Inegalităţi geometrice în triunghi

II.1 Inegalităţi fundamentale

Definiţia II.1.1: Spunem că segmentul [AB] este mai mic decât segmentul
[CD] dacă măsura segmentului [AB] este mai mica decât măsura segmentului
[CD] şi scriem [AB]<[CD] dacă AB<CD(fig. II.1.1) .
Definiţia II.1.2: Spunem că ABC este mai mic decât MON dacă măsura
unghiului ABC este mai mică decât măsura unghiului MON şi scriem:
ABC  MON dacă m ABC   m MON  (fig. II.1.2)

fig.II.1.1

fig.II.1.2
Definiţia II.1.3: Un unghi se numeşte exterior al unui triunghi dacă este
adiacent cu unul dintre unghiurile triunghiului şi suplementar cu el.

fig.II.1.3
În fig.II.1.3; (BN şi (BC sunt semidrepte opuse, unghiurile ABC şi ABN sunt
adiacente şi suplementare, iar ABC este unghi al triunghiului, deci unghiul
ABN este unghi exterior triunghiului ABC.
De asemenea, unghiurile PBC , BCQ , RCA , SAC , MAB sunt unghiuri
exterioare triunghiului ABC.
Teorema II.1.1: (Teorema unghiului exterior).
Un unghi exterior al unui triunghi este mai mare decât oricare dintre unghiurile
triunghiului, neadiacent cu acel unghi.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC (fig.II.1.4). Unghiurile MAC şi NAB sunt exterioare
triunghiului ABC, unde M  ( BA, N  (CA . Se va arăta că: m MAC   m ACB  .
Fie D mijlocul segmentului (AC) şi
E  ( BD astfel încât ( BD )  ( DE ) .
Punctele E şi M sunt de aceeaşi
parte a dreptei AC, iar E şi D sunt
de aceeaşi parte
a dreptei AM, deci E  Int  CAM  .
Rezultă că: CAE  CAM .
Dar  ED    DB  , m EDA  m BDC 
(unghiuri opuse la vârf) şi  AD    DC 
rezultă că ADE  CDB (cazul L.U.L.)
De aici obţinem m EAD   m BCD  şi, fig.II.1.4
ţinând cont că m EAD   m MAC  , deducem că m BCD   m MAC  adică
m ACB   m MAC  .
Se va arăta acum că m NAB   m ABC  .
Fie P mijlocul segmentului (AB) şi Q  (CP
astfel încât  CP    PQ  (fig.II.1.5).
Punctele Q şi N sunt de aceeaşi parte
a dreptei AB, iar Q şi P de aceeaşi
parte a dreptei AN. Deci Q  Int  NAB 
rezultă că BAQ  BAN .
Dar  AP    PB  , m APQ   m BPC  şi
 PQ    CP  , ceea ce implică congruenţa
triunghiului APQ cu triunghiul BPC.
fig.II.1.5
De aici rezultă că m   PAQ   m  PBC  , dar m  PAQ   m   PAN  , prin urmare
avem m PBC   m PAN  , adică m ABC   m BAN .
Cum m MAC   m NAB  (opuse la vârf) obţinem m MAC   m ABC  . Deci
am demonstrat că MAC  ACB şi MAC  ABC .
 Teorema II.1.2:Într-un triunghi cu două laturi necongruente, laturii cu
lungimea mai mare i se opune unghiul cu măsura cea mai mare.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC cu AC>AB (fig.II.1.6).
Se consideră punctul D   AC  astfel
încât  AD    AB  . Atunci triunghiul ABD
este triunghi isoscel şi ABD  ADB .
Dar ADB este unghi exterior triunghiului
BDC şi folosind teorema II.1.1 obţinem că
ADB  DCB . Rezultă că ABD  ACB ,
iar cum D   CA avem D  Int  ABC  şi
deci ABD  ABC. Prin urmare,
ABC  ABD  ADB  DCB  ACB,
ceea ce implică ABC  ACB .

