Metoda triunghiurilor congruente. Aplicații.

In majoritatea problemelor de geometrie trebuie sa demonstram ca doua segmente sunt congruente sau
doua unghiuri sunt congruente. In rezolvarea unei astfel de probleme se poate utiliza metoda
triunghiurilor congruente care consta in parcurgerea  urmatoarelor etape:
– sa identificam doua triunghiuri care contin cele doua elemente care trebuie demonstrate ca sunt
congruente, in pozitii corespunzatoare, si a caror congruenta poate fi aratata cu criteriile de congruenta
– aratam ca cele doua triunghiuri sunt congruente
- si cu definitia triunghiurilor congruente obtinem congruenta celor doua elemente.
Acum sa ne reamintim criteriile de congruenta:
Cazul L.U.L
Daca doua triunghiuri au cate doua  laturi respectiv congruente si unghiurile format de aceste laturi
congruente, atunci triunghiurile sunt congruente.
Cazul U.L.U
Daca doua triunghiuri au cate o latura si unghiurile alaturate acestei baze respectiv congrunete, atunci
triunghiurile sunt congruente.
Cazul L.L.L
Daca doua triunghiuri au laturile respectiv congruente, atunci triunghiurile sunt congruente.
Cu ajutorul acestor criterii de congruenta, pentru a  verifica congruenta celor doua triunghiuri  nu mai este
nevoie sa verificam toate cele 6 perechi de elemente corespunzatoare asa cum ne cere definitia, ci doar a
trei dintre acestea corespunzatoare unuia dintre cele trei criterii.
Observatii.
1. Cand folosim metoda triunghiurilor congruente trebuie sa tinem cont de informatiile pe care ni le
furnizeaza enuntul problemei, informatiile obtinute din figura corespunzatoare, dar si de elementele
teoretice pe care le cunoastem.
2. In cazul problemelor mai simple, cele trei  informatii pe care trebuie sa le utilizam in cazul de
congruenta, sunt furnizate cu usurinta chiar din ipoteza problemei.
3. In cazul unei probleme mai dificile, in majoritatea timplului, sunt necesare demonstratii pregatitoare pe
care le folosim cand aratam congruenta celor doua triunghiuri, asadar metoda triunghiurilor
congruente poate fi folosita de mai multe ori intr-o problema.
Aplicatii:

1. Fie  ABC si DEF doua triunghiuri in care AB=4

cm   si  . aratati

ca   si 
Astfel avem:
Ipoteza: 

AB=4 cm 

Concluzie: 

Demonstratie:

Stim 
Dar si  .

Stim in ipoteza ca  , adica 

Dar stim si ca

, adica 

Dar mai stim si din ipoteza ca  , adica 

Observati ca am obtinut doua laturi respectiv congruente, dar si unghiul format de aceste laturile sunt
congruente.

Deci cu cazul de congruenta L.U.L 

De unde obtine si ca 

Dar si 

Mai mult din 

2.  Se dau  . Bisectoarele unghiurilor   si   se intersecteaza in M, iar

bisectoarele unghiurilor   si   se intersecteaza in N. Aratati ca 

Astfel in ipoteza avem: 

Bisectoarele unghiurilor   si   se intersecteaza in M

Bisectoarele unghiurilor   si   se intersecteaza in N.

Concluzie: 
Demonstratie:

Stim in ipoteza ca 

Dar mai stim si ca:

Bisectoarele unghiurilor B si C se intersecteaza  in punctul M

Stim ca bisectoarea unui unghi imparte unghiul dat in doua unghiuri congruente

Adica bisectoarea unghiului B, imparte unghiul B in doua unghiuri congruente,

adica 

La fel procedam la toate unghiurile.

Mai stim din ipoteza ca  , mai mult 

Dar si  , mai mult cu definitia bisectoarei obtinem 

Tot din faptul ca   stim si ca 

Astfel cu cazul de congruenta U.L.U, obtinem ca  , de unde obtinem

ca 

Asadar astfel se aplica metoda triunghiurilor congruente.

Dupa ce am invatat cazurile de congruenta ale triunghiurilor oarecare a venit vremea sa discutam

despre metoda triunghiurilor congruente. Astfel Metoda triunghiurilor congruente consta in folosirea
criteriilor de congruenta pentru triunghiuri in demonstrarea congruentei a diferitelor figuri
geometrice : unghiuri, segmente, triunghiuri. Prezentam cateva probleme prin care sa intelegem ceea ce
am spus mai sus, astfel:

1) Un triunghi echilateral ABC are AB=10 cm. Pe laturile   si    se considera punctele M,
respectiv N, astfel incat BM=6 cm si BN=4 cm.
Demonstrati ca:

a) 

b)  .

Dem

Stim din ipoteza ca triunghiul ABC este echilateral, deci toate laturile sunt de 10 cm, astfel
AB=AC=BC=10 cm. Stim ca AB=10 cm, dar mai stim ca AB=AM+MB, rezulta ca AM=AB-BM=10-6=4
cm, deci AM=4 cm. La fel putem afla BN, deoarece BC=BN+NC, rezulta de aici ca NC=10-4 , obtinem
astfel ca  NC= 6cm.

Stim din ipoteza ca  . din ce am aratat mai sus rezulta ca

 si mai stim ca  , iar cu cazul

L.U.L  , deci am demonstra punctul a)

b) Ca sa aratam ca triunghiul BMC este congruent cu triunghiul CNA observam  de la punctul a)
ca  , dar mai stim si ca   si mai stim si ca  , rezulta cu cazul L.L.L
triunghiul  .
2) In triunghiul ABC, cu   consideram punctul   astfel incat AM
perpendicular pe BC si BM=MC. Demonstrati ca:
a) 
b)   este isoscel
Dem
Stim din ipoteza ca   si astfel obtinem si ca  , din ipoteza mai stim
si ca   stim ca AM latura comuna celor doua triunghiuri, stim de asemenea ca AM este
perpendiculara pe dreapta BC deci   deci  .

Deci stim ca  .Deci cu cazul U.L.U cele doua triunghiuri sunt congruente
scriem  .

b) Aratam acum ca triunghiul ABC isoscel, din punctul a) stim ca  , de unde rezulta si
ca AB=AC si astfel obtinem ca triunghiul ABC are doua laturi congruente, deci triunghi isoscel de baza
BC.

 Rezolvați