A[ ABC ]  2 4 2
2 2p
BA

RE
1. Punctele sunt : A1 (2,3) respectiv A2 (4,5) 2p

M
a)
x y 1
V
Ecuaţia dreptei A1 A2 este : 2 3 1  0 2p

4 5 1
ar
x  y 1  0 1p
ia
b) 2 3 1 3p
nt
Avem A3 (6, 7) , iar condiţia de coliniaritate este : 4 5 1  0

eB
6 7 1
2p
Verificarea condiţiei
A
c) Avem An (2n, 2 n  1) respectiv An 1 (2 n  2, 2 n  3) 1p

C
1 2p
A[OAn An 1 ]   
M
0 0 1 2p
2
 2n 2n  1 1    2  Aria=1
20
2n  2 2n  3 1
12
2.  ^ ^ ^ ^ ^
^ 1p
S  1 2  3  4  5  6 =
a)
^ ^ ^ ^ ^ ^
= (1  6)  (2  5)  (3  4) 3p
166
^ 1p
S= 0
b)  ^ ^ ^ ^ ^
^ 3p
Elementele inversabile sunt : 1, 2, 3, 4 ,5, 6
^
BA
Produsul lor este egal cu 6 2p

RE
c)  ^ ^  ^ ^ ^ 2p
 x2y 3 3 x  6 y  2
^  ^
 ^ ^  ^ ^
M
3 x  4 y  0 3 x  4 y  0
^ ^ ^
2p
2 y  2  y 1
V
 ^
ar
x 1 1p
ia
nt
eB

A
1. f ( x)  f (0) 2p
lim
  f ' (0)
a) x 0 x
C
f ' ( x)  1  e x 2p
M
f ' (0)  2 1p
2
b) f ' ( x)  1  e x 1p
20
1  ex  0 1p
f ' ( x)  0
12
1p
f este strict crescătoare pe R .
2p
167
c) Aplic Teorema lui Lagrange pe intervalul [2011,2012] 1p
()c  (2011, 2012) cu f (2012)  f (2011)  f ' (c) 1p
f ' (c )  e 2012  e 2011  1 1p

BA
2p
Unicitatea lui c este demonstrată prin faptul că : f '' ( x )  e x  0  f ' este strict crescătoare
pe R
RE
2. 1
x2 1 2p
I2   dx
x 1
M
a) 0
1
I 2   ( x  1)dx
V
0 2p
ar
1
I2  
2
ia
1p
nt
b) Arătăm că : I n  I n 1 , () n  N 1p
eB
1 1p
xn 1  1
I n1   dx
0
x  1
A
x  (0,1)  x n  x n 1 1p
C
x n  1 x n 1  1
Dar , atunci :  , de unde prin integrare de la 0 la 1 , se obţine cerinţa
x 1 x 1 2p
M
2
c) 1
x n 2  x n 2p
I n 2  I n   dx =
20
0
x 1
1
x n ( x 2  1)
12
= dx =
0
x 1 1p
1
1
=  ( xn 1  x n )dx   , () n  N
0 ( n  1)( n  2) 2p
168
BA

RE
M
V
Varianta 49
ar

ia
nt
corespunzător.
eB

obţinut la 10.
A

C
1. a1  2, an  222, r  10 3p
M
Aflăm n=23 , aplicând formula : an  a1  ( n  1) r

2
n ( a1  an )
Atunci S n   S 23  2576
2
20
2p
12
2. x2  9  0 1p
x 2  9  16 2p
2p
x 2  25  x  5saux  5
169
3. A( m, 5)  G f  f ( m )  5 1p
2p
f ( m )  2 m 2  3m  5
2p
2 3
 2m  3m  0  m  0 sau m 
2
BA
4. Numărul numerelor este A43 2p
3p
RE
4!
A43   24
(4  3)!
5. Dacă notăm cu n,n+1,n+2 lungimile laturilor , atunci din Teorema lui Pitagora , avem : 2p
M
( n  2) 2  n 2  ( n  1) 2
V
3p
 n 2  2n  3  0  n  3 . Deci lungimile laturilor sunt 3,4,5 .
ar
6. sin(  x)  sin x, cos(  x)   cos x 2p

ia
sin155  sin 25 , cos155   cos 25 1p

nt
2p
sin 25  cos 25  sin155  cos155 =0
eB

A
1. Înlocuim x=1 , y=2 , z=3 în ultima ecuaţie a sistemului 2p

C
a)
1  3 2  m3  4 2p
M
m=3 1p
2
b) 1 2 3 3p
Calculăm determinantul matricei sistemului : d  2 1 1  5m  10
20
1 3 m
2p
12
d  0  m  2
c)  x  2 y  3 z  14 1p

Pentru m=-2 , sistemul devine :  2 x  y  z  3
 x  3 y  2z  4

170
Dacă scădem din ecuaţia (2) , ecuaţia (1)  x  3 y  2 z  11 2p
Se obţine o contradicţie cu ecuaţia (3) 2p
2. f este divizibil cu X-1  f (1)  0 1p

BA
a) f (1)  2  a 3p
1p
RE
2  a  0  a  2
b) Pentru a=-2  f  X 3  2 X 2  1 = ( X  1)( X 2  X  1) 3p

M
2p
1 5 1 5
Rădăcinile reale ale lui f sunt : x1  1, x2  , x3 
2 2
V
c) Din relaţiile lui Viete avem: x1  x2  x3   a şi x1 x2  x1 x3  x2 x3  0 2p

ar
x12  x2 2  x3 2  ( x1  x2  x3 ) 2  2( x1 x2  x1 x3  x2 x3 ) 2p
ia
1p
Atunci x12  x2 2  x32  a 2 este un număr natural pătrat perfect , ()a  Z
nt
eB

A
1.  f ( x)   , deci dreapta x=0 este asimptotă verticală

lim 2p
C
a) x 0
x 0
M
 f ( x )   , deci nu există asimptote orizontale

lim 2p
x 
2
f ( x)
Aflăm dacă există asimptote oblice . Avem : m  lim
  1 , dar 1p
20
x  x
n  lim
 ( f ( x)  mx)  
x 
12
deci nu există asimptote oblice .
b) 1 1p
f ' ( x)  1 
x
171
1 1p
x  0  1 0
x
1p
'
 f ( x)  0
2p
Deci f este strict crescătoare pe (0, ) .
BA
c) Aplic Teorema lui Lagrange pe intervalul [a,b]  f (b )  f ( a )  (b  a ) f ' (c ) , c  (a, b) 1p

RE
ln b  ln a
f ' (c )  1 
ba 1p
1
f ' (c)  1 
M
c
1p
V
ba
c . Dar a<c<b de unde rezultă inegalitatea .
ar
ln b  ln a 2p
ia
nt
2. Verific dacă : F ' ( x)  f ( x), () x  R 2p

eB
a) F ' ( x)  e x  6 x 2  1  f ( x) 2p
1p
Deci F este o primitivă a lui f .
A
b) 1 1 1p
C
 x f ( x)dx =  x(e  6x  1)dx =

x 2
0 0
M
1 1 1 1p
=  xe x dx  6 x3dx   xdx =
2
0 0 0
20
1
x
1p
 xe dx  1
0
12
1
6 1 2p
Finalizare :  x f ( x)dx =1 
0
 3 .
4 2
c) 1 1 2p
 f ( x) F ( x)dx   F ( x) F ' ( x)dx 
0 0
172
F 2 (1) F 2 (0) 1p
=  
2 2
(e  2015) 2  20132 ( e  2)(e  4028) 2p

= 
2 2
BA
RE
Varianta 50
M

V
ar
corespunzător.
ia
nt
obţinut la 10.
eB
1. 3p
A
3
5 x  1  4  4  5 x  1  4    x 1
5
C
x  0 şi numărul de elemente este egal cu 1 .

2p
M
2
2. an  a1  ( n  1) r 1p
20
a2012  a1  2011r ; r=3 2p
2p
a2012  5  20113  6028
12
3. 5x 1  0 1p
Punerea condiţiilor de existenţă a logaritmilor : 
3x  3  0
5 x  1  3x  3 2p
173
x  2 este soluţia ecuaţiei . 2p
4. Cnk  Cnk1  Cnk11 2p
3p
BA
3 3 2 3 3 2
C 2012  C2011  C2011  C2012  C 2011  C 2011 0
5. A(3, 5)  d  x  3, y  5 2p
RE
33  25  a  0  a  1 3p
M
6. sin(90  x )  cos x 2p
V
sin 85  cos 5 1p

ar
2p
sin 2 5  sin 2 85  sin 2 5  cos 2 5  1
ia
nt

eB
1.  2 1  2 1 2p
a) A2  A A    
 2 1  2 1
A
 2 1 2p
C
A2   
 2 1
M
A2  A
1p
2
b)  2 1  1 0  2  x 1  3p
A  xI 2     x  
 2 1  0 1  2 1  x 
20
det( A  xI 2 )  x 2  x  0  x  0, x  1 2p
12
c) An  A() n  N * 1p
A  A2  ...  A2012  A  A  ...  A  2012 A 2p
174
 4024 2012  2p
2012 A   
 4024 2012 
2. ( x  4)( y  4)  4  1p
a) 3p
BA
= xy  4 x  4 y  16  4 
= xy  4 x  4 y  20  x  y 1p
RE
b) x  x
  ... x  ( x  4) 2012  4 3p
2012  ori
2p
2012 2012
( x  4)  4  5  ( x  4)  1  x  3, x  5
M
c) Se observă că : x  4  4, () x  R 2p
V
Folosind asociativitatea avem : E  [(2012)  (2011)  ...]  4  [...  2011  2012] 2p

ar
Deci E=4 1p
ia
nt
eB
1. 2p
A
f ( x)  f (1)
lim
  f ' (1)
a) x 1 x 1
C
f ' ( x)  2012 x 2011  2012 2p

M
f ' (1)  0 1p
2
b) f ' ( x)  0  2012 x 2011  2012  0 1p

20
2012( x 2011  1)  0 1p
1p
x 2011  1
12
2p
x=1 este unica soluţie
c) f este strict descrescătoare pe (,1) şi strict crescătoare pe (1,  ) 1p
1p
175
Deci : f ( x)  f (1), () x  R 1p
Dar f (1)  2010 2p
Obţinem : x 2012  2012 x  2011  0, () x  R

BA
2. 2
 1)  f ( x)dx =  ( x 2  5 x  1) dx  2p
 (x
a)
=  x 2 dx   5 xdx   dx =
RE
2p
3 2
x 5x
=   xC
3 2
M
1p
b) 1 1
x2  5x  1 1p
V
 f ( x)dx  dx 
0 0
x2 1
ar
1
5x 1p
=  (1  )dx 
ia
2
0
x 1
nt
1 1
x 1p
=  dx  5 2
dx 
x 1
eB
0 0
5 2p
= 1  ln 2
2
A
c) 1 2p
C
 e  f ( x)dx  e  e
f ( x) ' f (1) f (0)
0
M
7
f (1)
1p
e  e , e f (0)  e
2
2
e
f (x)
 f ' ( x)dx  e 7  e  e3 e  e .
20
2p
0
12
176
Varianta 51
Prof:Marcu Ştefan Florin

BA
corespunzător.
RE
obţinut la 10.
M

V
1. x 2  16  0  x1  4, x2  4  x  [ 4, 4]  Z 3p
ar
x {4, 3,...,3, 4} 2p
ia
nt
2. f (1)  f (2)  ...  f (2012)  (21  1)  (2 2  1)  ...  (22012  1)  1p

eB
= 2(1  2  ...  2012)  2012  2p
=2012 2014 2p
A
C
3. 22 x  4  43 x 1  22 x  4  26 x  2 1p
2x  4  6x  2 2p
M
3 2p
x
2
2
20
4. Sunt 5 cazuri posibile , din care avem 2 cazuri favorabile 2p
2 3p
12
Deci P 
5
5. AB  ( x2  x1 ) 2  ( y2  y1 ) 2  (2  2) 2  (a  3)2 2p
177
^ ^ ^ ^ ^ ^ 3p
a  3  1  a  4 sau a  2 S  0  2  3  4  5  6
6. AB  AC sin( BAC ) 2p
A[ ABC ] 
2
BA
2
sin135  sin 45  1p
2
RE
2
4 4
2 4 2 2p
A[ ABC ] 
2
M

V
ar
1. Punctele sunt : A1 (2,3) respectiv A2 (4,5) 2p

a)
ia
x y 1
Ecuaţia dreptei A1 A2 este : 2 3 1  0 2p
nt
4 5 1
eB
x  y 1  0 1p
b) 2 3 1 3p
A
Avem A3 (6, 7) , iar condiţia de coliniaritate este : 4 5 1  0

C
6 7 1
2p
Verificarea condiţiei
M
c) Avem An (2n, 2 n  1) respectiv An 1 (2 n  2, 2 n  3) 1p

2
1 2p
20
A[OAn An 1 ]   
2
12
0 0 1 2p
 2n 2n  1 1    2  Aria=1
2n  2 2n  3 1
178
2.  ^ ^ ^ ^ ^
^ 1p
S  1 2  3  4  5  6 =
a)
 ^
^ ^ ^ ^ ^
= (1  6)  (2  5)  (3  4) 3p
^ 1p
BA
S= 0
b)  ^ ^ ^ ^ ^
^ 3p
Elementele inversabile sunt : 1, 2, 3, 4 ,5, 6
RE
^
Produsul lor este egal cu 6 2p
M
c)  ^ ^  ^ ^ ^ 2p
V
 x2y 3 3 x  6 y  2
^  ^
    ^ ^
^ ^
ar
3 x  4 y  0 3 x  4 y  0
ia
^ ^ ^
2p
2 y  2  y 1
nt
^
x 1
eB
1p
A
C

M
1. f ( x)  f (0) 2p
lim
  f ' (0)
a)
2
x 0 x
f ' ( x)  1  e x
20
2p
f ' (0)  2 1p
12
b) f ' ( x)  1  e x 1p
1  ex  0 1p
f ' ( x)  0
179
f este strict crescătoare pe R . 1p
2p
c) Aplic Teorema lui Lagrange pe intervalul [2011,2012] 1p

BA
()c  (2011, 2012) cu f (2012)  f (2011)  f ' (c) 1p
1p
RE
f ' (c )  e 2012  e 2011  1
2p
M
Unicitatea lui c este demonstrată prin faptul că : f '' ( x )  e x  0  f ' este strict crescătoare
pe R
V
2. 1
x2 1 2p
I2   dx
ar
a) 0
x 1
ia
1
I 2   ( x  1)dx
nt
0 2p
1
eB
I2  
2
1p
A
b) Arătăm că : I n  I n 1 , () n  N 1p
C
1 1p
xn 1  1
I n1   dx
x 1
M
x  (0,1)  x n  x n 1 1p
2
x n  1 x n 1  1
20
Dar , atunci :  , de unde prin integrare de la 0 la 1 , se obţine cerinţa

x 1 x 1 2p
12
c) 1
x n 2  x n 2p
I n 2  I n   dx =
0
x 1
180
1
x n ( x 2  1) 1p
= dx =
0
x 1
1
1 2p
=  ( xn 1  x n )dx   , () n  N
( n  1)( n  2)
BA
0
RE

M
Varianta 52
V

ar
ia
corespunzător.
nt
eB
obţinut la 10.