fig.II.1.6
Teorema II.1.3:
Într-un triunghi cu două unghiuri necongruente, unghiului cu măsura mai mare i se
opune latura cu lungimea mai mare.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC cu m ABC   m ACB 
(fig.II.1.7). Se va demonstra că AC>AB.
Considerăm punctul D  ( AC astfel încât
 AD    AB  . Deci triunghiul ABD este isoscel,
de unde rezultă că m ABD   m ADB  .
Dar m ABD   [1800  m BAC  ] / 2 
  m ABC   m ACB  / 2   m ABC   m ABC   / 2  m ABC  .
Deci m ABD   m ABC  . Prin urmare,
D   AC  , ceea ce implică AD<AC şi cum
 AD    AB  , obţinem AB<AC. fig.II.1.7
Observaţie: În demonstraţie s-a ţinut cont că în triunghiul ABC avem
m ABC   m BAC   m CAB   1800 şi m BAC   m BAD .
Teorema II.1.4:
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea ipotenuzei este
mai mare decât lungimea oricărei catete.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC în care m BAC   900
(fig.II.1.8). Cum m BAC   m ABC  ţinând
cont de teorema II.1.3 obţinem BC>AB şi BC>AC.
 fig.II.1.8
Teorema II.1.5:
Fie o dreaptă d inclusă într-un plan  şi un punct M   astfel încât M  d . Dacă
notăm cu M ' proiecţia punctului M pe dreapta d atunci pentru orice
A  d , A  M ' are loc relaţia MM '  MA .
Demonstraţie:
Fie d   şi M   , astfel încât
M  d , M '  d astfel încât MM '  d
şi A  d , A  M ' . Se formează triunghiul
dreptunghic MM ' A cu m MM ' A  900 (fig.II.1.9).
Conform teoremei II.1.4, obţinem MM '  MA .

fig.II.1.9
Definiţia II.1.4: Se numeşte distanţa de la un punct la o dreaptă, căreia nu îi
aparţine, cea mai mică distanţă dintre acel punct şi punctele dreptei.
Observaţie: Din cele de mai sus rezultă că distanţa de la un punct la o dreaptă este
distanţa dintre acel punct şi piciorul perpendicularei duse din acel punct la acea
dreaptă şi se notează:
d  M ; h   min MP  MM ' unde M   ; M  h   şi M '  h, astfel încât MM '  h .
Teorema II.1.6:
Dintre două oblice duse dintr-un punct pe aceeaşi dreaptă, cea mai îndepărtată de
piciorul perpendicularei duse din acel punct are lungimea cea mai mare.
Demonstraţie:
Fie o dreaptă d inclusă într-un plan  , M   , M  d , M '  d astfel încât MM '  d
şi A, B  d .

Cazul a): A se află între M ' şi B (fig.II.1.10).

Deoarece MAB este unghi exterior
MM ' A avem: m MAB   m MM A  m M MA.
' '

Prin urmare, m MAB   900 şi în

MAB, m MAB   m MBA şi utilizând
teorema II.1.3 obţinem MB>MA.

fig.II.1.10
Cazul b): M se află între A şi B (fig.II.1.11)
'

Considerăm cazul în care AM '  M ' B . Fie A'   M ' B  astfel încât  MA    MA .
'
Triunghiurile MM ' A' ; MM ' A sunt triunghiuri congruente şi deci  M A   M A .
' ' '

Utilizând cazul a) obţinem: MA'  MB.

fig.II.1.11
Teorema II.1.7:
Suma lungimilor a două laturi ale unui triunghi este mai mare decât lungimea celei
de-a treia laturi.
Demonstraţie:

fig.II.1.12 fig.II.1.13 fig.II.1.14

Cazul 1. Fie triunghiul ABC şi D  BC astfel încât AD  BC . Presupunem că
ABC şi ACB sunt unghiuri ascuţite (fig.II.1.12).
Prin urmare, punctul D  BC , astfel încât AD  BC . În triunghiul ADB,
m ADB   900 , iar în triunghiul ADC, m ADC   900 , utilizând teorema II.1.3,
deducem că BD  AB şi DC  AC , ceea ce implică: BD  DC  AB  AC , adică
BC  AB  AC .
Caz 2. Presupunem că m ABC   900 (fig.II.1.13). Ţinând cont de teorema II.1.3
avem BC  AC în triunghiul ABC. Prin urmare BC  AC  AB .
Caz 3. Presupunem că m ABC   900 , (fig.II.1.14). Utilizând teorema II.1.3,
obţinem BC  AC şi, deci BC  AC  AB.
Teorema II.1.8:
Se consideră triunghiurile ABC şi A' B 'C ' astfel încât  AB    A' B '  şi
 AC    A'C '  . În aceste condiţii, dacă m BAC   m B ' A'C ' , atunci BC  B 'C ' .
Demonstraţie:
 fig.II.1.15 fig.II.1.16
Construim punctul D în semiplanul lui C, faţă de AB, astfel încât triunghiurile
A B 'C ' şi ABD să fie congruente (cazul L.L.L.:
'

 AB    A' B ' ,  AD    A'C ' ,  BD   B 'C '  ) (fig.II.1.16).

