Sunteți pe pagina 1din 0

FIS

A CU TEORIE PENTRU CLASA a VI-a


BISECTOAREA
prof. Marius Damian, Braila
Denit ia 1. Bisectoarea unui unghi propriu este semidreapta nchisa cu proprietat ile:
(i) are originea n v arful unghiului;
(ii) trece prin interiorul unghiului;
(iii) formeaza cu laturile unghiului dou a unghiuri adiacente congruente.
Se poate vorbi asadar de bisectoarea unui unghi numai dac a acesta este un unghi propriu,
adic a un unghi cu m asura mai mare de 0

si mai mic a de 180

.

In gura 1, este desenat a
bisectoarea [OM a unghiului AOB.
Figura 1
Observat ie. Bisectoarea unui unghi exist a si este unic a.
Teorema 1. (Proprietatea bisectoarei.) Dac a un punct se a a pe bisectoarea unui
unghi, atunci el este egal departat de laturile unghiului.
Demonstrat ie. Fie unghiul AOB si punctul P situat pe bisectoarea lui. Construim
PE OA, E OA si PF OB, F OB, ca n gura 2.
Figura 2
Deducem ca EOP FOP (I.U.), deci PE = PF, adic a P este egal dep artat de laturile
unghiului AOB.
1
Teorema 2. (Reciproca teoremei 1.) Dac a un punct interior unui unghi este egal
dep artat de laturile unghiului, atunci acel punct se a a pe bisectoarea unghiului dat.
Demonstrat ie. Fie unghiul AOB si punctul P situat n interiorul unghiului astfel ncat
[PE] [PF], unde PE OA, E OA si PF OB, F OB, ca n gura 3.
Figura 3
Deducem ca EOP FOP (I.C.) de unde rezulta c a EOP FOP, ceea ce spune
c a P se aa pe bisectoarea unghiului AOB.
Observat ie. Teoremele 1 si 2 se pot da ntr-un singur enunt :
Un punct interior unui unghi se a a pe bisectoarea unghiului daca si numai dac a este egal
dep artat de laturile unghiului.
Denit ia 2. Prin bisectoare interioar a ntr-un triunghi dat nt elegem bisectoarea unui
unghi al triunghiului.

In gura 4, este reprezentata bisectoarea interioar a [AD.
Uneori, prin bisectoare interioara vomnt elege segmentul care uneste un v arf al triunghiului
cu un punct de pe latura opus a si este inclus n bisectoarea unui unghi al acelui triunghi.
Observat ie. Orice triunghi are trei bisectoare interioare. (vezi gura 5)
Figura 4 Figura 5
Teorema 3. (Concurent a bisectoarelor interioare.) Bisectoarele interioare ale unui
triunghi sunt concurente.
Demonstrat ie. Fie ABC si punctul I, intersect ia bisectoarelor unghiurilor ABC si
ACB. Trebuie s a arat am ca [AI este bisectoarea unghiului BAC.
2
Not am cu M, N, P picioarele perpendicularelor coborate din I pe laturile [BC], [CA] si
respectiv [AB], ca n gura 6.
Figura 6
Conform Teoremei 1, t in and cont c a [BI este bisectoare, rezulta ca
[IM] [IP], (1)
iar din din faptul ca si [BI este bisectoare, obt inem
[IM] [IN]. (2)
Din (1) si (2) deducem c a [IN] [IP], ceea ce, conform Teoremei 2, nseamna c a [AI este
bisectoarea unghiului BAC.

In concluzie, bisectoarele interioare ale triunghiului ABC sunt
concurente n I.
Observat ie. (Vezi gura 7.) Punctul de intersect ie a bisectoarelor triunghiului poart a
numele de centrul cercului nscris n triunghi si se noteaza, de obicei, cu I. Acesta este
egal dep artat de toate laturile triunghiului, iar distant a r de la I la ecare latur a se numeste
raza cercului nscris. Exist a asadar un cerc cu centrul n I si de raz a r tangent celor trei
laturi ale triunghiului.

Il vom numi cercul nscris n triunghi.
Figura 7
3
Denit ia 2. Prin bisectoare exterioar a a unui triunghi dat nt elegem bisectoarea unui
unghi exterior al triunghiului.

In gura 8, este reprezentata bisectoarea exterioara [AE a
triunghiului ABC.
Figura 8 Figura 9
Observat ie. Fiecare bisectoare exterioar a a unui triunghi este perpendicular a pe bisec-
toarea interioar a care pleac a din acelasi v arf cu ea. (Vezi gura 9.)
Teorema 4. Dreptele-suport a dou a bisectoare exterioare ale unui triunghi sunt concurente
cu bisectoarea interioara din al treilea v arf.
Demonstrat ie. Fie ABC si unghiurile exterioare PAB, QBA. Bisectoarele acestor
unghiuri se intersecteaza n I
c
si e P, S, Q proiect iile punctului I
c
pe dreptele AC, AB si
respectiv BC, ca n gura 10.
Figura 10
Deoarece [AI
c
este bisectoarea unghiului PAB, rezult a c a I
c
P = I
c
S. Totodata, [BI
c
este
bisectoarea unghiului QBA, deci I
c
Q = I
c
S. Ultimele dou a egalitat i conduc la I
c
P = I
c
Q, ceea
ce spune c a [CI
c
este bisectoarea unghiului ACB si teorema este demonstrat a.
4
Observat ie. Teorema precedent a asigur a existent a punctului I
c
exterior triunghiului si egal
dep artat de dreptele-suport ale laturilor. Acest punct se numeste centrul cercului exnscris
corespunzator laturii [AB], iar distant a de la I
c
la AB se numeste raza cercului exnscris
corespunzator laturii [AB] si se noteaz a cu r
c
.
Cercul de centru I
c
si de raz a r
c
se numeste cercul exnscris corespunzator laturii [AB].
(Vezi gura 11.)
Figura 11
Fiecare triunghi are 3 cercuri exnscrise. (Vezi gura 12.)
Figura 12
5