I GEOMETRICE INEGALITAT

Teorem a. Intr-un triunghi, cu dou a laturi necongruente, laturii cu lungimea mai mare i se opune unghiul cu m asura mai mare. Demonstrat ie. Consider am triunghiul ABC cu AC AB. Trebuie s a ar at am c a m p?ABC q m p?ACB q . Pentru aceasta, e E P pAC q astfel nc at rAB s rAE s. (Figura 1.)

Figura 1 Deducem c a triunghiul ABE este isoscel cu m p?ABE q m p?AEB q . T in and cont c a punctul E se a a n interiorul unghiului ?ABC, rezult a c a m p?ABE q m p?ABC q m p?EBC q m p?ABC q. Simultan, ?AEB este unghi exterior al triunghiului EBC, deci m p?AEB q m p?ACB q ` m p?EBC q m p?ACB q. In nal, folosind (1), (2) si (3), obt inem m p?ABC q m p?ABE q m p?AEB q m p?ACB q. Teorem a reciproc a. Intr-un triunghi, cu dou a unghiuri necongruente, unghiului cu m asura mai mare i se opune latura cu lungimea mai mare. Demonstrat ie. Fie triunghiul ABC cu m p?ABC q m p?ACB q . (4) (3) (2) (1)

Ar at am c a AC AB. a AC nu este mai mare dec at AB. Apar Folosim metoda reducerii la absurd. Presupunem c atunci dou a situat ii: AB AC ; deducem c a ABC este isoscel cu m p?ABC q m p?ACB q , fals! AC AB ; conform teoremei precedente, rezult a c a m p?ABC q m p?ACB q , fals! Ambele situat ii contrazic relat ia (4), adic a presupunerea f acut a este fals a. In concluzie, AC AB.

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Inegalit a ti geometrice

Profesor Marius Damian, Br aila

Consecint e. 1. Intr-un triunghi dreptunghic, ipotenuza are lungimea mai mare dec at lungimea ec arei catete. 2. Intr-un triunghi obtuzunghic, latura opus a unghiului obtuz are lungimea mai mare dec at lungimea ec areia dintre celelalte dou a laturi. Teorem a. In orice triunghi, suma lungimilor oric aror dou a laturi este mai mare dec at lungimea celei de a treia laturi. Demonstrat ie. Consider am ABC si ar at am c a AB ` AC BC. Prelungim latura rAC s, dincolo de A, cu rAE s rAB s ca n gura 2 si avem c a triunghiul ABE este isoscel, ceea ce conduce la mp?EBAq mp?BEC q. (5)

Figura 2 T in and cont de (5) si de faptul c a punctul A se a a n interiorul unghiului ?EBC, avem mp?EBC q mp?EBAq ` mp?ABC q mp?EBAq mp?BEC q Aplic and acum prima teorem a n EBC, putem scrie

mp?EBC q mp?BEC q EC BC si cum EC EA ` AC AB ` AC, rezult a c a AB ` AC BC.

Fi se cu teorie pentru gimnaziu Inegalit a ti geometrice

Profesor Marius Damian, Br aila