Din ipoteză  AC    A'C '  de unde rezultă că triunghiul ACD este isoscel
 AC    AD  şi ( AD  Int  BAC  . Deci şi bisectoarea CAD va fi situată în
interiorul unghiului BAC . Prin urmare, aceasta va intersecta segmentul (BC)
într-un punct E şi  EC    ED  . Rezultă că BC  BE  EC  BE  ED, dar în triunghiul
BED avem BE  ED  BD, conform teoremei II.1.7 şi deci BC  BD  B 'C ' , de unde
obţinem BC  B 'C ' .
Corolar II.1.8: Dacă triunghiurile ABC şi A' B 'C ' au  AB    A' B ' ;  AC    A'C ' 
şi  BC    B 'C '  atunci m BAC   m B ' A'C '  .
Demonstraţie:
Presupunem, prin absurd, că în condiţiile din ipoteză vom avea
m BAC   m B ' A'C '  .
Cazul 1. Dacă m BAC   m B ' A'C ' , ţinând cont că  AB    A' B' şi
 AC    A'C ' , deducem că triunghiurile ABC şi A' B ' C ' sunt congruente, de
unde  BC    B'C ' , ceea ce contrazice ipoteza.
Cazul 2. Dacă m BAC   m B ' A' C ' şi având în vedere faptul că  AB    A' B' ,
iar  AC    A'C ' , conform teoremei II.1.7 obţinem BC  B'C ' , ceea ce contrazice
ipoteza. Prin urmare, rămâne adevărată doar situaţia m BAC   m B ' A' C ' .
Teorema II.1.9: (A doua teoremă a lui Grelu)
Punctul lui Lemaine este punctul pentru care suma pătratelor distanţelor la laturile
triunghiului este minimă.
Demonstraţie:
Fie ABC şi un punct M situat în
interiorul triunghiului (fig.II.1.7)
Notăm cu a=BC; B=AC; c=AB şi cu
x=d(M;CB); y=d(M;AC); z=d(M;AB).
Din inegalitatea
Cauchy-Buniakowsky-Schwartz, se
obţine:  ax  by  cz  2   a 2  b2  c 2  x 2  y 2  z 2 , fig.II.1.17
dar ax  by  cz  2S ABC  /  a  b  c  , minimul
2 2 2
obţinându-se când x  y  z  4S ABC  /  a  b  c  , dar egalitatea în inegalitatea
2 2 2 2 2 2

Cauchy-Buniakowsky-Schwartz se atinge când x / a  y / b  z / c , deci când m este

punctul lui Lemaine.
Observaţie: Punctul de concurenţă a simedienelor (simetricele medianelor faţă de
bisectoare) se numeşte punctul lui Lemaine al triunghiului.
Reamintim câteva identităţi necesare în demonstrarea teoremei următoare enunţate
de Svetoslav J. Bilchev şi Emilia A Velikova în articolul: „ON A CERTAIN
TRIANGLE TRANFORMATION AND SOME OF ITS APLICATIONS” – RAD
IUGOSLAV AKAD YUAM UMJ, MAT[450], 9(1990), 69-76 dar care vor fi utile
şi în redactarea soluţiilor aplicaţiilor ce vor urma:
Fie un triunghi ABC în care notăm cu a, b, c, S, r, R, ra, rb, rc, lungimile
laturilor BC, AC, AB, semiperimetrul triunghiului ABC, aria triunghiului ABC,
lungimea razei cercului înscris în triunghiul ABC şi respectiv, lungimea razei
cercului circumscris triunghiului ABC şi lungimile razelor exînscrise. Au loc
următoarele relaţii:

 A   p  a  p  b  ;  A  p p  a 
II.1.1.1 sin   cos  şi analoagele.
 2  bc  2  bc
II.1.1.2 S  p p  a  p  b  p  c  formula lui Heron.
II.1.1.3 S  r  p .
II.1.1.4 abc  4 RS .
II.1.1.5 abc  4 prR .
II.1.1.6 ab  bc  ca  r 2  p 2  4rR .
II.1.1.7 a 2  b 2  c 2  2 p 2  r 2  4rR  .
II.1.1.8 a 3  b3  c3  2 p p 2  3r  6rR  .
II.1.1.9 ab a  b   bc b  c   ca c  a   2 p  p 2  r 2  2rR  .
II.1.1.10 ra vb rc  p 2 r .
II.1.1.11 ra rb  rb rc  rc ra  p 2 .
II.1.1.12 ra  rb  rc  r  4 R .
II.1.1.13  ra  rb  rb  rc  rc  ra   abcp 2 / S .
II.1.1.14 cos A  cos B  cos C  1  r / R .
II.1.1.15 a 2  b 2  c 2  8R 2 1  cos A  cos B  cos C  .
Demonstraţie II.1.1.1:
Din teorema cosinusului avem: cos A   b2  c 2  a 2  / 2bc dar
1
b 2

 c2  a2
 A  1  cos A 2bc  p  b  p  c  , ceea ce conduce la:
sin 2    
 2  2 2 bc
 A   p  b  p  c  ,
sin   pe de altă parte avem:
 2  bc
 b2  c 2  a 2
1
 A  1  cos A 2bc p p  a  de unde obţinem:
cos 2    
 2  2 2 bc
 A  p p  a 
cos 
 2  bc
Demonstraţie II.1.1.2:
Se ştie că aria unui triunghi se poate calcula
cu formula:
b  c  sin  A bc  A   A   p  b  p  c   p p  a 
S   2 sin    cos   bc  p p  a  p  b  p  c 
2 2  2   2  bc bc

Demonstraţie II.1.1.3:
Notăm cu i punctul de intersecţie al
bisectoarelor triunghiului ABC (fig.II.1.18).
Înălţimile triunghiurilor AIB, AIC şi BIC sunt
egale cu r şi deci: S   ar  br  cr  / 2  pr

Demonstraţie II.1.1.4:
Din teorema sinusurilor, c  2 R  sin  C  .
4 Rab  sin  C 
Deci abc  ab2 R  sin  C    4 RS . fig.II.1.18
2
Demonstraţie II.1.1.5:
Se ştie că aria unui triunghi se poate calcula cu ajutorul a uneia din formulele:
ab  sin  C 
S  pr sau S  , iar din teorema sinusurilor, deducem că
2
c  2 R  sin  C  .
ab  sin  C  abc abc
Prin urmare, pr   , ceea ce implică: pr  şi deci abc  4 pR .
2 4R 4R
Demonstraţie II.1.1.6:
Din formula lui Heron, deducem: S 2  p p  a  p  b  p  c  , dar S  pr , de unde
rezultă:
p 2 r 2  p  p  a  p  b  p  c  şi deci: pr 2   p  a  p  b  p  c  
 p 3  p 2  a  b  c   p ab  bc  ca   abc  p 3  p  ab  bc  ca   abc .
Obţinem: p ab  bc  ca   pr 2  p 3  abc şi utilizând identitatea precedentă, deducem:
ab  bc  ca  r 2  p 2  4rR .
Demonstraţie II.1.1.7:
Avem: ab  bc  ca   a  b  c  2   a 2  b 2  c 2   / 2   4 p 2   a 2  b 2  c 2  / 2 şi înlocuind în
II.1.1.6 obţinem: a 2  b 2  c 2  2 p 2  r 2  4rR  .
Demonstraţie II.1.1.8:
Din identitatea: a3  b3  c3   a  b  c   a 2  b 2  c 2   ab  bc  ca    3abc, deducem, ţinând
seama de identităţile demonstrate anterior că:
    
a3  b3  c3  2 p 2 p 2  r 2  4rR  r 2  p 2  4rR  3  4 prR  2 p p 2  3r 2  12rR  12 prR  