A
1. a1  2, an  222, r  10 3p
C
Aflăm n=23 , aplicând formula : an  a1  ( n  1) r

M
n ( a1  an )
Atunci S n   S 23  2576
2
2 2p
20
2. x2  9  0 1p
12
x 2  9  16 2p
2p
x 2  25  x  5saux  5
181
3. A( m, 5)  G f  f ( m )  5 1p
2p
f ( m )  2 m 2  3m  5
2p
2 3
 2m  3m  0  m  0 sau m 
2
BA
4. Numărul numerelor este A43 2p
3p
RE
4!
A43   24
(4  3)!
5. Dacă notăm cu n,n+1,n+2 lungimile laturilor , atunci din Teorema lui Pitagora , avem : 2p
M
( n  2) 2  n 2  ( n  1) 2
V
3p
 n 2  2n  3  0  n  3 . Deci lungimile laturilor sunt 3,4,5 .
ar
6. sin(  x)  sin x, cos(  x)   cos x 2p

ia
sin155  sin 25 , cos155   cos 25 1p

nt
2p
sin 25  cos 25  sin155  cos155 =0
eB

A
1. Înlocuim x=1 , y=2 , z=3 în ultima ecuaţie a sistemului 2p

C
a)
1  3 2  m3  4 2p
M
m=3 1p
2
b) 1 2 3 3p
Calculăm determinantul matricei sistemului : d  2 1 1  5m  10
20
1 3 m
2p
12
d  0  m  2
c)  x  2 y  3 z  14 1p

Pentru m=-2 , sistemul devine :  2 x  y  z  3
 x  3 y  2z  4

182
Dacă scădem din ecuaţia (2) , ecuaţia (1)  x  3 y  2 z  11 2p
Se obţine o contradicţie cu ecuaţia (3) 2p
2. f este divizibil cu X-1  f (1)  0 1p

BA
a) f (1)  2  a 3p
1p
RE
2  a  0  a  2
b) Pentru a=-2  f  X 3  2 X 2  1 = ( X  1)( X 2  X  1) 3p

M
2p
1 5 1 5
Rădăcinile reale ale lui f sunt : x1  1, x2  , x3 
2 2
V
c) Din relaţiile lui Viete avem: x1  x2  x3   a şi x1 x2  x1 x3  x2 x3  0 2p

ar
x12  x2 2  x3 2  ( x1  x2  x3 ) 2  2( x1 x2  x1 x3  x2 x3 ) 2p
ia
1p
Atunci x12  x2 2  x32  a 2 este un număr natural pătrat perfect , ()a  Z
nt
eB

A
1.  f ( x)   , deci dreapta x=0 este asimptotă verticală

lim 2p
C
a) x 0
x 0
M
 f ( x )   , deci nu există asimptote orizontale

lim 2p
x 
2
f ( x)
Aflăm dacă există asimptote oblice . Avem : m  lim
  1 , dar 1p
20
x  x
n  lim
 ( f ( x)  mx)  
x 
12
deci nu există asimptote oblice .
b) 1 1p
f ' ( x)  1 
x
183
1 1p
x  0  1 0
x
1p
'
 f ( x)  0
2p
Deci f este strict crescătoare pe (0, ) .
BA
c) Aplic Teorema lui Lagrange pe intervalul [a,b]  f (b )  f ( a )  (b  a ) f ' (c ) , c  (a, b) 1p

RE
ln b  ln a
f ' (c )  1 
ba 1p
1
f ' (c)  1 
M
c
1p
V
ba
c . Dar a<c<b de unde rezultă inegalitatea .
ar
ln b  ln a 2p
ia
nt
2. Verific dacă : F ' ( x)  f ( x), () x  R 2p

eB
a) F ' ( x)  e x  6 x 2  1  f ( x) 2p
1p
Deci F este o primitivă a lui f .
A
b) 1 1 1p
C
 x f ( x)dx =  x(e  6x  1)dx =

x 2
0 0
M
1 1 1 1p
=  xe x dx  6 x3dx   xdx =
2
0 0 0
20
1
x
1p
 xe dx  1
0
12
1
6 1 2p
Finalizare :  x f ( x)dx =1 
0
 3 .
4 2
c) 1 1 2p
 f ( x) F ( x)dx   F ( x) F ' ( x)dx 
0 0
184
F 2 (1) F 2 (0) 1p
=  
2 2
(e  2015) 2  20132 ( e  2)(e  4028) 2p

= 
2 2
BA
RE

M
Varianta 53
V
Prof: Nicolaescu Nicolae.

ar
ia
nt
eB
2log2 3  3 2p
A
1 2p
1
1. 5 5 1p
 
C
3+5=8
M
x12 x22 x13  x23 S 3  3SP

 = =
x2 x1 x1 x2 P
2
2p
S=-1
20
2. P=3 1p
12
x12 x22 8 1p
 =
x2 x1 3 1p
Condiţia de existenţă a radicalului: x 2  3x  2  0  x   ,1   2,   (1)

3. 2p
Ridicând la pătrat obţinem x 2  3x  2  12  x 2  3 x  10  0
185
x1  5, x2  2 ambele soluţii îndeplinind condiţia (1) 1p
2p
1 1 1 2p
3x  1     3x  1 
2 2 2
BA
4.  3 1 2p
x   ,  
 6 6
1p
RE
A 
 6 3
AM  3 3
M
5. 2 5p
V
a bc 569 2p
p   10
ar
2 2
ia
6. S  p  p  a  p  b  p  c   10 10  5 10  6 10  9  2p

nt
1p
S  10 2 cm2
eB

A
1.  2 3 
B2  B  B  
C

 6 1  2p
M
 8 4  2p
4 B   
a)  8 4 
2
 6 1  1p
B2  4B  
20

 2 5 
12
2a 1
det A   6ab  1
1 3b 2p
b) 1 2p
det A  0  ab   imposibil pentru a,b  Z
6
1p
186
Deci, det A  0, a, b  Z şi A inversabilă
 1 1  2  0 2  4  4 0  2p
A , A  , A     4 I 2
 1 1   2 0   0 4 
c)  4503 0  3p
BA
503 503
A2012  A4     4I 2   4503 I 2   
4503 
 0
2. 5
f (1)  f (1)  25   2    4   1024
5 5p
RE
a)
5 5 1p
 x  1   x 1  
 x2  4 x  3  q   ax  b 
M
1p
x  1  32  a  b
b) 1p
V
x  3  1056  3a  b
2p
ar
a=512, b=480
ia
f (0)  0  f  x 3p
nt
c) 2p
f  x  h ,cu h  R[ X ]
eB

A
C
1. 3 2 3 x 4
f '( x)   
2 x x 2x
M
a) 5p
2
16 2p
f '( x)  0  3 x  4  0  x 
20
x 16
0 
12
f '( x ) - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + + +
b) 2p
f ( x)        
187
 16  16 4 1p
f ( x)  f    4  2 ln  4  4 ln
 9  9 3
BA
RE
x x x
 f ( x)   3 x  2 ln x   2 ln x  
lim   2   lim   2   lim 1   , cazul 1
M
x 
 x  x 
 x 
x 
 x  2p
c)  x 2ln x
V
 x
 2ln x  2ln x x lim  2ln x  x
 lim 1    e x  e   0 3p
x 
 x 
ar
ia
2. Funcţia f este continuă pe  ,1 , (1, ) 1p

nt
3p
ls  lim  2 x  1  2  1  1 şi ld  lim  x 2  ln x   1 , f (1)  1
eB
x 1 x 1
a) x 1 x 1
f continuă în punctul x0  1  f continuă pe R  f admite primitive pe R 1p

A
C
3 3 3 3
 x3  3 16 5p
27
 f ( x )dx    x  ln x dx   x dx   ln xdx    x ln x  x  | 
2 2
 ln
b)  3 2 3 4
M
2 2 2 2
2
Fie F : R  R o primitivă a funcţiei f. Atunci F ''( x )  f '( x ) 2p

20
c) 3p
Pe intervalul  ,1 , F ''( x )  f '( x )  2 x ln 2  0 ,deci F convexă
12
188
Varianta 54

BA
RE

M
a10  a3  7 r  r  3 2p
2p
a3  a1  2 r  a1  1
V
1. 1p
1  2810
ar
S10   145
2
ia
Notăm x  y  S , xy  P
nt
3p
S  3
Sistemul devine  2 cu soluţia S=3,P=2
eB
2. S  2P  5
2p
x  1 x  2
x,y sunt soluţiile ecuaţiei x 2  3 x  2  0 adică  sau 
y  2 y 1
A
Notăm 4 x  y >0 .Ecuaţia devine y 2  2 y  1  0 2p

C
Soluţia ecuaţiei este y=1 1p

M
3. 2p
Revenim la notaţie, 4 x  1  x  0
2
1 2p
20
x1   P  x1 x2  1
x2
12
4. 5m  1 1 3p
P  1 m  
m 4
sin 70o cos 20o  sin 20o cos 70o sin  70o  20o  sin 90o
= 
cos 70o cos 25o  sin 70o sin 25o cos  70o  25o  cos 45
o
5. 3p
189
1
=  2
2 2p
2
3  1  4   2   7 3p
BA
d ( A, h) 
32  4 2
6. 12 2p
d ( A, h ) 
RE
5
M

V
1. 2 m 3
ar
m 2 1  2m 2  6m  28 2p
3 1 2
ia
2p
nt
a) det A  0    260    2 65 deci m  Q

eB
Deci  m  Q sistemul este compatibil determinat 1p
2p
A
2 m 2  6 m  28  33   2 m 2  6 m  5  0
b)  m  36  40  4  0 1p
C
2p
Atunci 2 m 2  6 m  5  0 m  R
M
2
det A  32 1p
20
c)
1 1 3 2 1 3 2 1 1
1  2 2 1  0 , 2  1 2 1  32 , 3  1 2 2  0 3p
12
1 1 2 3 1 2 3 1 1
1p
x=0, y=1,z=0
2. Sunt inversabile clasele a astfel încât (a,9)=1 2p
a) 3p
190
      deci 6 elemente
Sunt inversabile 1,2,4,5,7,8
5 x  3  0  5 x  3  6 2p
b) 3p
6
x   6  5  6  2  3
1
5
BA
3 1    2p
 3 1  2
1 4
RE
c)
1 2 3
3 1 2  7  0  4  3  2  6  0
2p
M
1 1 7
V
1 2 3
3 1
ar
1p
 3 1 2 = 2
1 4
1 1 7
ia
nt
eB
1.
A
1
f '( x ) 
( x  3) ' x  ( x  3)  
x '

x  ( x  3)
2 x  2x  x  3  x  3 3p
C
x x 2x x 2x x
a) 2p
Pentru x  3,   ,obţinem că f '( x )  0 ,deci f este crescătoare.
M
3p
2
Deoarece f este crescătoare pe  3,   ,rezultă că f(2012)>f(2011)

20
2015 2014
   2015 2011  2014 2012
b) 2012 2011 2p
12
Ecuaţia tangentei este y  y0  f '  x0  x  x0  2p
c) 1p
1
f '(4) 
16
191
7 1 2p
y  ( x  4)  x  16 y  52  0
2 16
2. 1 x 5p
 f1 ( x ) dx   dx  ln x  x  C
x
a)
BA
2 2  1  x n 1  x n 1 
2 2 3p
n 1
 f n ( x)dx   f n 1 ( x )dx      dx   1  x  dx
1 1  x
1 
x  1
RE
b) n
2p
1  x  2
n
3 2 n
=
n
|
1

n
M
4 3p
V 
2
1  x  2
 1 2  x3 1 2
dx     2  2  x  dx     2 x   |
x2 x  3 x 1
V
1 1 
c) 2p
ar
29
V
6
ia
nt
eB

A
Varianta 55
C

M
2
20

12
3 3 3 1
b6  b3  q 3   q  q 
32 4 2
1. 3p
3 1
b1  b3 : q 2  : 3 2p
4 4
192
Elementele raţionale sunt 3

1, 3 8, 3 27 . 2p
2. 3p
BA
nr . cazuri favorabile 3
Probabilitatea P  
nr . cazuri posibile 50
Condiţia de existenţă a logaritmului x 2  2 x  0  x  (  , 2)  (0, ) 2p

RE
1
2 2
Ecuaţia devine x  2 x  9  3 cu soluţiile x1  1, x2  3
3. 2p
M
Ambele soluţii aparţin mulţimii (  ,  2)  (0,  ) ,deci S  1, 3 1p
n! n(n  1)(n  2) 2p
V
Cn3  
4.
(n  3)! 3! 6
ar
n ( n  1)( n  2) 3p
Ecuaţia devine  n ( n  1)  n  2  6  n  8  N
ia
6
nt
 2  5  0 3  1  4  2p
G ,   G (1, 0)
 3 3 
eB
5.
x2 y3 3p
AG :   AG : x  y  1  0
1 2 0  3
A
C
7 7 3p
2
sin x   1  cos x   
16 4
M
6.
  7 2p
2
x   0,   sin x  0  sin x 
 2 4
20

12
1.  2 0  2 0   4 0  2p
A2     
 0 7  0 7   0 49 
2p
193
a)  3 0
3I 2   
 0 3 1p
7 0 
A2  3I 2 =  
 0 52 
BA
n 3p
det  An    det A  14n
b) 2p
14 /14n  det  An 
RE
a b  1p
Fie X     M 2 ( R)
M
c d
c)  2a 2b   2a 7b  2p
V
AX=XA     deci b  c  0

 7c 7d   2c 7d 
ar
a 0 2p
a, d  R  X    deci ecuaţia are o infinitate de soluţii în M 2 ( R )
ia
0 d 
nt
2. Legea de compoziţie fiind comutativă, rezolvăm ecuaţia x  e  x 1p
a) 4p
eB
xe  8 x  8e  72  x  e ( x  8)  9( x  8)  e  9
Fie x, y  8,    x  8  0, y  8  0 2p
A
b) 2p
( x  8)( y  8)  0  xy  8( x  y )  64  0
1p
C
xy  8( x  y )  72  8  x  y  8,  
M
2 x  2 x  72  2 2 x  16  2 x  72  72 2p
c) 3p
2 x  2 x  16   0 şi deoarece 2 x  0  2 x  16  0  x  4
2
20

12
1. ls  lim  2 x 1  1  2
x 1
x 1
1p
194
3x  1 1p
ld  lim 2
x 1 x
a) x 1 1p
f(1)=2
Deoarece ls  ld  f (1) ,rezultă că f este continuă în punctul x0  1 2p

BA
Calculăm derivata funcţiei pe 1,   .

RE
1p
'
f ' x 
 3x  1 x   3x 1 x '  1
 0 x  1,  
b) 2 3p
x2
M
x
1p
Deoarece f '( x )  0 x  1,   rezultă că f este strict crescătoare pe 1,  
V
ar
lim f ( x )  lim  2 x1  1  1 3p

ia
x  x 
c) 2p
Graficul funcţiei f admite asimptotă orizontală spre -  , dreapta de ecuaţie y=1
nt
eB
2. x5 5p
 f ( x)  ( x  1)dx   x 4 dx  C
a) 5
A
x4 1
 x3  x 2  x  1 
b) x 1 x 1 2p
C
1 1
x4  3 2 1  7
0 x  1 dx  0  x  x  x  1  x  1 dx   12  ln 2
M
3p
2
2p
f '( x ) 
 x  '  x  1  x  x  1 '  3x
4 4 4
 4 x3
 0 , x  1, 2  deci f este crescătoare pe 1, 2
2 2
 x  1  x  1
20
c) 2
3p
1 16
Atunci f (1)  f ( x )  f (2)    f ( x )dx 
12
2 1 3
195
Varianta 56
Prof:Oláh Csaba.
BA
RE

M
1. 211  1 11 2p
a  2 1
2 1
V
1
 1 211  1
11 a 211  1
b 2
ar
 10   11  210  1024 . 3p
1 2 b 2  1
1
2 210
ia
2. y4 x4 1p
nt
y  2x  4  x  , f 1  x  
2 2
eB
24
f 1  2    1 , f  3  2  3  4  10  2p
2
 f 1  2   f  3  10 .
A
2p
C
3. x  0 , log 3 x  t 
2p
M
t 2  3t  2  0 , t1  1, t 2  2
log 3 x  1  x  3 , log 3 x  2  x  9
2
2p
x  3,9 .
20
1p
4. 5! 4 5 5p
Numărul submulţimilor cu 3 elemente C53    10 .
12
2!3! 2
5. a 1 1 2p
   a  1 a  5   a  1  a 2  5a  6  0
a 1 a  5
a1  2 , a2  3  a  3, 2 . 3p
196
6.
sin x   1  cos2 x 
8 2 2 4p
 
9 3
1p
BA

RE
1.  1 0 0
a)  
Dacă x  0 , A  0    0 1 0   I 3 . 5p
0 0 1
M
 
b)  ax 0 0 ay 0 0   ax  ay 0 0 
V
     
A x  A y   0 1 x  0 1 y   0 1 x y  3p
0 0 1   0 0 1   0 0 1 
ar

ia
 a x y 0 0 
 
 0 1 x  y   A x  y  .
nt
2p
 0 0 1 

eB
c) b) 3p
 A  x   A  x   ...  A  x   A  x  x  ...  x   A  2012 x  
2012
 A  x   2012ori 
2012  ori
A
 a 2012 x 0 0 
 
 0 1 2012 x  .
C
2p
 0 0 1 

M
2.  x  4  y  4   4  xy  4 x  4 y  20 . 5p
2
a)
b) a  x  a   a  4  x  4   4  a   a  4  x  4   a  4  2p
20
  a  4  x  4    a  4   0   a  4  x  5   0
12
2p
a  4.
1p
c) Din b) se ştie că 4  x  x  4  4 2p
197
1  2  ...  100  1  2  ...  15  16  17  ...  100  4 . 3p

4
4
4
BA
1. 3 3p
RE
x 3  3 x 2  3x x3  3x 2  3 x  1  1  x  1 1
a) f  x  2  2
 2
 2

x  2x 1 x  2x 1  x  1  x  1
M
1
 x 1 2
.
 x  1 2p
V
b) y  x  1 ecuaţia asimptotei oblice spre  2p

ar
Asimptota orizontală nu este 1p
2p
ia
Asimptotă verticală x  1 .
c) ' 3p
nt
'
 1  2
f  x   x 1 2
  1 3
 0 , x  R 
  x  1   x  1
eB
2p
 f e crescătoare pe R .
A
2.  

