Olimpiada de Fizică

16 decembrie 2017
Etapa pe sector VII
Pagina 1 din 3
SUBIECTUL I. Resorturi.
A. Matei realizează montajul din figura alăturată pentru a
determina constanta elastică a unui resort. El utilizează două plane
înclinate, așezate față în față, ca în figura alăturată. Planele sunt fixe,
iar unghiurile de înclinare formate cu suprafața orizontală sunt
α =37 0 ( sinα=0,6 )și respectiv β=530 ( sinβ=0,8). Scripeții sunt
lipsiți de inerție și au masa neglijabilă. Cablurile ce leagă corpurile
sunt considerate ideale. Matei determină experimental alungirea
resortului ∆ l=9,2 cm atunci sistemul de corpuri se află în echilibru
de translație, la limita alunecării. Se cunosc valorile maselor celor
patru corpuri m A =1 kg , m B=0,5 kg , mC =1,5 kg; valorile
coeficienților de frecare la alunecare dintre corpuri și suprafețele celor două plane μ A =0,4 , μ B=0,2 și accelerația
gravitațională g=10 N /kg .
cateta opusă cateta alăturată
Se cunoaște că pentru un unghi α , sin2 α + cos2 α =1; sinα= ; cosα= .
ipotenuză ipotenuză
a. Calculează valoarea constantei elastice k a resortului utilizat de Matei.
b. Determină valoarea forței de apăsare exercitată în axul scripetelui S1.
B. Pentru că dorește să își ajute profesorul de fizică în realizarea unor experimente, Matei taie resortul utilizat anterior
în n părți egale și apoi le leagă în paralel utilizând două plăcuțe cu mase neglijabile de care lipește corpurile A și B de
la experimentul anterior. Suspendând sistemul format de corpul A, astfel încât resorturile să fie verticale, Matei
constată că lungimea resorturilor este l 1=1,8 cm. Așezând sistemul format pe o masă orizontală, cu corpul B în
contact cu aceasta și resorturile verticale, Matei măsoară lungimea resorturilor l 2=1,2 cm.
a. Reprezintă grafic forțele care acționează asupra corpurilor A și B în cele două situații.
b. Determină numărul n de părți, în care Matei a împărțit resortul.
c. Află lungimea inițială l 0a resortului înainte de tăierea sa.
d. Calculează valoarea forței de apăsare cu care sistemul acționează asupra mesei.

SUBIECTUL II. Alergători în concurs

A. La un concurs de alergare pe un traseu de lungime D=1,2 km , iau startul cei mai buni alergători din clasa a VII-a
Costin și Bogdan. Pe parcursul cursei, între punctul de start și cel de sosire există două puncte de prim ajutor în care
concurenții pot primi apă. Cele două puncte sunt poziționate echidistant în raport cu lungimea traseului. Cei doi
alergători pornesc simultan, dar pe parcursul traseului au viteze constante diferite.
∆ tC
a. Determinați raportul duratelor mișcării celor doi concurenți ,
∆ tB
știind că Bogdan a înregistrat o viteză de deplasare de 1,2 ori mai
mică decât a lui Costin știind că nici unul nu a oprit la punctele de
prim ajutor.
b. Calculează duratele deplasării pe întregul traseu, dacă cei doi
alergători s-au oprit în timpul cursei la cele două puncte de prim
ajutor, astfel: Costin câte 10 secunde, iar Bogdan câte 8 secunde.
Se știe că viteza lui Bogdan a fost de 15km/h.
c. Reprezintă grafic coordonatele fiecărui alergător în funcție de timp,
în același sistem de axe de coordonate, în condițiile punctului b.
B. Un cercetaș dorește să își pună la adăpost pachetul cu mâncare,
ridicându-l la înălțimea h. El leagă pachetul cu un cablu pe care îl trece
peste o creangă a unui copac și apoi se deplasează orizontal cu viteza

Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
16 decembrie 2017
Etapa pe sector VII
Pagina 2 din 3
constantă v 2=1m/ s. Știind că la momentul inițial cele două ramuri ale cablului erau verticale și egale cu h, calculează
viteza medie cu care este urcat pachetul la înălțimea h. Determină viteza pachetului în raport cu cercetașul atunci când
pachetul are viteza v1 =0,9 m/s.

SUBIECTUL III
A. ACELA EXPRES este un tren de mare viteză pe ruta Washington - New York - Boston. Trenul electric are două
motoare electrice și șase vagoane, astfel încât poate transporta 304 pasageri la 170 mile / h. Mila este unitatea de
măsură anglo-saxonă a lungimii: 1 milă (terestră) = 1609 m. În graficul de mai jos
este reprezentată viteza exprimată în mile pe oră, în funcție de timpul exprimat în
secunde.
a. Descrie mișcarea trenului pentru fiecare interval de timp.
b. Determină cât mai exact, distanța parcursă de tren în cele 450 s. Exprimați
distanța în km.
c. Știind că trenul se deplasează pe o traiectorie rectilinie, precizează poziția
trenului la momentul t=400 s, în raport cu Halta Washington, prin dreptul
căreia trece la momentul t 0=0 s.

B. În compartimentul pentru bagaje al trenului, este fixat un resort orizontal de constantă elastică k =500 N care
menține în repaus un cufăr de masă M =10 kg . Atunci când trenul este în stație, Robert pune deasupra cufărului un
geamantan de masă m=20 kg și apoi trage de geamantan cu diferite valori ale forței ⃗ F , pentru a vedea când
geamantanul sau cufărul se deplasează. El a observat că dacă acționează cu forțe mai mici de 60 N, nu se deplasează
nici geamantanul nici cufărul. Dacă acționează cu forțe mai mari de 60 N, dar mai mici de 80 N, cufărul alunecă pe
podeaua trenului, dar geamantanul nu alunecă pe suprafața cufărului. Acționând asupra geamantanului cu forțe mai
mari de 80 N, geamantanul alunecă pe suprafața cufărului.
a. Determină valorile coeficientului de frecare la alunecare
dintre cufăr și podea, cât și a coeficientului de frecare
dintre geamantan și cufăr.
Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
16 decembrie 2017
Etapa pe sector VII
Pagina 3 din 3
b. Calculează alungirea maximă a resortului în timp ce Robert acționează asupra geamantanului.

Subiecte propuse de: prof. Manuela Ștefănescu, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, București
prof. Corina Dobrescu, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București

Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora.