Sunteți pe pagina 1din 0

FIS

A CU TEORIE PENTRU CLASA a VI-a


INEGALIT

ATI GEOMETRICE
prof. Marius Damian, Braila
Teorema 1.

Intr-un triunghi, cu doua laturi necongruente, laturii cu lungimea mai mare i
se opune unghiul cu masura mai mare.
Demonstrat ie. Consider am triunghiul ABC cu AC AB.
Trebuie s a ar atam c a mp?ABCq mp?ACBq . Pentru aceasta, e E P pACq astfel nc at
rABs rAEs. (Figura 1.)
Figura 1
Deducem ca triunghiul ABE este isoscel cu
mp?ABEq mp?AEBq . (1)
T in and cont c a punctul E se aa n interiorul unghiului ?ABC, rezult a c a
mp?ABEq mp?ABCq mp?EBCq mp?ABCq. (2)
Simultan, ?AEB este unghi exterior al triunghiului EBC, deci
mp?AEBq mp?ACBq `mp?EBCq mp?ACBq. (3)

In nal, folosind (1), (2) si (3), obt inem


mp?ABCq mp?ABEq mp?AEBq mp?ACBq.
Teorema 2. (Reciproca teoremei 1.)

Intr-un triunghi, cu doua unghiuri necongruente,
unghiului cu masura mai mare i se opune latura cu lungimea mai mare.
Demonstrat ie. Fie triunghiul ABC cu
mp?ABCq mp?ACBq . (4)
Ar atam c a AC AB.
1
Folosim metoda reducerii la absurd. Presupunem c a AC nu este mai mare dec at AB. Apar
atunci doua situat ii:
(i) AB AC; deducem c a ABC este isoscel cu mp?ABCq mp?ACBq , fals!
(ii) AC AB; conform teoremei 1, rezulta c a mp?ABCq mp?ACBq , fals!
Ambele situat ii contrazic relat ia (4), adic a presupunerea f acut a este fals a.

In concluzie, AC AB.
Consecint e. 1.

Intr-un triunghi dreptunghic, ipotenuza are lungimea mai mare dec at
lungimea ecarei catete.
2.

Intr-un triunghi obtuzunghic, latura opus a unghiului obtuz are lungimea mai mare decat
lungimea ecareia dintre celelalte dou a laturi.
Teorema 3.

In orice triunghi, suma lungimilor oricaror dou a laturi este mai mare decat
lungimea celei de a treia laturi.
Demonstrat ie. Consider am ABC si ar at am c a AB `AC BC.
Prelungim latura rACs, dincolo de A, cu rAEs rABs ca n gura 2) si avem ca triunghiul
ABE este isoscel, ceea ce conduce la
mp?EBAq mp?BECq. (5)
Figura 2
T in and cont de (5) si de faptul c a punctul A se aa n interiorul unghiului ?EBC, avem
mp?EBCq mp?EBAq `mp?ABCq mp?EBAq mp?BECq
Aplic and acum teorema 1 n EBC, putem scrie
mp?EBCq mp?BECq EC BC
si cum EC EA `AC AB `AC, rezult a c a AB `AC BC.
2