5p
 f 0  x  dx   cos xdx  sin x   0 .
a)
C
 
b)    
M
 f1  x  dx    x  2 cos xdx   x cos xdx  2  cos xdx , g  x   x cos x e funcţie impară,

    2p

2
integrând pe un interval simetric,   ,   , devine zero,  cos xdx  0 din a).


20

3p
 f  x  dx  0  0  0 .
1
12
c)  
2
 2p
  g  x  dx    x  2  cos x  x cos x  dx  4  cos 2 xdx 
2
0 0 0
198
  3p
 sin 2 x   sin 2 sin 0  2
 2  1  cos 2 x  dx  2  x    2    0   2 .
0  2 0  2 2 
BA
Varianta 57
RE
Prof:Oláh Csaba.
M
V
ar

ia
1. log 2 9 log 2 32 2log2 3 2a 1p

log 2 3  a , log6 9     , în mod similar
log 2 6 log 2 2  3 1  log 2 3 1  a
nt
log 2 27 3log 2 3 2  3log 2 3 2  3a

eB
1  log 4 27  1   1  
log 2 4 2 2 2
2p
2a
A
log 6 9 4a
 1 a  . 2p
1  log 4 27 2  3a  a  1 3a  2 
C
2. Numerele raţionale din mulţime:  3 8 ,  3 1 , 0 , adică 5 la număr 2p

M
1p
Numărul de elemente al mulţimii: 21
2
5
Probabilitatea ca să alegem la întâmplare un număr raţional p  .
20
21 2p
3. 2 3p
Ecuaţia poate fi scrisă aşa 2 2 x  2  2 x  1  0  2 x  1  0 ,
12
2x  1  x  0 .
2p
4. x1 , x2  1,   , f  x1   2 x1 1  1 , f  x2   2 x2 1  1 1p
199
f  x1   f  x2   2 x1 1  1  2 x2 1  1  x1  1  x1  1  2p
 x1  x2 , deci f e injectivă.
2p
5. AB 2  BC 2  AC 2 81  100  36 3p
BA
cos B   
2 AB  BC 2  9 10
145 29 2p
  .
RE
180 36
 
6.  AB  2 AC 5p
AM  .
3
M

V
ar
1. 2 1 1 0 0 1 3p
c1  2 c3
a)
det A  1 a 2  3 a  2 2 
ia
c2  c3
a 1 1 a2 0 1
nt
3 a2 2p
   a  2  a  2 .
eB
a2 0
b) det A   a  2  a  2  , A1  a   a  R \ 2, 2 . 5p

A
C
c) a4
2 x  y  z  3
M

 x  4 y  2 z  6 , se adună prima ecuaţie cu a treia, şi se obţine 6 x  12  x  2 2p
4 x  y  z  9

2
Se înlocuieşte x  2 in prima şi a doua ecuaţie şi se obţine

20
1p
x  2
 y  z  1 
12
     y  3  z  4 , deci y  3. 2p
2 y  z  2 z  4

2. X 2  2 X  15   X  3 X  5  1p
a)
 
f  X 2  2 X  15  f e divizibil cu  X  5  X  3 , adică
200
are două rădăcini reale x1  5 , x2  3 , se verifică prin schema lui Horner. 4p
b) Folosind schema lui Horner, f se poate scrie

f   X  5  X  3 X 2  3 X  2  
2p
BA
  X  5  X  3 X  1 X  2  , rezultă că celelalte două rădăcini sunt x3  1 şi x4  2
Adică toate rădăcinile sunt reale. 3p

RE
c) Fie u  a  ultima cifră a numărului a , un număr se îmăparte la 10 dacă se termină în 0 1p

M
Fie a  x1n  x2n  x3n  x4n , n  N 
n  1  u  a   u 5  3  1  2  5
V
n  2  u  a   u  25  9  1  4   9
ar
3p
n  3  u  a   u 125  27  1  8   7
ia
n  4  u  a   u  625  81  1  16   3 , cum ultimele cifre ale puterilor se repetă din 4 în 4 (in

nt
cazul numerelor 3 si 2 ) sau nu se schimba deloc ( 5 şi 1 ), se poate deduce ca acest număr a nu se va

eB
termina în 0 , deci
1p
xn
1 
 x2n  x3n  x4n  10 , n  N  .
A
C

M
1. f  x   f 1 2p
lim  f ' 1
2
a) x 1 x 1
20
f  x 
e x

 e x x  e x  e x
 f  1 
e  e 1  e  e 1 2
 .
3p
x2 1 e
12
b) e x  e x ex 1 2p
lim f  x   lim  lim  lim x 
x  x  x x  x x  xe
   0   , nu există asimptotă orizontală în  . 3p
201
c) 1
eln x 
lim f  ln x   lim e ln x 
2p
x  x  ln x
1
x
 lim x  lim x  lim 1    0   . 3p
BA
x  ln x x  ln x x  x ln x
2.
 
x 3  x 2  x  2   x  2  x 2  x  1 se verifică prin desfacerea parantezelor si efectuarea operaţiilor 5p
RE
a) de pe partea dreapta.
b) 2p
 x  2   x2  x  1 x2  x  1
M
 f  x  dx    x  2   x2  1 dx   x2  1 dx 
V
x2  1 1 2x 1
 2
x 1
dx   2 dx  x  ln x 2  1  C .
2 x 1 2
  3p
ar
c) 2p
1 1
 x 1  x 2  x  1 1
x3  1
ia
  x 1 f  x  dx  
0 0
x2  1
dx   2 dx 
0
x 1
nt
 
 x x 2 1
1
1 3 1 1
 x2 1 
eB
x x 1 2x 1 2p
 2
x 1
dx   2
2 0 x 1
dx   2
x 1
dx    ln x 2  1  arctgx    
0 0  2 2 0
1 1 1 1 e  1p
A
  ln 2  arctg1  0  ln1  arctg 0  ln  .

2 2 2 2 2 4
C
M
2
20
12
202
Varianta 58
Prof: Oláh Csaba.

BA
RE

M
1. Se cunoaşte formula Cnk  Cnn  k  1p
2p
 C167  C169 şi C16
12
 C164 
V
 a  b  C167  C169  C16

12
 C164  0 .
ar
2p
ia
2. 2
   2m  3  12m  4m 2  9 1p
nt
 4m 2  9
min f  x     , min f  x   3  2p
4a 4m
eB
xR xR
4m 2  9 2
  3  4m2  12m  9  0   2m  3  0 
4m
A
3 2p
m .
C
3. 1 1p
M
x 1, 2 1  , trecem în baza 2 1

2 1
2
log  x  1
log  x  1  2 1
 1  log  x  1  log  x  1  1
2 1
log  2 1  2 1 2 1
20
2 1 1
x 1 x 1 2p
 
12
log 2 1
 log 2 1
2  1 , deci  2 1
x 1 x 1
2 2 22 2 2p
x 1  2x  x  2 1  x    2 1 1.
2 2
203
4. 54 b7 3p
b3  b1q 2 , b7  b1q 6    q4  q4  9  q   3
6 b3
b3 6 2p
b1   2.
q2 3
BA
5. d : 2 x  y  4  0 , y  2 x  4  md  2 1p
1 1
d1 : y  2  md1  x  1 , md  md1  1  md1  
RE
md 2 1p
1 3p
d1 : y  2    x  1  x  2 y  5  0 .
2
M
6. BC AC AC  sin A 2p
 (teorema sinusurilor)  BC  
sin A sin B sin B
V
2
ar
10 
 2  10 6 .
3 3 3p
ia
2
nt
eB
1. 1 2 a 3p
a)
det A  0 1 
5  a 2  10a  5 , a 2  10 a  5  0  x  5  30, 5  30 
A
a 1 0
C

A este inversabilă  a  R \ 5  30, 5  30 .  2p
M
b)  1 2 1  1p
 
2
a  1 , A   0 1 5  , calculând A , se obţine
1 1 0 
 
20
 5 1 11   5 1 11 
  1 1  
12
 1 
A   5 1 5  , de unde A   A    5 1 5  .
 1 1 1  det A 6   4p
   1 1 1 
c) A X  B  1p
204
 5 1 11   2 0 0   10 1 22  4p
1 1     1 
 X  A  B    5 1 5    0 1 0    10 1 10  .
6     6  2 1
 1 1 1   0 0 2   2 
2. Utilizând relaţiile lui Viete x1  x2  x3  1 , x1 x2  x2 x3  x3 x1  1 , atunci 1p

BA
a) 2 2 2p
x12  x22  x32   x1  x2  x3   2  x1 x2  x2 x3  x3 x1    1  2 1 
2p
 1  0 rezultă că f nu are toate rădăcinile reale.
RE
b) Se opoate observa uşor că f 1  0  x  1 este o rădăcină reală a polinomului. 5p

M
c) Rădăcinile polinomului satisfac ecuaţia f  x   0 . 1p

V
x13  x12  x1  3  0
ar
x23  x22  x2  3  0
2p
ia
x33  x32  x3  3  0 , adunând cele trei relaţii, obţinem

nt
x13  x23  x33  x12  x22  x32  x1  x2  x3  9  0 , de unde

eB
1 1
2p
3 3 3
x  x  x  11 .
1 2 3
A
C

M
1. x 2  1 x2 1 1 5p
a) f  x  2
 2  2  1 2 .
2
x x x x
20
b)  f   x   0, dacă x  0 3p
 1  2
f   x   1  2   3   
 x  x  f   x   0 dacă x  0
12
2p
 f e descrescătoare, dacă x  0 şi e crescătoare dacă x  0 .
c) k 2  1  k  1 k  1 1p
f k   
k2 k k
205
lim  f  2   f  3  ...  f  n    lim

1 3 2  4
  ... 
 n  1 n  1  2p
n  n  2  2 33 n n
n 1 1 2p
 lim  .
n  2 n 2
BA
2. F   x   f  x   2x  x 2  0  3p
a) 2p
 F este o funcţie crescătoare.
RE
b) 2 2
2 3p
 2x x3  4 8 2 1
  x
f  x  dx   2  x dx   2

      
1 1  ln 2 3  1 ln 2 3 ln 2 3
M
2 7
  .
ln 2 3 2p
V
c) 2 2 2
  f  x   f  2 x   dx   f  x  dx   f  2 x  dx
ar
1 1 1
ia
2
2 2
 4x 4 x3 
  x
f  2 x  dx   4  4 x dx    2
 
nt
1 1  ln 4 3 1 3p
eB
16 4  8 4 4 1 12 28
      ,
ln 4 3 ln 4 3 ln 4 3
2
2 7
A
Din b)  f  x  dx  ln 2  3 , atunci
1
C
2
2 7 12 28 2 12 35 2p
  f  x   f  2 x   dx  ln 2  3  ln 4     .
3 ln 2 ln 4 3
M
1
2
20
12
Varianta 59
Prof: Opriţă Elena
206
BA
1. Aplică formula an  a1  (n  1)r pentru n  4 : a4  a1  3r 3p

RE
2p
Obţine a4  11
M
2. Pune condiţia   0 1p
Calculează   16  4m 2p
V
Obţine m  4 2p
ar
ia
3. Scrie forma echivalentă 36 x12  36 1p

nt
Foloseşte injectivitatea funcţiei exponenţiale şi ajunge la ecuaţia 6 x  12  6 2p

eB
2p
Finalizare x  3
4. 0
Cantitatea de magneziu este 2 / 00  2,5 2p
A
3p
C
Obţine 5g de magneziu
M
5. 2 2 2p
Lungimea segmentului AB   x A  xB    y A  y B 
2
2 2
AB  1  2    3  1 2p
20
1p
AB  5
12
6. AC  AB  sin  ABC  2p
Aria triunghiului ABC este  ABC 
2
1p
207
3  5  sin 300 2p
 ABC 
2
15
Finalizare  ABC 
4
BA

RE
1. 1 0 2p
a) Pentru x  1 şi y  0 se obţine  G
0 1
M
0 0 2p
Pentru x  y  0 se obţine  G
0 0
V
Finalizare 1p
ar
b)  x y  t z 1p
Fie A    şi B    , x, y, t , z  R
 5x y   2z t 
ia
 xt y  z 2p
nt
A B   G
 2( y  z ) xt 
eB
 xt  5 yz xz  yt  2p
AB   G
 5( xt  yt ) xt  5 yz 
A
c) A inversabilă dacă det( A)  0 . 1p

C
1 1p
det( A)  x 2  5 y 2  0 deci A1  A*
det( A)
M
 x y 1p
*
Calculează A   
2
 5 y x 
20
 x y  2p
 x2  5 y2  2 2 
x  5y
Scrie A1   
12
 5y x 
  x2  5 y2 2 2 
x  5y 

2. Scrie x  y  4 xy  4 x  4 y  4  1 1p
a) 3p
208
x  y  4( xy  x  y  1)  1 
 4  x  y  1   y  1   1 
 4( x  1)( y  1)  1
1p
Finalizare
BA
b) Legea " " asociativă dacă  x  y   z  x   y  z  x, y , z  R . Calculează 3p
 x  y   z   4 xy  4 x  4 y  3  z  ...  16 xyz  16 xy  16 xz  16 yz  16 x  16 y  16 z  15
RE
Calculează
x   y  z   x   4 yz  4 y  4 z  3  ...  16 xyz  16 xy  16 xz  16 yz  16 x  16 y  16 z  15 . 2p
M
c) x  x
Scrie ecuaţia   ... x  1 sub forma 42011  x  1
2012
 1  1 care este echivalentă cu 2p
de 2012 ori
2p
V
2011 2012
4  x  1 0
ar
Obţine soluţia x  1 1p
ia
nt

eB
1. Calculează f (1)  1  a 2p
a)
Scrie ecuaţia f (1)  2 sub forma 1  a  2 2p
A
1p
Obţine a  1
C
b) f ( x)  f (1) 1p
Observă că lim  f '(1)
M
x 1 x 1
x   
2
2
1 ' x  x2 1 x ' 1p
Calculează f '( x) 
x2
20
x2  1 1p
Obţine f '( x) 
x2
12
f ( x )  f (1)
Calculează f '(1)  0 şi deduce că lim  f '(1)  0 2p
x 1 x 1
c)

f este strict crescătoare pe  a ,  dacă f '( x )  0  x   a ,  .
   1p
209
x2  a 1p
Calculează f '( x) 
x2 1p
2 2 2
Observă că pentru x  a  x  a  x  a  0, x  0
2p

Rezultă că f '( x )  0  x   a ,  ceea ce implică f este strict crescătoare pe  a ,  
BA
 
2. 1 1 2p
Pentru a calcula  f ( x)dx   xe x dx aplicăm metoda de integrare prin părţi.
RE
a) 0 0
1 1 1 2p
x x 1
 x(e ) ' dx xe   e x ( x) ' dx e   e x dx
0
M
0 0 0
1
x
1p
Obţine  xe dx  1
V
0
ar
b) Calculează f ( x) g '( x)  2 x e
2 x 1p
1p
ia
1 1
 2 x e dx  2 x  e  ' dx 
2 x 2 x
1p
nt
0 0
1
1
 2 x e  2  ( x 2 ) ' e x dx 
2 x
eB
0 0
2p
1
 2e  4  xe x dx  2e  4
0
A
c) Calculează h( x)  f ( x )  g ( x )  xe x  x 2  2 2p
C
1 1p
   h( x)dx
M
0
1 1 1 1
2p
  xe  x 2  2 dx   xe x dx   x 2 dx   2dx
x
Scrie formula pentru arie  
2
0 0 0 0
10
20

3
12
Varianta 60
210
Prof:Opriţă Elena
BA

RE
1. Ecuaţia are rădăcini reale dacă   0 x  R . 1p
2p
Calculează   5m 2  10m  5
M
2
2p
Scrie expresia pentru   5  m  1 şi observă că   0 m  R
V
2. Numărul submulţimilor cu 8 elemente ale unei mulţimi cu 10 elemente este C10

8 2p
ar
1p
k n!
C 
ia
n
k ! n  k  !
nt
8 2p
Calculează C10  45
eB
3. 2 2p
Scrie  0,  285714 
7
1p
Observă că 2012  6  335  2
A
a2012  8 2p
C
4.  x 2  7 x  17  0  8  2p
 x    ,  
M
C.E 
3x  8  0  3 
2
Foloseşte faptul că funcţia logaritmică este injectivă şi obţine x 2  7 x  17  3x  8 . Găseşte

3p
20
x1  1 C.E şi x2  9  C.E
5.  
Foloseşte formula cos 1800  x   cos x şi obţine cos1300   cos500 2p
12
3p
Obţine cos 500  cos1300  0
6. Fie d ' dreapta căutată. Din condiţia d // d ' se obţine md  md ' . Deci panta dreptei d ' este 2p
211
5 1p
md '  
12
Ecuaţia dreptei care trece prin punctul A şi este paralelă cu d ' este: y  y A  md '  x  x A  2p
Înlocuieşte şi obţine ecuaţia pentru d ' : 5 x  12 y  17  0

BA

RE
1. 2 3 2 1p
Scrie A  A  A şi A  A  A
a)
2p
 62 0
M
2
Calculează A   
0 1
2p
V
 63 0
Calculează A3   
0 1
ar
b) n
Calculează det( A )  6
n 3p
ia
2p
Rezolvă ecuaţia 6n  1296 şi obţine n  4
nt
eB
c) 2
Scrie B2012  A  A  ...  A
2012 1p
2p
 6  62  ...  62012 0 
B2012 
A

 0 2012 
C
 6 2012
B2012 5
 6  1 0  2p
 
M
 0 2012 
2
2.  x1  x2  x3  3 3p

Scrie relaţiile lui Viete pentru ecuatia data.  x1 x2  x1 x3  x2 x3  1
20
a)
 x x x  1
 1 2 3
12
Obţine că x1  x2  x3  3 2p
b) 2
Scrie x12  x22  x32   x1  x2  x3   2  x1 x2  x1 x3  x2 x3  3p
2p
212
2 2 2 2
Obţine x1  x2  x3  3  2  1  7
c) 1 1 1 2p
x1 x2 x3
1 1 1 x x x
x3 x1 x2     1  2  3 
x1 x2 x3 x2 x3 x1 x3 x1 x2
BA
1 1 1
x2 x3 x1

x2 x3  x1 x3  x1 x2  x12  x22  x32  2p
RE
x1 x2 x3
1 7
 6 1p
1
M
V
ar

ia
nt
1.
a)
 
Aplică formula x n '  nx n 1 2p
eB
3p
2011
Calculează f '( x)  2012 x
b) x2012   2012 2p
Observă că lim  f '( )
A
x x 
C
2011
Calculează f '( )  2012 2p
1p
M
x 2012   2012
Finalizează lim  2012 2011
x x 
2
c) Intervalele de concavitate si convexitate le stabilim cu ajutorul semnului funcţiei f '' 1p

20
1p
Calculează f ''( x)   f '( x)  '
12
f ''( x)  2012  2011x 2010

1p
2012
Observă că x  0, x  R deci f ''( x )  0, x  R ceea ce implică faptul că f este convexă pe R 2p
2. 1 2p
Scrie I1  xe  x dx şi aplică metoda de integrare prin părţi.

a) 0
213
1 2p
1 1
I1    x (e  x ) ' dx   xe  x  e x
0
0 0
2 1p
Finalizează I1   1
e
BA
b) 1 1 1p
I n   x e dx    x n  e  x  ' dx
n x
0 0
RE
1 1p
1
I n   xn e x    x n  ' e  x dx
0 0
M
1
1 1p
I n    n  x n 1e  x dx
e 0
V
1 2p
I n    nI n 1 , n  N , n  2
e
ar
ia
c) 1 1 1 2p
n 1 n x n
Integrând inegalitatea dată de la zero la unu se obţine 0 x  e dx  0 x e dx  0 x dx
nt
1 xn 1 1 x n1 1 1p
eB
 In 
e n 1 0 n 1 0
1 1 2p
Din relaţia de mai sus ajunge la  In  , n  N *
A
 
n  1 e n  1
C
M
2

20
Varianta 61
Prof:Opriţă Elena
12
214
1. 1 3p
log 2 128  log 3 27  log 4  7  3   1
4
1 2p
Finalizează log 2 128  log 3 27  log 4 3
BA
2. Suma elementelor mulţimii A este 1  4  7  ...  37 1p

RE
Observă că termenii sumei formează o progresie aritmetică cu primul termen 1 şi raţia 3. Termenul 2p
general al unei progresii aritmetice este an  a1   n  1 r . Numărul de termeni îl află din relaţia
1  ( n  1)  3  37  n  13
M
1  37  13  S 2p
Calculează suma S13  13  249
2
V
3. Scrie ecuaţia sub forma 2

x2 3 x
 24 1p
ar
2p
Folosind injectivitatea funcţiei exponenţiale obţinem x 2  3x  4  x 2  3x  4  0
ia
2p
Rezolvă ecuaţia şi obţine soluţiile x1  1 şi x2  4
nt
4. Înălţimea copacului după o lună 10  4%  10  ...  10, 4m 2p

eB
Înălţimea copacului după două luni 10, 4  4% 10, 4  ...  10,816m 3p

A
5. A ' este simetricul punctului A în raport cu B  B este mijlocul segmentului A ' A 2p

C
 x  xA ' yA  y A '  3p
B A ,  deci xA'  2 xB  xA  14 şi y A'  2 yB  yA  6 . Obţinem A '  14, 6  .
 2 2 
M
6. Foloseşte formula BC  AB  AC  2  AB  AC  cos  BAC  2p

2 2 2
2
1p
2 2 2 1
BC  5  8  2  5  8 
20
2 2p
Obţine BC  7
12
1. 2 2p
Scrie A  A  A
a)
2p
215
0 0 0
 2 
Calculează şi obţine A   0 0 0 
0 0 0
 
1p
2
Finalizează A  O2
BA
b) 2
Calculează  I 3  A  I 3  A   I 3  I 3 A  AI 3  A .
2 3p
2p
I 3   I 3  A I 3  A
RE
Folosind proprietăţile matricei unitate si punctul a) obţinem
c) Folosim punctul b) şi definiţia funcţiei inversabile obţinem 1p

M
1 2p
 I3  A  I3  A
2p
 2 1 1 
V
1  
Scrie  I 3  A    2 3 2 
ar
 3 3 2 
 
ia
2. Restul împărţirii polinomului f la X  2 se obţine folosind teorema restului 1p

nt
a) 2 3p
Restul este f ( 2)   2    2   1
1p
eB
Finalizează f ( 2)  3
b)  x1  x2  1 3p
2 2 2
Scrie relaţiile lui Viete  şi calculează x1  x2  ( x1  x2 )  2 x1 x2  1
A
x x
 1 2  1 2p
C
x13  x23   x1  x2   x12  x1 x2  x22   ...  2

M
c) g ( x)  f ( x)  1  x 3  2 x 2  2 x  1  0 2p
2p

Scrie ecuaţia sub forma  x  1 x 2  x  1  0 
2
1p
20
Obţine x  1 soluţie.
12
1. f '( x )  x ' 3'  3x  ' 2p

a)
216
f '( x)  1  0  3x ln 3 2p
1p
f '( x)  1  3x ln 3
b) f este crescătoare pe R dacă f '( x)  0, x  R 1p

BA
1p
f '( x)  1  3x ln 3
2p
3x  0, x  R şi ln 3  0 implică f '( x)  0, x  R
RE
1p
Concluzia: f este strict crescătoare pe R .
M
c) f ' 1  f '  2   ...  f '  2012   1  3ln 3  1  32 ln 3  ...  1  32012 ln 3 1p
1p
V
 2012   3  32  33  ...  32012  ln 3

ar
2012
1
 2
Calculează suma 3  3  3  ...  3
3 2012
 33 1p
ia
3 2012
nt
Finalizează f '(1)  f '(2)  f '(3)  ...  f '(2012)  2012 

2
 
3  1 ln 3 2p
eB
A
2. Funcţia F este o primitivă pentru funcţia f dacă F este derivabilă şi F '( x )  f ( x ) . 2p

C
a) F este derivabilă deoarece este sumă de funcţii elementare şi 2p

F '( x)   e x  '  x 4  '  x 3  '  2 x  ' 2 '  e x  4 x 3  3 x 2  2
M
Deci F '( x )  f ( x ) 1p
2
b) 1 1 1p
F 2 ( x) 1
 f ( x ) F ( x )dx   F '( x ) F ( x )dx  
20
0 0
2 0
2 1p
e  x 4  x3  2 x  2  1
12
 
2 0
2 1p
(e  1  1  2  2)2  e  2
  
2 2
2p
217
2 2

 e  2   e  2   4e
2
c) x
Calculează xf ( x)  F ( x)  ...  xe  5 x  4 x  4 x  2
4 3 2p
1p
BA
  xe  5 x  4 x  4 x  2 dx 
x 4 3
0
1 1 1 1 1
x 4 3 2p
  xe dx   5 x dx   4 x dx   4 xdx   2dx ...  3
RE
0 0 0 0 0
M
V
ar

ia
Varianta 62
nt
Prof: Păcurar Cornel-Cosmin

eB
A
C

M
1. 2 x  3  3  3  2 x  3  3  0  x  3 3p
2p
A  0,1, 2,3
2
20
2. S  f 1  f  2   ...  f 10   2 1  3  2  2  3  ...  2  10  3 1p

12
2p
S  2  1  2  ...  10   3 10
2p
S  140
3. 32 x  4  3 x  2 1p
218
2x  4  x  2 2p
x  2 2p
4. C31  3 2p
BA
2p
A32  6
1p
RE
3C31  2 A32  3
5. 3p
M
AB  4 2, BC  2 10, AC  2 10
2p
P ABC  4 2  4 10
V
ar
6. MN  NP  sin  MNP  2p
A MNP 
2
ia
1
sin  MNP   1p
nt
2
2p
eB
A MNP  12

A
C
1. A1  2,1 , A2  4, 4  2p
a)
M
x y 1
A1 A2 : 2 1 1  0 2p
2
4 4 1
20
A1 A2 : 3 x  2 y  4  0 1p
b) 0 0 1 2p
12
 2 1 1
4 4 1
4
1p
219
1 2p
AOA1 A2    2
2
c) 2n 3n  2 1 3p
Justificarea faptului că 2 p 3 p  2 1  0
BA
2q 3q  2 1
2p
 Am , An , Ap coliniare
RE
2. m  3  f  x 3  5 x 2  2 x  8 1p
a) C  x2  3x  4 3p
M
R0 1p
V
b) f   x  1  f  1  0 2p
ar
f 1  1  m  2  2  2m  14  3m  9
1p
ia
3m  9  0  m  3
2p
nt
eB
c) Cu notația 2 x  t >0  t 3  5t 2  2t  8  0   t  2  t  1 t  4   0 2p
1p
t  1 <0
A
1p
t  2  x 1
C
1p
t 4 x2
M
2

20
12
1. lim f  x   5, lim f  x   5, f  0   5 3p

x 0 x 0
a)
2p
f este continuă în punctul x0  0
220
b) f  x x 5 1 3p
lim  lim  lim
x 5 25  x 2 x 5  5  x  5  x  x 5 5  x
f  x 1 2p
lim 2

x 5 25  x 10
BA
c) Ecuația tangentei este y  f  2   f '  2  x  2  2p

RE
5 10 x
Pentru x <0, f  x   2
 f '  x  2
, oricare ar fi x <0
x 1  
x 2
 1 2p
M
4 13
Ecuația tangentei este y   x 
5 5 1p
V
2. F e elementară  F e derivabilă 2p
ar
a) F '  x   f  x  , x   2p
1p
ia
 F e primitivă pentru f
nt
b) 2 4 ln 2 2p
 F  x   f  x  dx   ydy
eB
1 2
2 4  ln 2
y2 2p
1 F  x   f  x  dx 
2
A
2
ln 2 2  8ln 2  12 1p
C
 F  x   f  x  dx 
1
2
M
c) e e e 2p
A   F  x dx  2 xdx   ln xdx
2
1 1 1
e e
e2  1 2p
20
1  , ln xdx  1
2 1
xdx
1p
12
A  e2
221
Varianta 63

BA
RE

M
1. b1  q 5  1 3p
S5 
q 1 2p
V
S 5  31
ar
2. 2 2
S  f  3  f  2   ...  f  2   f  3   3   2   ...  22  32 2p
ia
3p
S 0
nt
3. x3  x 2  1  x3  3x 2  3x  1 2p
eB
4 x 2  3x  0 2p
1p
 3
x   0,  
A
 4
C
4. 1 2p
Fie x prețul inițial   x reprezintă reducerea
10
M
9 1p
 x reprezintă prețul după reducere
10
2
9
 x  180  x  200
20
10 2p
5. 2 a3 1p
12

a2 3
2p
 a  2 a  3  2  3  a 2  5a  0
a  0 sau a  5 1p
1p
222
a < 0  a  5
6. Fie AD  BC, cu D∈BC 1p
BD=6 1p
AD=8 1p
BA
AD  BC
A ABC   48 2p
2
RE

M
1. A2  4 A 3p
a)
A2  4 A  O2 2p
V
ar
b) X  a   X  b    I 2  aA   I 2   I 2  aA  bA 1p
ia
X  a   X  b   I 2  aA  bA  abA2  I 2  aA  bA  4abA
2p
nt
X  a   X  b   I 2   a  b  4ab  A
1p
eB
 X  a   X  b   X  a  b  4ab  1p
c) 1  a 3a  1p
A
X a   
 a 1  3a 
C
det X  a   1  4a 1p
M
1
det X  a   0  a    
4 1p
2
 det X  a   0, a   1p
20
1p
 X  a  e inversabilă pentru a  
12
2. 2  x  3 y  3  3  2 xy  6 x  6 y  15 3p
a) 2p
 x  y  2  x  3 y  3  3, x, y  
b)  x  y   z  4  x  3 y  3 z  3  3 2p
223
x   y  z   4  x  3 y  3 z  3  3 2p
1p
Rezultă că '' '' este asociativă
c) x   3   3,  3  x  3 2p
BA
3p
 2012    2011  ...   2011   2012  3
RE

M
1. f '  x   2012 x 20121  2012 x ln 2012 3p

a)
2p
V
f '  x   2012 x 2011  2012 x ln 2012

ar
b) f ''  x   2012  2011x 2010  2012 x ln 2 2012 2p

ia
3p
f ''  x   0, x    f convexă pe 
nt
c) f '  x   f '  0 3p
lim  f ''  0 
eB
x 0 x
f '  x  f ' 0 2p

lim  ln 2 2012
x 0 x
A
C
2. 5 2 2p
a)
Vg   
0
 x4  4 
M
5
 x5 
Vg      4 x 
2
5 0 2p
20
1p
Vg  645
b) Justificarea faptului că F  x   f  x  , x   2p
'
12
 F '  x   x4  4  0, x  
2p
 F este crescătoare pe  1p
224
c) 4 0 4 2p
 f  x  dx   f  x dx   f  x dx
4 4 0
0 4
BA
Justificarea faptului că  f  x  dx   f  x dx

4 0 2p
4 4 1p
 f  x  dx  2  f  x dx
RE
4 0
M
V
ar
ia
nt

eB
Varianta 64

A
C
M

2
1. x  2  3x  4 3p
20
x2
2
2p
x 1
12
2. f  6  0  3p
2p
f 1  f  2   ... f  9   0
225
3. 5  x  0  x   ,5  1p
log 2  5  x   log 2 32
2p
5  x  9  x  4
2p
BA
4. nr.caz. favorabile 2p
P
nr.caz. posibile 3p
RE
6 1
P 
90 15
M
5. M mijlocul lui  AB   xM  3, yM  2 1p
m AB  1
V
1p
md  1
ar
1p
d : y  2  1  x  3  x  y  1  0 2p
ia
6. b 2p
nt
 2R
sin B
1p
eB
1
sin150   sin 30  2p
2
R 8
A
C

M
1.  5 3   3 3  2p
2
a) A 1    , A  1   
 8 5   8 7 
20
 9 6  3p
A 1  A  1   
16 11
12
b) 2 1  8 x  8x 2 6 x  6 x 2  2p
     16 x  16 x 2 1  12 x  12 x 2 
A x 
 
2p
226
1  4  2 x 2  2 x  3  2 x 2  2 x  
 A x   
 8   2 x 2  2 x  1  6  2 x 2  2 x  
 
1p
 A  x   A  2 x  2 x 
2
BA
c) det A 1  1  0  A este inversabilă 1p
 5 3 
RE
A    2p
 8 5 
 5 3 
M
A1    2p
 8 5 
2. x1  x2  x3  x4  a 3p
V
a) 2p
 a  5
ar
b) a  1  x 4  x 3  2 x  2  0   x  1  x 3  2   0 3p
ia
2p
 
nt
3
x  1,  2
eB
c) Rădăcinile întregi ale ecuației se găsesc printre divizorii lui −2,care sunt ±1,±2 2p
7 7
x  1  a  1   , x  1  a  1   , x  2  a   , x  2  a    
2 2
A
3p
C
M

2
20
1. f '  x   3 x 2  2 x  1  2012 x ln 2012 3p

a)
2p
 f '  0   1  ln 2012
12
b) 2
f '  x   2 x 2   x  1  2012 x ln 2012  0, x   3p
2p
 f este crescătoare pe 
227
c) a  b, f crescătoare pe   f  a   f  b  3p
2p
 a 3  a 2  a  b 3  b 2  b  2012 b  2012 a
2. f0  x   4 3p
BA
a) 2p
  f0  x  dx  4 x  C
b) f1  x   4 x 2  4 x  4  0, x   0,1 1p
RE
1 1
 4 x3 4 x 2 
 A  f1  x  dx     4x  2p
 3 2
M
0 0
22
 A 2p
V
3
ar
c) f 2  x   16 x 2  8 x  4 1p
ia
2
2
 f  x  4  x 2
nt
I   2   e dx   16 x  8   e x
dx  8   2 x  1  e x dx 1p
1
x  1 1
eB
2 2
x x 2
  2 x  1  e dx   2 x  1  e  2e x  3e2  e 2p
1
1 1
A
 I  8   3e 2  e 
1p
C
M
2

20
Varianta 65
12
Prof: PODUMNEACĂ DANIELA
228
1. ( a1  a10 )  10 3p
a1  1, r  2, n  10 în progresie aritmetică S10   100 , a10  x
2
2p
(1  x)10
 100 , x  19
BA
2. ( x  7) 2  (7  x )  0 , 1p
RE
2p
( x  7)( x  6)  0 ,
2p
x  {6, 7}
M
3. x  8  0  x  ( 8,  ) 1p
2p
x2  8 x2  8
V
log 2  0, 1
x 8 x8 2p
ar
( x  1) x  0  x  {0;1}
ia
4. 2p
A53
nt
3p
60 numere
eB
5. a 3 8 2p
 , a ( a  3)  4
5 10 a
3p
A
a 2  3a  4  0  a  {1, 4}
C
6. d  MN  md  mMN 2p
1p
M
1
mMN  
2
2
d: x  2 y  1  0 2p
20

12
1. 5 2 3p
a) det A   5  0  3  (2)
3 0 2p
det A  6
229
b) 1 2p
A 1  A*
det A
*  0 2 2p
Calcul A   
 3 5 
BA
 1
1
 0 3
A  
 1 5 1p
RE
 
 2 6
c) 19 10  1 0 15 6  3p

1
A2    , A  A  I2    , 3A   
M
15 6  0 1 9 0
 35 16  2p
A2  A  A1  3 A  
V
.
 24 5 
ar
2. x  y  3 xy  6 x  6 y  12  2 1p
ia
a) x  y  3 x ( y  2)  6( y  2)  2 3p
nt
x  y  3( x  2)( y  2)  2,  x , y   1p
eB
b) 3(2 x  2)(lg x  2)  2  2  (2 x  2)(lg x  2)  0 3p
2p
x
2  2  x  1  (2,  ) şi lg x  2  x  100  (2,  ) , S  {100}
A
c) x  (2, )  x  2  x  2  0  2p
  ( x  2)( y  2)  0
C
y  (2, )  y  2  y  2  0
( x  2)( y  2)  2  2 
M
2p
x  y  (2,  ) 1p
2
20

12
1. 3x2 ( x 2  1) 2p
a) f ( x )  1
3 x2  1
2p
230
2x
f ( x)  x 2  1  ,
x2  1 1p
x4  2 x  1
f ( x) 
x2  1
BA
b) f ( x)  f (1) 2p
lim  f (1)
x 1 x 1
RE
f (1)  1 2p
f ( x )  f (1) 1p
lim 1
x 1
M
x 1
c) Ecuaţia tangentei este y  f (0)  f (0)( x  0) 2p

V
f (0)   1 1p
ar
Ecuaţia tangentei este x + y = 0. 2p

ia
2. lim f ( x )  lim f ( x)  f (0)  6  f continuă în punctul 0, 2p

x 0 x0
a)
nt
f funcţie elementară  f continuă pe  *

2p
eB
funcţia f este continuă pe   f admite primitive pe  . 1p
b) 1 2 2p
Pentru x  0 , 1 f ( x) dx   ( x 2  2 x  6) dx
A
1
C
2
2 x3 2p
1 f ( x )  (  x2  6 x)
3
M
2 2 1p
1 f ( x)  
2
3
20
c) 0 0 1p
A   g ( x) dx   x(e x  5) dx 
1 1
12
0 0
  xe x dx   5 xdx  1p
1 1
0
x0 x0 x2
 xe e 5  2p
1 1 2
1
231
4  7e 1p

2e
BA
Varianta 66
RE

M
V
ar
1. 15  6 3p
ia
log 3 
18
2p
nt
= log 5 5  1
eB
2. Soluţii reale distincte dacă   0 1p
2p
  ( 2 m  1) 2  4m  4 m 2  1
A
2p
2
4 m  1  0 pentru m  
C
3. Conform injectivităţii 1  2 x  1  x  2x 1  x 1  1p
M
2 x  1  0
Condiţii pentru rezolvarea ecuaţiei iraţionale   x  1  x [1, ) 1p
x 1  0 
2
 x  0 [1, )
20
 x2  4x  0  
 x  4  [1, ) 2p
12
Mulţimea soluţiilor S  {4} 1p
4. Numărul tuturor submulţimilor este 2 4  16 1p
2p
Numărul submulţimilor cu 2 elemente C42  6
2p
232
6 3
Probabilitatea P  
16 8
5. 3m  2 2p
Din y  7 x  3  md  7 si mPQ 
3  m
BA
3m  2
Din d  PQ  md  m PQ  7   2p
3  m
19
RE
m 1p
10
6. 1p
AC 2  AB 2  BC 2  2 AB  BC  cos B 
M
Prin calcul  AC  37 ,
2p
V
Perimetrul este P  AB  BC  AC  11  37
2p
ar

ia
nt
1.  1 1 1 2p
a)  
Dacă matricea sistemului este A   1 1 1  atunci,,
eB
 2 1 a 
 
det A  2a  2 3p
A
b) Prin calcul direct M (1,1, 0) verifică toate ecuaţiile, 3p

C
Din ecuaţia trei  soluţia nu depinde de a 2p

M
c) 2 1 1 1 2 1 1 1 2 3p
d x  0 1 1  2a  2 , d y  1 0 1  2a  2 , d z  1 1 0  0
2
1 1 a 2 1 a 2 1 1
20
dx dy d 2p
x  1, y   1 , z  z  0 , soluţia sistemului este S  {(1,1, 0)} .
det A det A det A
12
2. Restul este r  f ( 3)  2p
a)  7. 3p
b) 2 3p
Suma rădăcinilor este S1  
1
233
= -2. 2p
c) (1  x1 )(1  x2 )(1  x3 )  1  S1  S 2  S3  3p
= -1. 2p
BA

RE
1. ex 1p
M
a) Asimptota este y  lim 

x  6 x 1
x 3p
V
ex e 1
= lim  lim   0
x  x 1 x   6  1
6 (1  ) (1  )
ar
6x 6x
1p
ia
y  0 asimptotă orizontală la  .
nt
b) f ( x) 1 2p
Funcţia g ( x )   ,
ex 6x 1
eB
6 x ln 6 3p
g ( x ) 
(6 x  1) 2
A
c) 6 x ln 6  0, x   1p
C
Cum
(6 x  1)2  0, x   1p
M
6 x ln 6
Rezultă că g ( x)   0, x  * , 
x 2 1p
(6  1)
2
 g ( x ) descrescătoare pe  * .
20
2p
2. 2p
12
1 2x 1
F ( x)   dx  ln(1  x 2 )  c
2 1 x 2 2
a)
1 2p
F (0)  ln1  c  5  c  5
2
234
1 1p
O primitivă a funcţiei este F ( x )  ln(1  x 2 )  5 .
2
b) 11 1 1 2p
0 x f ( x)dx 0 1  x2 dx 
BA
1
2p
= arctgx 0 
1p

RE
=
4
c) 1 1 1 2p
 
xf ( x) dx  x  f ( x )  f ( x)dx 
M
0 0 0
1 1 1 2p
=  ln(1  x 2 ) 
V
2 2 0
ar
1 e
= ln . 1p
2 2
ia
nt
eB

A
Varianta 67
C

M
2
20
12
1. 3
2  32  1  3 64  1  3p
 4 1  3 2p
2. f (30 )  2  30 ; f (31 )  2  31 ; f (32 )  2  32 ;...: f (310 )  2  310 1p
235
0 1 2 10 311  1
11 2  3  3  3  ...  3  11 2  1  ...
Suma lor este
3 1 2p
311  43
 2p
2
3. x  3  0, 5  x  0  x  [ 3; 5] 1p
BA
Ecuaţia echivalentă x  3  (5  x ) 2  x 2  11x  22  0  2p

RE
11  33 11  33 11  33
 x1   [ 3;5] şi  x1   [ 3;5] ,soluţia S  { }. 2p
2 2 2
4. P5  5!  2p
M
 720 3p
    
V
5. MN  NP  PQ  QM  0 2p
    2p

ar
Cum NP   PN şi QM   MQ ,atunci
1p
    
ia
MN  PN  PQ  MQ  0
nt
6. 2 3 3p
sin 450  cos 300   
2 2
eB
6
 2p
4
A

C
1. 1 1 1 2p
M
a)
(1, 1)  3 0 2
0 1 3
2
3p
 3  2  9  10
20
b) x y 1 2p
 ( x, y )  3 0 2  x  9 y  3 .
12
0 1 3
 x  y  6  x  5 3p
Atunci  
 x  9 y  3  7  y  1
c)  ( x, y )  x  9 y  3   ( x, x )  8 x  3 1p
236
( x, x )  0  8 x  3  0  2p
3
 x     ( x, x )  0, x   2p
8
2. f  ( x  2)  f (2)  0  3p
 a  2  0  a  2  
BA
a) 2p
b) Relaţia este 3S 3  2 S1  3  1p
RE
2p
S1  a; S 3   ( a  6) , atunci
2p
Relaţia devine 5a  18  3  a  3
M
c) Dacă a = 6 atunci polinomul este de forma f  X 3  6 X 2  6 X  1p
2p
 X ( X 2  6 X  6) 
V
 X ( X  3  3)( X  3  3) 2p
ar
ia

nt
eB
1. Funcţia admite asimptote verticale în punctele x = 0 şi x = 2. 1p

a)
lim f ( x)  , lim f ( x)    x  0
x 0 x 0
A
2p
lim f ( x)  , lim f ( x)    x  2
x 2 x 2
2p
C
b) 2( x 2  x  1) 2p
f ( x)  ,
M
( x 2  2 x)
2
f ( x )  f (1) 2p
lim  f (1) 
x 1 x 1
1p
20
 2
c) f ( x )  0  2p
12
 x2  x 1  0  1p
1  5
 x1,2   0;  2 2p
2
237
2. 2 2p
A   f ( x )dx 
1
a) 2
x4
 (x  ) 
4 1 2p
13 1p

BA
b) 1 1 2p
 x 5  f ( x)dx   ( x5  x8 )dx 
1 1
RE
1
x6 x9
(  ) 
6 9 1 2p
2
M
 1p
9
c) 1 1 2p
x  f ( x )dx   x   6 x dx 
V
0 0
1 2p
 6  x 2 dx 
ar
0
1p
 2
ia
nt
eB
A
C
M
2
Varianta 68
20

12

238
1. a2  a1  r  1  a1  r  1p

a6  a1  5r  17  a1  5r  1p
 a1  3, r  4
2p
a10  a1  9r  33
1p
BA
2. x  2  0 1p
  x  (6, )
x  6  0
RE
x2 x2 2p
log 4  1 4
x6 x6
26
M
 3x  26  x   (6,  )

3 2p
3. 3  2p
V
xv 
4 

ar
17 
yv 
9  2p
ia
3 17 1p
V ( , )
4 9
nt
4. n! n! 2p
2 
eB
(n  3)! 3! (n  2)! 3p
 n  2  12  n  14  
5. 2p
A
AB  (2  1) 2  (3  m)2 
 9  (3  m)2  3  2p
C
 3  m  0  m  3 1p
M
6. tg 450  2 cos1800  1  2  ( 1)  3p

3 2p
2

20
12
1. A0 (1, 0) : A2 (4, 4) 1p
a)
2p
2p
239
x y 1
A0 A2 : 1 0 1 0
4 4 1
 4 x  3 y  4  0
BA
b) A1 (2,1) 1p
1 0 1
RE
2 1 1 1 0  3p
4 4 1
M
 A0 , A1 , A2 nu sunt coliniare 1p
c) An (2 n , n 2 ); An 1 (2 n 1 , ( n  1) 2 ); An (2 n  2 , ( n  2) 2 ) 1p
V
2n n2 1
ar
2 n 1 ( n  1) 2 1  2n  ( 2n  1) 2p
2n 2 ( n  2) 2 1
ia
2 n  ( 2 n  1)  0, n    punctele nu sunt coliniare. 2p

nt
2. x  y  xy  5 x  5 y  25  5  1p
eB
a)
 x ( y  5)  5( y  5)  5  2p
 ( x  5)( y  5)  5, x, y  
2p
A
b) e   , a.i.x  e  e  x  x , x   1p
C
x  e  x  e  6, x  5 2p

e  x  x  e  6, x  5
M
 e  6 2p
2
c) Se observă că x  5  5,  x   2p
20
(2012)  (2011)  ...  4  5  6

 ...
 2012 2p
    a 5b 
b
12
a
1p
 5b  5
240
1. Ecuaţia tangentei este y  f (1)  f (1)( x  1) , cum f (1)  3 1p

a)
1
f ( x)   3 x ln 3
x 1p
şi panta dreptei f (1)  ln 27 e 1p
BA
ecuaţia tangentei este (ln 27 e ) x  y  3  ln 27 e  0 2p
b) f ( x) ln x  3x 2p
RE
lim  lim 
x  x  3 x  x 3
1 x
 3 ln 3
3p
 lim x 
M
x  1
c) Funcţia f este crescătoare pe (0, ) dacă f ( x )  0 1p

V
1 
ar
 0, x  (0,  ) 
x  1p
3  0, x  (0, ) 
x
ia
1p
 f ( x )  0, x  (0,  ) 
nt
1p
 f crescătoare pe (0, )
eB
1p
2. e 1 e 1 2p
 ( f ( x)  ) dx   dx 
1 x3 1 x5
a)
A
e
 ln( x  5) 1 
2p
e5
C
 ln
e 1 1p
M
b) 2 2 2p
 f ( x)dx  f ( x) 
1 1
3p
2
31

420
20
c) 1 1 1p
g ( x)  f ( x)  
x5 x3
12
1p
2p
1p
241
2
V    g 2 ( x )dx 
1
2 1 2 2
 ( ) dx   ( x  3) 2 dx 
1 x3 1
2
1 
  ( ) 
BA
x3 1 4
RE
M
Varianta 69
V

ar
ia
nt
eB
1. log n 32  a    32  na  3p
 n  2, n  32
A
2p
2.  1p
C
f max  
4a 2p
1 9  8a
M
  
8 8 2p
 a  1
2
3. x 2 2(3 x ) 1p
3  3
20
    
5 5
 x  2  2(3  x ) 
12
2p
8
x
3 2p
4. x  12 0 0 x  3920  2p
28 3p
 x   3920  x  3500
25
242
5. l2 l2 3p
 
A 3
l2
4
4 4 3
 
3 3 2p
BA
6. AB 2  AC 2  BC 2 3p
Din teorema cosinusului  cos A  
2  AB  AC
RE
16  8  27 5 2
 
2 4 2 2 32
2p
M

V
1. 1p
2x  3 2x
ar
a) det A  
2x 2x  3
ia
 2 x  3  2 x  3   4 x 2
 2p
nt
 4 x 2  3  4 x 2  3 2p
eB
b)  8x 2  4 3x  3 8x 2  2p
A( x)  A( X )    , (1)
 8 x 2
8 x 2
 4 3 x  3 
 
A
 8 x2  4 3x 8x 2  3 0
4 x  A( x )  3I 2    , (2)
 8 x 2
8 x 2
 4 3 x   0 3  2p
C
 
1p
Din calcul direct (1) = (2)
M
c) ( b) 1p
A 2 ( x )  4 x  A( x )  3 I 2
2
2p
A2 (2)  8  A(2)  8  A(2)  3I 2  8  A(2) 
20
3 0
 3I 2    2p
0 3
12
2. ( x  y )  z  x  ( y  z ), x, y , z   1p
a) ( x  y )  z  ( x  y  4)  z  x  y  z  8  x  ( y  z  4)  x  ( y  z ) 3p
Legea " " este asociativă  x, y , z   . 1p
243
b)  2  3   4  5   12    30   4  3p
 12  30  4  38 2p
c)
 
Ecuaţie echivalentă cu x 2  2 x  1   3  2 x   5  2p
2p
BA
 x2  5 
1p
x 5
RE

M
1. 4 3p
x 2  4 x  5a  pătrat perfect dacă a 
a) 5
V
x 5
ar
Atunci f ( x )  2
 f :   {2}    f are o singură asimptotă. 2p
 x  2
ia
b) x5 2p
Funcţia devine f ( x)  , f :   {2}  
nt
2
 x  2
eB
( x  8) 3p
f ( x) 
( x  2)3
c) Conform (b) f ( x)  0, x   8,    3p
A
2p
C
 f descrescătoare pe intervalul  8, 
2. Funcţia f este o primitivă a funcţiei g dacă f ( x )  g ( x ) 2p

M
a)

  2x  7  1
2
f ( x)   2x  7 2 2x  7

2x  7
 g ( x) 3p
20
b) 5 5 3p
 g ( x)dx  f ( x) 4 
4 (a)
12
2p
 f (5)  f (4)  3  1
244
c) 6 6 2 2p
V    h2 ( x)dx   
4 4
 2x  7  dx 
6 1p
    2 x  7  dx 
4
6
 2x2 
   7 x   6 2p
 2
BA
4
RE
M
Varianta 70
V
Prof: RICU ILEANA

ar
ia
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
nt
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la10.
eB
1. a1  2 a1  2 a  2 3p
   1
A
a5  14 a1  4r  14  r  3
C
 a100  a1  99r  299 1p

M
 S100 
 a1  a100  100  15050
2
2
1p
20
2.  x1  x2  m  1 1p

 x1 x2  m  1
12
Rel.devine: m  1  9   m  1  3  m  1  10  m  3  
1p
m  1  0 m  1
Cond.:    m  1;10
10  m  0 m  10
245
Ridicand la pătrat în ambii membri,ecuatia (*)devine:

m  1  2 m  1  10  m  10  m  9  m  1  10  m  0
1p
m  1  0  m  1  1;10  sau 10  m  0  m  10  1;10 

BA
2p
RE
3. Cond.ca logaritmii sa fie corect definiti: 1p
 5
M
 x  ( ; )
2 x  5  0 2
 2 
x  8  0   x  (; 2 2)  (2 2; )  D  (2 2; )  {10}
V
log ( x 2  8)  0  x  10
 2 

ar
2 2
 2
  2
 2
Ec.devine 2log 2  2 x  5   log 2 x  8  log 2  2 x  5   log 2 x  8   2 x  5   x  8 2p
ia
nt
11
 3 x 2  20 x  33  0  x1  3  D si x2  D
3
eB
2p
A
4. f (1)  m2  m  m  1  m 2  m 1p
C
1 2p
m2  m  
4
2 1p
M
4m  4m  1  0
(2m  1) 2  0 ( A) m   1p
2
5. 3p
C123  C129  combinari complementare 
20
 
Finalizare: C123  C129  0

2p
12
6. Notăm cu h înălţimea dusă din A pe latura BC  mh  mBC  1 1p
246
y B  yC 3 2 5 1  1 2p
mBC       mh      1  mh  2
xB  xC 4  6 10 2  2
y  y0  m  x  x0   y-6=2(x-2) 2p
BA
RE

M
1.   
   2p
a b       1 0
a) Fie A        M , a, b  Z5 ; luam a  1 si b  0  A       I 2
V
   
 2 b a  0 1
ar
 
  0 0
Daca luam a  b  0  A       O2
ia
 
0 0
nt
 I 2 , O 2  M. 2p
eB
1p
A
b)   
   
 2p
a b   c d  
Fie A        M , a, b  Z5 si B      , d  Z5
C
M ; c
   
 2 b a   2 d c
M
 a  c  
  a  c 
b 

d    

 b  d     m n   
  M , unde m  a  c   si
A B             
2

  2  b d  a  c     5

 2 b  2 d a  c      2 n m 
  
20
  
n  b d   5
12
 a c  2 b d    
  a c  2 b d    
c   p
 
a dbc   a d  b q 
A B                  
  M , unde
            
 2 b c 2 a d a c  2 b d   2  a d  b c  a c  2 b d   2 q p
   
          
p  a c  2 b d   5 si q  a d  b c   5
247
3p
c)  1p
BA
A  M este inversabilă  det  A  0
2  2  2  2
a  2b  0  a  2b
RE
 2
   
    

Pentru a  0  2 b  0  b  1, 2, 3, 4  se construiesc 4 matrice inversabile
M
 2
   
     

Pentru a  1  2 b  1  b  0,1, 2,3, 4  se construiesc 5 matrice inversabile 2p
V
 2 2  2
   
     

Pentru a  2  2 b  2  2 b  4  b  0,1, 2,3, 4  se construiesc 5 matrice inversabile
ar
ia
 2 2  2
   
     

Pentru a  3  2 b  3  2 b  4  b  0,1, 2, 3, 4  se construiesc 5 matrice inversabile
nt
 2 2  2
   
     

eB
Pentru a  4  2 b  4  2 b  1  b  0,1, 2,3, 4  se construiesc 5 matrice inversabile
Deci mulţimea U(M) = {A  M | există A 1 M }are 24 elemente

A
C
2p
M
2
2.  2 1 
2
1 1
2
1 1 1 4p
4 2 2
 X    X     X  X   X  X   
20
 2  2 2 4 4 2
a) 1p
4
 X  X 1  f
12
b) x1 rădăcină a polin.f  f(x1)=0  x14  x1  1  0 1 3p
x2 rădăcină a polin.f  f(x2)=0  x24  x2  1  0  2 
248
1p
Însumând cele 4 relaţii   x14  x24  x34  x44    x1  x2  x3  x4   4  0 ,dar cf.rel.Viete ştim că
x1  x2  x3  x4  0  x14  x24  x34  x44  4 1p

BA
c)  1 
2
1 1
2
3p
Conform pct.a) f   x 2     x     0, x  
 2
  2
 2
RE
0 0
Polinomul f nu admite rădăcini reale.

2p
M
V

ar
ia
1. lim f  x    ;f este continuă pe R,derivabilă pe R şi f   x   e x  1 2p

nt
x 
a)
x  0 
eB
f   x - - - - - - - - - - - - - - - - - - -0 +++++++++++++++++++++
A
f(x)   0   2p

C
finalizare 1p
b) Din tabelul de la punctul a) se observă că f are un minim global egal cu 0 atins pentru x=0 3p
M
 f  x   0, x  
2p
2
c) Din b)  f  x   0, x    e x  x  1, x   1 ; 2p
20
 e x  x 2  1, x  0;1  21  1x  e  x
2 2
Cf.rel.(1) 2 (2)
x 1 e
12
Deoarece x   0;1  0  x  1  x  1  0 /   x  1  0 
x 2  1  0  x 2  1/   1   x 2  1
2
 e 1  e  x  3 ;
249
1 1 1
2p
Din (2)si (3) e  e1  x2
 2
1
(prin integrare)   e dx   e dx   21 dx 
1  x2
x 1 0 0 0
x 1
1 1 1 1
1 2 1 2 
 x   e  x dx  arctgx    e x dx 
e 0 0 0
e 0 4
BA
RE
M
V
1p
ar
2. a a 2p
ia
Funcţia f are minim(a=1>0) şi V f  ; 

a)
2 4
nt
 3a 9a 2 
Funcţia g are maxim (a= -1<0) şi Vg  ; 
eB
 2 4 
3p
A
b) Studiem semnul diferenţei f  x   g  x   2 x  4ax

2
C

 x1  0  f  0   g  0   0  O  0, 0 
M
f  x   g  x   0  2 x 2  4ax  0  
 x2  2a  f  2a   g  2a   2a  P  2a, 2a  2p
2 2
2
x 0 2a
20
f(x) - g(x) +++++++++++++++++0 - - - - - - - - - - -0++++++++++++++

12
 f  x   g  x   0, x   0, 2a   g  x   f  x  , x   0, 2a  2p
2a 2a 2a
 x3 x2  8a3
Calculăm S    g  x   f  x   dx    2 x  4ax  dx   2  4a  
2
0 0  3 2 0 3
250
1p
c) x y 1 1p
not .
Ecuatia dreptei OP: 0 0 1  0  y  ax  0  y  ax  h  x 
BA
2a 2a 2 1
Notăm cu S1 suprafaţa cuprinsă între curba lui g şi dreapta OP

RE
Notăm cu S2 suprafaţa cuprinsă între curba lui f şi dreapta OP
2a 2a 2a
 x 2 x3  4a 3
 S1    g  x   h  x   dx    2ax  x  dx   2a    
2
1
M
0 0  2 3  0
3
2a 2a
4a 3
V
2p
  h  x   f  x   dx    2ax  x  dx 
2
S2   2
0 0
3
ar
ia
2p
nt
eB
A
C
M
2
20
12
Varianta 71
Prof: RICU ILEANA
251
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la10.

BA
1. notam 3p
100lg 2  a   folosim operatia de log aritmare   lg 2  lg100  lg a 
2lg 2  lg a  lg  22   lg a  a  22  4
RE
3
27  3
M
Finalizare:A=4-3=1  
1p
1p
V
2.
ar
Ecuatia devine 1  x 2  1  x  
ia
1  x 2  0  x   1;1
Cond.ca radicalul sa fie corect definit:    x   1;1 1p
1  x  0  x   ;1
nt
Ridicând la pătrat în ambii membri ai ec.   obţinem 1  x 2  1  2 x  x 2

eB
 2 x 2  2 x  0  S  0;1 2p
A
2p
C
3. Graficul ei taie axa Oy în punctul 1  f  0   1  c  1 2p

M
b 4 4 2
2
xV    xV       4 a  12  a  3
2a 2a 2a 3 2p
20
Finalizare: f (x) = 3x2 + 4x + 1 1p

12
     
4. Avem coordonatele punctelor A(2;0);B(1;-1);C(1;1)  AC  i  j ; AB  i  j 2p
       

  
Produsul scalar AC  AB  i  j  i  j   1   1  1   1  1  1  0  AC  AB
2p
252
2 2 2 2 1p
Calculăm laturile: BA   2 1   0 1  2 ; BA   2 1   0  1  2
5. 4 m 1 2p
 
m 1 2
3p
BA
m 2  1  8  m 2  9  0  m1,2  3
6. y  y0  m  x  x0  2p
RE
2p
˚ 3
m =tg30 =
3 1p
M
3
y 6   x  2
3
V

ar
1. 10 30  2p
A2  
ia
a) 
 5 15 
nt
10 30 
5A   
eB
 5 15  2p
Finalizare
A
1p
C
b) Verificare: A 2  5 A (conform pct.a); A3  A 2  A  5 A  A  5 A 2  5  5 A  5 2  A 2p
P  k   P  k  1 : Ak 1  A k  A  5 k 1 A  A  5k 1 A 2  5k 1  5 A  5 k  A
M
3p
 P  n  adevarata n   
2
20
c) 99
folos. pct .b )
99 2p
A  A2  A3  ..........   1 A100  A  5 A  52 A  53 A  ..........   1 599 A 
12
100
 5 1 5100  1 5100  1

= A 1  5  5  5  ..........   1 5
2 3 99 99

q 5
A
5  1
A
6

6
A
2p
Finalizare: toate elementele matricei devin strict negative prin inmultirea elementelor din A cu o
fractie negativa
253
1p
2. 2  x  3  y  3   3  2  xy  3 x  3 y  9   3  2 xy  6 x  6 y  18  3  2 xy  6 x  6 y  21  3p
Calculăm
 x  y , x, y  
a) 2p
BA
b) 2p
 x  y   z   2 xy  6 x  6 y  21  z  a  z  2az  6a  6 z  21 
 not . a 
 2  2 xy  6 x  6 y  21 z  6  2 xy  6 x  6 y  21  6 z  21 
RE
(1)
 4 xyz  12 xy  12 xz  12 yz  36 x  36 y  36 z  105, x, y  
x   y  z   x   2 yz  6 y  6 z  21  x  b  2 xb  6 x  6b  21 
M
 not .b 
 2 x  2 yz  6 y  6 z  21  6 x  6  2 yz  6 y  6 z  21  21  (2)
 4 xyz  12 xy  12 xz  12 yz  36 x  36 y  36 z  105, x, y  
V
ar
Din (1) şi (2)  asociativitatea
2p
ia
nt
1p
eB
c) x  x  2  x  3  x  3   3  2  x  3   3
2
1p
cf .a )
1p
 2
  2

x  x  x   x  x   x  2  x  3  3  x  2 2  x  3  3  3  x  3  3 
A
cf .b )
2 3
 2  2  x  3  x  3  3  22  x  3  3
C
n
x  x
  
........ x  2n 1  x  3  3 (dem.prin inducţie matematică)(propozitia P(n))
M
de n ori
P(k)  P(k+1)
2
 
20
P(k+1):
 x
x ........ x   

de k 1ori

x  x

de k ori

 k

........ x   x  2 k 1  x  3   3  x  a  x  2  a  3  x  3   3 
 
12
 k
 k
 2 2k 1  x  3  3  3  x  3   3  2  2 k 1  x  3   x  3   3  2 k  x  3
k 1
3
2p
 propozitia P(n) este adevărată
254
2012 2012
x  x
 
........ x  3  22012 1  x  3  3  3  22011  x  3 0
Ecuaţia devine: de 2012 ori
2012
 x  3  0  x1  x2  .....  x2012  3 
Valoarea de adevar:fals
BA
RE
M
1p
V

ar
ia
1. f   x   e x  4  e x   e x  e x   3p
nt
a)
 e x  4  e x  e x   e x  4  2e x   2e x  2  e x 
eB
2p
b) Not.cu d tangenta la curba a funcţiei f în punctul P ;cum d Ox  md  mOx  0 2p

A
Dar md  0  f   x   0  2  e x  2  e x   0
C
 e x  0 (ecuatia nu are solutii reale)

M
Sau 2  e x  0  e x  2  x=ln2
2p
2
Calculăm f  ln 2   e ln 2
 4  e   2  4  2   4 P(ln2;4)
ln 2
1p
20
c) Studiem monotonia funcţiei f :
f   x   2e x  2  e x   f   x   0  x  ln 2
12
lim f  x   0  4  0   0 şi lim f  x     4           
x  x 
2p
x - ln2 +
f   x ++++++++++++++++++++0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
255
f  x 0  4  -∞ 2p
maxim
 monotonia lui f  f  x   4, x  
1p
BA
2. ln x 1  ln x  not .F
f1  x   f 2  x    F  x  ;studiem semnul lui F pe domeniul  0;  
a) x2 2p
RE
f(x)=0  x=1;x=e
x 0 1 e 
M
lnx - - - - - - - - 0 ++++++++++++++++++++++++++++++++
1-lnx +++++++++++++++++++++++0 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
V
x2 ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ 2p
ar
F(x) - - - - - - - - -0+++++++++++++0- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ia
 f1  x   f 2  x   F  x   0, x  1; e
nt
1p
eB
b) Din a)  f1  x   f 2  x  , x  1; e  
e e e
ln x ln 2 x not .
A f ; f    f1  x   f 2  x   dx  
A
2
dx   2
dx  I1  I 2 
1 2
1 1
x 1
x 2p
C
2 5
Folosim metoda integrarii prin parti  I1    1 ; I2    2 ;
e e
M
3 2p
Finalizare: A f ; f  I1  I 2  1
2
1 2
e
20
1p
c) 2 2p
 ln x  ln x 
12
e e 2 e
 ln 2 x ln 3 x ln 4 x 
VCg    g 2
 x  dx   dx    2  dx    I 3  2 I 4  I 5
1 1 x 1 x x x 
1 1 1
Folosim metoda integrarii prin parti  I 3  ; I 4  ; I5  
3 4 5
256
 3p
VCg    I 3  2 I 4  I 5  
30
BA
Varianta 72
RE
Prof: RICU ILEANA
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
M
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la10.
V

ar
1.  2p
z1  z 2   x  1  yi   y  1   x  4  i 
ia
nt
 x  1  y  1  x  y  2
 
 y  x  4 x  y  4
eB
2p
x  1

y  3
A
1p
C
2. Stim ca functia de grad I este bijectiva  f este inversabila

M
y6
f surjectiva  y   , x  astfel încât f  x   y  3 x  6  y  x 
2
3
2p
y6 x6 1
20
 f 1  y   sau f 1  x    f 1  x   x  2
3 3 3
2p
12
1 2
 2m  1   m 
3 3
1p
3. Cond.ca logaritmii sa fie corect definiti: 1p
257
x 1  0  x  1
   x   1; )
x  2  0  x  2
x 1 x 1 2p
log2(x +1) + log2(x +2) = 1  log 2 1  2
x2 x2
BA
x+1=2(x+2)  x= - 3   1; )
2p
RE
4. 4 n 4 n 16 2p
n 4 1
T5  C 4
n  x
3
    Cn4 x
 x
3 4 4
x C x
n
3
;
M
n  16
  0  n  16
3
V
2p
2
Finalizare: A  16 15  240
16
ar
1p
ia
nt
  
5. Notăm b  xi  y j ; x , y  
eB

b  30  x 2  y 2  30  x 2  y 2  900 1
2p
 
A
x y
b coliniar cu a    x  2 2 y  2 
2 2 1
C
Înlocuim (2) în (1)  y  10  x  20 2

2p
M
     
Finalizare: b1  20 2 i  10 j si b2  20 2 i  10 j
2
1p
20
6. f  x     cos 2  x     2cos 2  x     1  2 cos 2 x  1  cos 2 x  f  x  2p

12
3p
 f(x) – f(x +  )= f(x) – f(x)=0.
258
1. a b   b a   c d  3p
a) Not.cu A  G, A    , a, b, c, d   şi AJ  JA    
c d   d c   a b 
b  c
BA
a  d
 c  b  a b
   A  , a, b  
d  a d  a  b a 
c  b
RE
2p
b)  a b 2p
M
Fie A  G  A    , a, b   (conform pct.a)

 b a 
V
1 0  0 1 a 0  0 b  a b
Calculăm a  I 2  b  J  a     b     A
0 1  1 0   0 a   b 0   b a  3p
ar
ia
c) a b   a 2  b2 2ab  1p
nt
 , a, b  (cf . pct.a)  X  
2
Cum X  G  X   
c d  2ab a  b2 
2
eB
2  a 2  b2 2ab  1  0 0 
Ecuaţia X  J  O2   2 2

0 0 
 2 ab  1 a  b   
A
 a 2  b 2  0  a  b  a  b   0
 
 2 ab  1  0  2ab  1  0
C
 a=b sau a= -b
2p
M
2
Pentru a=b  2b  1  0 (ec.nu are solutii reale)
2
 2 2
b1   a1  
 2 2
20
Pentru a= -b  - 2b 2  1  0  
b   2  a  2
 2 2
2
2
12
 2 2   2 2 2p
    
Avem X 1  
2 2 ; X   2 2 
2
 2 2  2 2 
    
 2 2   2 2 
259
2. x  2  2 x  2x  4  6  2 2p
a) 3  x  3 x  3  3  x   12  3 2p
1p
( x  2)  (3  x )  2  3  1
BA
b) e1  x  x  e1  x , x    e1  x  2   3  x  2  , x    e1  3 2p
2p
e2  x  x  e2  x , x    e2  x  3  4  x  3 , x    e2  4
RE
1p
e1  e2 e1 e2 . e1  e2  e1  e2   3  4  2  3  2  4  6   12  3  3  4   12   4  3  7
c) f ( x  y )  a  x  y   1  a  xy  2 x  2 y  6   1  axy  2ax  2ay  6a  11 2p

M
f ( x )  f ( y )  f  x   f  x   3  f  x   f  y    12   ax  1 ay  1  3  ax  1  ay  1  12 
V
 a 2 xy  2ax  2ay  7  2 
ar
2p
a 2  a a  0; a2  1
Din (1)şi (2)    1  a=1
ia
 6a  1  7  a  1
1p
nt
eB
A
C

M
1. 1  ln x 2p
f  x 
a) x2
2
x - 0 e +
20
1  ln x +++++++++0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
x2 ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
12
f   x +++++++++0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
f  x 
1

e 2p
260
 monotonia lui f
1p
BA
b) 1 
1
Asimptota orizontală: lim f  x   lim x  lim  0  ecuatia asimptotei orizontale spre + 
RE
x  l ' Hospital x  1 x  x
este y=0 2p
1
Asimptota verticala: lim f  x   lim  lim ln x          ecuatia asimptotei verticale
M
x0 x 0 x x 0
x 0 x 0 x 0
este x=0
V
3p
c) Conform punctului a)  2p
ar
1
ia
f  x   , x   0,  
e
2p
nt
Conform punctului b) unde y=0 este ecuatia asimptotei orizontale spre  

eB
f  x   0, x   e,  
1
 0  f  x   , x   e,  
A
e
C
1p
2. 3p
M
F   x    x  e x   x  e x  x   e x   e x  x  e x 
a)  e x 1  x   f  x  , x  
2
2p
20
b) Observăm că F(x)≥0 , x   0;1 1p
2p
12
1 1
x
S   F  x dx   x  e dx 
prin parti
 0 0
1 1 1
 x  e x   e x dx  1  e  0  e x  e   e  1  e  e  1  1
0 0 0
2p
261
c) 1
F  x  f  x 1
x  e x   x  1 e x 1
ex 3p
 x
dx   x
dx    dx 
0
e 1 0
e 1 0
ex  1
1 2
  ln e x  1   ln  e  1  ln 2  ln
0 e 1 2p
BA
RE
M
Varianta 73
V
Prof: Soare Constantin

ar
ia
nt

eB
1. 2 + 8 = 24 3p
A
= ±2√2 2p
C
M
2. 1−5 ≥ ⇔1≥6 1p
1 2p
2
≤
6
20
1
∈ (−∞, ] 2p
6
12
3. 3 (1 + 3 + 9 + 27) = 40 1p
3 =1 2p
=0 2p
262
4. C.E > 0. 2p
Notăm lgx=y⇒ − 10 + 21 = 0⇒ = 3, =7 3p
=3⇔ = 10
BA
=7⇔ = 10
5. ⃗( − , − ) 2p
RE
⃗ (1,2) 3p
M
6. √2 2p
=−
2
V
= + −2 ∙ ∙
1p
ar
= 61 + 30√2 2p
ia
nt

eB
1. 2 2 1 1 2p
a) 2 = 1 2 1=
2 1 1 2 2p
A
= (8 + 1 + 1 − 2 − 2 − 2) = 1p
C
=4abc
M
b) 2 + + =4 3p
Pentru = = =1⇒ +2 + = 4
+ +2 =4
2
Obţinem = 1, = 1, = 1 2p
20
12
c) Pentru ≠ 0 sistemul are soluţie unică şi se rezolvă cu regula lui Cramer. 1p
∆ =4 ;∆ = 4 ;∆ =4 . 2p
1 1 1 2p
= ; = ; =
263
2. ∗ = − 10 − 10 + 100 + 10 1p
a) ∗ = ( − 10) − 10( − 10)+10 3p
∗ = ( − 10)( − 10) + 10 1p
b) ∗ ∗ = ( − 10) + 10 3p
BA
( − 10) + 10 = 1010 ⇔ = 20 2p
RE
c) Dem prin inducţie matematică. Verificare 2p
( )⇒ ( + 1) 2p
M
Concluzie . 1p
V
ar

ia
nt
1. (2 + 1)( + 2) − ( + + 1) 2p
( )= =
a) ( + 2)
eB
2p
= ( )
= ( ) 1p
b) +4 +1 1p
A
( )=0⇔ =0
( + 2)
1p
C
= −2 − √3
1p
M
= −2 + √3
f este strict crescătoare pe −∞, −2 − √3 ∪ [−2 + √3, ∞) 2p

2
f este strict descrescătoare pe −2 − √3, −2 ∪ (−2, −2 + √3)

20
c) Studiem semnul derivatei a doua . 1p

12
6 1p
( )=
( + 2)
1p
( ) ≠ 0, ∀ ∈ − {−2}
2p
f este concavă pe intervalul (-∞,-2) şi f este convexă pe intervalul (-2,∞)
264
2. +1− 2p
( )=
( + 1)
a) 2p
+1
( )= −
( + 1) ( + 1)
1 1 1p
BA
( )= −
+1
b) 1 1 1p
( ) = − =
+1
RE
1p
=∫ −∫ = 1p
M
= | − ln( + 1)| =
= 2− 1− 3+ 2= 2p
V
ar
c) 1 1 2p
= ( ) = − =
+1
ia
1p
=∫ −∫ = 2p
nt
= | − ln( + 1)| =
eB
= 3− 2− 4+ 3=
A
C
M
2
20
12
Varianta 74
265

BA
1. = 17 + 6 = 17 3p
⇔ ⇔
= 37 + 16 = 37
2p
=5
⇔
=2
RE
2. f(2)=0 3p
M
(1) ∙ (2) ∙ … .∙ (2012) = 0 2p

V
Notăm 5 = > 0. se obţine ecuaţia − 6 + 5 = 0.

ar
3. 1p
Soluţiile ecuaţiei sunt =1, = 5. 2p

ia
5 =1⇔ =0 2p
nt
5 =5⇔ =1
eB
4. ≤ 20 ⇔ ( − 1) ≤ 20 2p
Se obţine ∈ {2,3,4,5}. 3p
A
C
5. Fie M mijlocul segmentului [AB]. Atunci = ; = 2p
3p
Obţinem M(1,4)
M
2
6. ∙ ∙ 2p
∆ =
2
20
√3
7∙8∙ 1p
= 2
∆
12
2
2p
∆ = 14√3
266
1. (1,3) 2p
a)
(2,9)
: = ⇔ : − 1= 2p
1p
BA
:6 − − 3 = 0.
b) (3,27) 1p
= |∆| , 2p
RE
1 3 1 2p
unde ∆= 2 9 1 = 9 + 54 + 9 − 27 − 27 − 6 = 12 de unde S=6
M
3 27 1
c) ( + 1, 3 ), ( + 2, 3 ) 2p
V
3 1 1p
Calculăm ∆= +1 3 1
ar
+2 3 1 2p
∆= 4 ∙ 3 > 0, deci pentru nicio valoare a lui ∈ , punctele

ia
( ,3 ) , ( + 1, 3 ), ( + 2, 3 ) nu sunt coliniare.
nt
eB
2. ∗ = − 9 − 9 + 81 + 9 1p
a) ∗ = ( − 9) − 9( − 9)+9 3p
A
∗ = ( − 9)( − 9) + 9 1p
C
b) G parte stabilă 1p
Asociativitate 1p
M
Comutativitate 1p
2
Element neutru e=10 1p

20
Element simetrizabil =9+ 1p
c) Dem prin inducţie matematică. Verificare 2p

12
( )⇒ ( + 1) 2p
Concluzie . 1p
267
1. lim ( ) = ∞, lim ( ) = −∞ 2p
→ →
a)
y=x asimptotă oblică spre ±∞ 2p
BA
x=-1 asimptotă verticală 1p
b) +2 2p
RE
( )=
( + 1)
( )=0⇔ = −2, = 0,
1p
M
de unde deducem f strict crescătoare pe (−∞, −2) ∪ (0, ∞)

2p
f strict descrescătoare pe (-2,-1)∪ (−1,0)
V
c) Avem ≤ −3 ⇔ 1p
ar
1p
ia
⇔ +3≤0⇔
1p
nt
+4 +4
⇔ ≤0⇔ 2p
+1
eB
( )
⇔ ≤ 0 adevărat , pentru că ( + 2) ≥ 0 şi x+1< 0
A
2. ( ) 2p
∫ =∫ =∫ dx=
C
a) 2p
= | =
1p
M
= ( − 1)
b) 3p
2
= | − = | − | = − +1= −( − 1)
20
−( − 1)
lim = 1−1= 0
→
12
2p
c) =∫ = | −2∫ = 2p
268
= | −2 | +2 | = 1p
=e-2e+2e-2=e-2 2p
BA
RE
M
V
ar
ia
nt
eB
A
C
M
2
20
12
Varianta 75
269

BA
1. = 16 3p
⇒ = 64 de unde deducem :
= 1024
2p
= 2, = 2 sau = −2, = −2
RE
2. ∆= 1 1p
= 3, =4 2p
M
V
∈ [3,4] 2p
ar
3. Numărul de submulţimi ordonate este = 1p

ia
! 2p
= =
nt
!
2p
= 720
eB
4. C. E. x>0 . Notăm = şi obţinem ecuaţia : 2p

A
( − 8 + 15) = 0 cu soluţiile = 0, = 3, = 5 de unde se obţin soluţiile = 1, 3p

C
= 8, = 32.
M
5. OA=3, OB=4, 2p
2
AB=5 3p
20
Fie OC⊥ ⇒ =
6. = √5, = √8, =1 3p
12
5+8−1 3√10
= =
4√10 10
2p
270
1. 1 1 1 2p
a) = 2 3
4 9
BA
1 1 1 2p
detA= 2 3 =3 + 18 + 4 − 12 − 9 −2
4 9
RE
detA= −5 +6 1p
b) detA=0⇔ −5 +6=0 1p
M
∆= −4 = 25 − 24 = 1 2p
= 2, = 3. 2p
V
ar
c) + + =3 1p
Pentru m=5 se obţine sistemul : 2 + 3 + 5 = 10
ia
4 + 9 + 25 = 38
nt
detA=6,∆ = 6, ∆ = 6, ∆ = 6, 2p
2p
eB
= 1, = 1, = 1
2. Scriem relaţiile lui Viete.

A
a) + + = +1 1p
C
+ + =2 +1 1p
M
=6 1p
+ + =( + + ) − 2( + + )= 1p
2
= −2 −1 1p
20
12
b) Pentru =1⇒1− −1+2 + 1 − 6 = 0⇔ 3p
⇔m-5=0⇔m=5. 2p
c) Pentru m=5 , relaţiile lui Viete devin: 2p

1+ + =6
271
+ + = 11
=6
Deci = 2, =3 2p
+ + = 1 + 8 + 27 = 36
BA
1p
RE

M
1. (2 + 1) = 4 +4 +2 1p
V
a)
1p
( + 1) = +2 +2
ar
(2 + 1)
lim =2
ia
→ ( + 1) 3p
nt
b) lim → ( ) = ∞⇒ f nu admite asimptotă orizontală spre 1p

eB
( ) 1p
= lim =1
→
1p
= lim [ ( ) − ] = lim +1−
→ → 1p
A
=0 1p
C
= este asimptotă oblică spre

M
c) Fie F : → o primitivă a funcţiei f. 1p
Atunci F este derivabilă pe IR 1p

2
( ) = ( ), ∀ ∈IR 1p
20
( )=√ + 1 > 0, ∀ ∈ ⇒ ( ) = ( ) > 0, ∀ ∈IR⇒F este strict crescătoare pe IR. 2p

12
2. ( ) ∙ − ′∙ 2p
( )= =
a) 2p
1
∙ −1∙
= =
272
1− 1p
=
b) 3p
= = =
2
BA
1 3
= − =2− =
2 2 2 2
2p
RE
c) Avem ( )=0⇔ = . Din monotonia funcţiei f deducem ( ) ≤ ,∀ ∈ (0, ∞) . 2p

M
1p
Avem ∫ ( ) ≤∫ dx=
2p
= (2012 − 1) = ⇒∫ ( ) ≤
V
ar
ia
nt
eB
A
C
M
2
20
Varianta 76
12
Prof: Szöcs Ana
corespunzător.
273
obţinut la 10.
BA
1. 2011  2 x  1  2  11  1005  x  1006 3p

RE
x  1005,...1006 , cardA  2012 2p

M
2. f 1  m   1 1p
2p
1  m 2  2m  1  1
V
2p
m=1
ar
3. x4 x2 1p
4x  1 
ia
4 x  1  x2  2 x  1
nt
2p
x  0, 2 2p
eB
4. mg  12 3 3 144 3 9 2p
3p
A
mg  72
C
5. O –mijlocul segmentului AC  O  1, 2  2p
3p
M
O-mijlocul segmentului BD  D  3,5 

2
6. b c 2p
sin B  , cos B 
20
a a
2
b c
12
ac     b 2  1p
a a
b 2c b 2 c
 2p
a a

274
1. A2  A  A  A 2p
a)
A3  A 2  A  A  A 2p
A3  A 1p
BA
b) 2 2 3p
 X  m     mA  I  2  
 m 2 A  2mA  I 2  m 2  2m A  I 2
2p
RE
Finalizare
M
c) X 1  X  2   ...  X  2012    A  I 2    2 A  I 2   ...   2012 A  I 2  1p
2p
X 1  X  2   ...  X  2012   1  2  ...  2012  A  2012 I 2
V
X 1  X  2   ...  X  2012   1006  2013 A  2012 I 2

ar
2p
ia
2.  x  y  z  x   y  z 1p
a) 3p
nt
xyz  2 xy  2 xz  2 yx  4 x  4 y   a  2  z  a  xyz  2 xy  2 xz  2 yx   a  2  x  4 y  4 z  a
eB
a=6 1p
b) x  y   x  2  y  2   2  e1  3, x  y   x  3 y  3  3  e2  4 3p
A
2p
 e1  e2    e2  e1   7
C
M
c)    
Notăm  2012   2011  ...  1 cu x  x  2  2 2p
2p
2
Norăm 10  11  ...  2012 cu y  3  y  3

20
Finalizare
1p
12
275
1. f  x  f e 2p
lim = f '(e)
a) xe xe
' 1 1 2p
f (e)  
e x
BA
'
f (e)=0
1p
b) x 1p
RE
 ln x  0
e
x
Se observă că  ln x = f  x  1p
M
f e   0
V
1p
Punctul (e,0) este punct de minim  f  x   0, x   0,  
ar
2p
c) ' 1p
ia
''  xe 
f  x   
 ex 
nt
1 1p
f ''  x  
eB
x2
1
 0, x   0,   1p
x2
A
f '' pozitivă  f convexă

C
2p
M
2. f1  2 x 2p
2
a) 3
20
3
4 32
1 2 x  x 2p
3 1
12
3
4
 f  x  4
1
1 3
3 1p
276
b) f2  x   x 2  3x 1p
f 22  x   x 2  3x 1p
3
2x  3
I= x 2
, schimbare de variabilă t= x 2  3 x
 3x 1p
BA
9
I = ln
2
2p
RE
c)  3
 3 2 2p
1 1
V      2
1
2
x  3x  x  3x
M
3
1 11 1  1p
1 x 2  3x  3  x  x  3 
V
ar
 2p
V ln 2
3
ia
nt
eB
A
C
M
2
20

12
Varianta 77
Prof: Szöcs Ana
277
1. log9
1 3p
E =9 9
BA
1
E= 2p
9
RE
2. f  x  1 1p
 x  1 x  2  0 2p
 1, 2  ;  2,1
M
2p
3. Notând preţul iniţial cu x  preţul după reducere 70%x 1p

V
70
x  2800
100
ar
2p
x  4000
2p
ia
4. 2a1  19r  20 2p
nt
 2a1  19r   20 3p
S 20   200
eB
5. BC: x+3y-15 =0 2p
A
A  BC  m=12 3p
C
6. 2 3 c 2p

sin 45 sin 60
M
2 3 c
 1p
2 3
2
2 2
c3 2
2p
20

12
1. Y t   2 1 2p
a)
2 1
A  2p
 4 2
278
 4 2
2A   
 8 4 1p
b) 2 1 3p
det  A   = 2  2  4 1
4 2 2p
BA
Finalizare
c) B (a) este inversabilă dacă det(B(a))  0 1p

RE
2 2p
det  B  a     2a  1  4a 2
1 2p
a
M
2. x1  x2  x3  0 1p
V
a)
x1  x2  x3 x2 x3 0 x2 x3
ar
D  x3  x1  x2 x1 x2 = 0 x1 x2 3p
x2  x3  x1 x3 x1 0 x3 x1
ia
nt
D=0 1p
b) x13  2 x1  3  0 3p
eB
x23  2 x2  3  0
x33  2 x3  3  0
A
x13  x23  x33  2 x1  2 x2  2 x3  9  0

2p
E  9
C
c)  x12  x22  x32 x1 x3  x1 x2  x2 x3 x1 x2  x2 x3  x1 x3  2p

M
 
A   x1 x3  x1 x2  x2 x3 x12  x22  x32 x2 x3  x1 x3  x1 x2 
 x x  x x  x x x x  x x  x x x2  x2  x2 
 1 2 2 3 1 3 2 3 1 3 1 2 2 
2
3 1
 
x1 x2  x2 x3  x1 x3 =-2  x12  x22  x32  x1  x2  x3  2  x1 x2  x2 x3  x1 x3   4 2p
20
1p
4 2 2 
12
 
A   2 4 2 
 2 2 4 

279
1. 1 2p
a) s 0 
4
1
ld  0  
4 2p
BA
1
ls  0   ld  0   f  0   1p
4
b) y  f 1  f ' 1 x  1 1p

RE
1p
' 2 x
f  x  2
x 
M
2
4
2 1 1p
f ' 1 , f 1 
25 5
V
2 7
y x
2p
ar
25 25
c) -2x < 0 pentru x   0,   1p

ia
nt
x2  4 > 0
1p
2
x 
eB
2
 4 >0
1p
f '  x  < 0  f este descrescătoare pe intervalul  0,  2p

A
2. Funcţia g este primitivă a funcţiei f dacă g ' = f 2p

C
a) 2p
g ' = e x  4 x 3  2  3 x  3 1
1p
M
Finalizare
b) 1p
2
b b
b
 f  x g '  x  f  x  g  x a   f '  x g  x
a a
20
1 1
 f  x  g  x  dx   g  x  g  x  dx
'
12
0 0 1p
1
1
I  g 2  x  0   g '  x  g  x  dx
0 1p
1
I  e  5 e  9  2p
2
280
c) 1 1 2p
 
  xf  x   g  x   dx   xg  x   x g  x  dx
' '
0 0
1
'
I    xg  x   dx 1p
BA
I  e7 2p
RE
M
Varianta 78
V
Prof: Szöcs Ana

ar
ia
nt
corespunzător.
eB

obţinut la 10.
A

C
1. Se face schimbare în aceeaşi bază

M
lg 3 lg 4 lg 5 lg 6 lg 7 lg8 1 3p
     
lg 4 lg 5 lg 6 lg 7 lg 8 lg 9 2
2
1 1 2p
lg 3  
20
2
lg 3 2
2. 3  2m  0 1p
12
2m  3
2p
3
m
2 2p
281
3. m 1 1p
x1  x2  ; x1  x2  2
m
2p
2m  3m  3
3 2p
m
5
BA
4. C96 2p
3p
RE
Numărul posibilităţilor =84
  

5. 2p
M
AB  BC  CA  0
  
BC  7i  5 j   7, 5  3p
V
6. Fie AM mediana corespunzătoare ipotenuzei

ar
BC 2p
AM 
2
ia
1p
m   B   300
2p
nt
BC  8  AM  4

eB
1. 1 1 1  2p
A
a)  
A   2 1 2 
C
 1 1 2 
 
M
det A = 2-2-2-1-2-4
2p
det A= -9
2
1p
b) Dx  9; Dy  0; Dz  0 3p
20
x  1, y  0, z  0 2p
12
282
c) x yz 1p
2  y  z   1

3 y  2
3z  a 2p

1 2p
BA
a
2
2.   1p
f  4  0
RE
 
a) 3p
  
4 m  4 1  0

1p
M
m1
b) 
 
 
 3p
f  x3  x 2  x  1  f   x 2  1  x  1 
V
  
2p
  
   
ar
f   x  1  x  2  x  3 
   
ia
c)  
 2p
g  x  x  3
 
nt
2p

d  x3
eB

1p
x2
A

C
M
1. x 2  7 x  10  0 2p
a)
 x  2 x  5  0
2
2p
x    2, 5
20
1p
12
283
b)  ax  b   x 2  7 x  10  cx  d
f  x 
x 2  7 x  10 1p
ax3  7 ax 2  10ax  bx 2  7bx  10b  cx  d
f  x 
x 2  7 x  10
ax3   7 a  b  x 2  10a  7b  c  x  10b  d 1p
BA
f  x 
x 2  7 x  10
a  1
7 a  b  8
 1p
RE
  a  b  1, c  d  5
 10 a  7b  c  12
2p
10b  d  5
M
c) y  mx  n 1p
f  x
m  lim 1 1p
V
x  x
x 3  8 x 2  12 x  5  x 3  7 x 2  10 x 1p
n  lim  f  x   x   lim
ar
x  x  x 2  7 x  10
2p
n  1  y  x 1
ia
2. f este continuă pe   0 fiind formată din funcţii elementare 2p

nt
a) 2p
1
ls  0   ld  0   f  0  
eB
2 1p
Finalizare
A
b) 1 0
x 1  1
1
 1p
1 f  x  dx  1 2 dx  0  x  2  x dx
C
0
0
x 1 1  x2 
 dx    x  1p
M
1
2 2 2  1
1 1
 1   2 3
2
0  x  2  x dx   ln  x  2   3 x  0 1p
20
3 5
I  ln  2p
2 12
12
284
c) x 2p
g  x   x2  2
x 2
2
 x 
A    x2  2 
1
x 2 1p
1
A 14  3ln 2  2p
BA
6
RE
M
V
ar
ia
nt
eB
A
C
M
2
20
12
285

Barem Culegere Bac m2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Barem Culegere Bac m2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bacalaureat Matematică M2 – 2012 www.mateinfo.ro & www.bacmatematica.

BAREM CULEGERE ONLINE

BACALAUREAT LA MATEMATICĂ 2012

www.mateinfo.ro & www.bacmatematica.ro

prof. Andr ei Octavian Dobre

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Andone Elena.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Stabileşte a 2012-a zecimală ca fiind 1 2p

( f  f )(2)  f ( f (2))  f ( 3) 2p

Se calculează ipotenuza cu ajutorul teoremei lui Pitagora→i=10 1p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

b) det A=5 → A este inversabilă 3p

a) x(y-1) – (y-1) + 6= (x-1)(y-1)+6 → 3p

b) Relaţia ce trebuie demonstrată reprezintă asociativitatea legii de compoziţie 3p

x=6 sau x=- 4 1p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

y= x+1 este asimptotă oblică la +∞

f’(x)=0 →x=0, x=2

se realizeză tabelul de variaţie al funcţiei

funcția f este strict descrescătoare pe intervalul  0,1 și pe intervalul 1, 2  .

c) Se calculează derivata a doua 1p

se realizează tabelul de semn al derivatei a doua 2p

pe intervalul (-∞, 1) f’’ este negativă deci funcţia f va fi concavă

2. ls(0)=ld(0)=f(0)=0 →f este continuă în punctul x=0 2p

Din continuitatea funcţiei F în punctul x=0 → c1= 1+c2

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Andone Elena.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

log 2012 1  log 2012 2011  log 2012 2012 2p

2. Pentru a determina imaginea funcţiei f, impunem condiţia ca ecuaţia f(x)=y să admită 1p

3. Scriem relaţiile lui Viete 1p

4. {a, b, c},{a, b, d },{a, c, d },{b, c, d } 2p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Dezvoltând determinantul se obţine 9x-2y-18=0 1p

→cele trei puncte un sunt coliniare

Dacă x∗e=x, oricare ar fi x număr real →2xe+3x+4e+3=0, oricare ar fi x număr real

x(2e+3) +4e+3=0, oricare ar fi x număr real→2e+3=0 şi 4e+3=0 contradicţie 2p

→nu există element neutru

Ecuaţia cerută devine : 2p

Notăm x+2=t, ecuaţia 1p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

b) Se aplică regula de derivare a unui produs 1p

c) Fie F o primitivă a funcţiei f. 2p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Andone Elena

SUBIECTUL I (30 de puncte)

2. f este bijectivă deci este inversabilă 1p

pentru a determina inversa procedăm astfel: f(x)=y → -2x+3=y 2p

3. Impunem condiţiile de existenţă : x-1>0, x-1≠ 1,x+2>0 →x (1, ∞) − {2} 1p

5. Fie M mijlocul segmentului AB, M(0,1) ; 2p

Ecuaţia mediatoarei : y-1= - x

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

b) detA=8 → A este inversabilă 3p

c) înmulţim egalitatea AX=B,la stânga cu A-1 1p

Din relaţiile lui Viete, + + = şi = −2

împărţim polinomul f la x-2 şi obţinem câtul C(X)=X2-2X-1 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

( se aplică regula lui L’Hospital)

b) Ecuaţia tangentei: y-f(x0)=f’(x0)(x-x0) 1p

se întocmeşte tabelul de variaţie al funcţiei 2p

b) Utilizăm metoda schimbării de variabilă: 1p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Din relaţia x(yz)=(xy)z, oricare ar fi x,y,z numere reale rezultă xz(a+b)+x(a2-a)-zb(b+1)=0,