 2 p p  3r  6rR
2 2
.
Demonstraţie II.1.1.9:
Avem: bc b  c   ca  c  a   ab a  b   b 2c  bc 2  c 2 a  ca 2  a 2b  ab2 
 a 2b  abc  a 2c  ab 2  b 2c  abc  abc  bc 2  ac 2  3abc 
 a ab  bc  ca   b ab  bc  ca   c ab  bc  ca   3abc 
 
  a  b  c  ab  bc  ca   3abc  2 p r 2  p 2  4rR  12 prR  2 p r 2  p 2  2rR  .
Demonstraţie II.1.1.10:
Avem: ra rb rc   S /  p  a     S /  p  b     S /  p  c     pS 3  / p p  a  p  b  p  c     pS 3  / S 2 
 pS  p 2 r . Prin urmare, ra rb rc  p r .
2

Demonstraţie II.1.1.11:
Avem: ra rb  rb rc  rc ra  S 2 /  p  a  p  b   S 2 /  p  c  p  a   p p  c   p p  a   p p  b  
p 3 p   a  b  c    p  p  p 2 şi deci ra rb  rb rc  rc ra  p 2 .
Demonstraţie II.1.1.12:c
Avem: ra  rb  rc    S /  p  a     S /  p  b   S /  p  c     S /  p  a     aS /  p  b p  c   
 aS 2 /  p  a  p  b  p  c   a  p, ceea ce implică: ra  rb  rc   ap . În mod analog,
rb  rc  ra   bp, rc  ra  rb   cp . Înmulţind cele trei relaţii, obţinem:
ra rb rc  ra  rb  rb  rc  rc  ra   abcp 3 , de unde rezultă:
p 2 r   ra  rb  rc  ra rb  rb rc  rc ra   ra rb rc   abcp3 . Cum abc  4 prR, ra rb  rb rc  rc ra  p 2
şi
ra rb rc  p 2 r , relaţia precedentă devine: p 2 r  ra  rb  rc  p 2  p 2 r   4 prRp 3 , care este
echivalentă cu:  ra  rb  rc  p 2  p 2 r  4 p 2 R, de unde rezultă ra  rb  rc  r  4 R .
Demonstraţie II.1.1.13:
Am demonstrat anterior că: ra rb rc  ra  rb  rb  rc  rc  ra   abcp 3 ceea ce conduce la:
p 2r  ra  rb  rb  rc  rc  ra   abcp3  r  ra  rb  rb  rc  rc  ra   abcp   S / p  ra  rb  rb  rc  rc  ra  
 abcp   ra  rb  rb  rc   abcp 2 / S .
Demonstraţie II.1.1.14:
A B A B A B A B A B
cos A  cos B  cos C  2 cos cos  cos A  B   1  2 cos cos  cos2 
2 2 2 2 2
A B A B A B A B C
 1  2 cos  cos  cos   1  4 sin  sin  sin . Obţinem:
2  2 2  2 2 2
A B C r r
sin sin sin  , deci cos A  cos B  cos C  1  .
2 2 2 4R R
Demonstraţie II.1.1.15:
 cos 2 A  cos 2 B 
  
a 2  b 2  c 2  4 R 2 sin 2 A  sin 2 B  sin 2 C  4 R 2 1  sin 2 C 
2

 
  
 4 R 2 2  cos 2 C  cos C cos A  B   4 R 2 2  2 cos C  sin
C  B
2
 A
 sin
C  A B
2  

 8 R 2 1  cos A  cos B  cos C  .

II.2 Inegalităţi referitoare la laturile unui triunghi

Aplicaţia II.2.1: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc relaţia:
3 a b c
   2
2 bc ca ab
Soluţie:
Ţinând cont că media aritmetică este mai mare sau egală cu media armonică
 a  b   b  c   c  a  3
,
deducem că: 3 1

1

1 de unde obţinem:
ab bc ca
1 1 1 9
   , dar
a  b b  c c  a 2 a  b  c 
a b c  1 1 1  9 9 3
    a  b  c     3   a  b  c 3  3  .
bc ca ab ab bc ca 2 a  b  c  2 2
a b c 3
Deci: b  c  c  a  a  b  2   cu egalitate în cazul triunghiului echilateral. Pe de
altă parte, ţinând cont de teorema II.1.7. obţinem: b  c  p, c  a  p, a  b  p, ceea
a b c a b c abc a b c
ce implică:        2, adică    2   .
bc ca ab p p p p bc ca ab
Din inegalităţile   şi    obţinem relaţia din enunţ.
 Aplicaţia II.2.2: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea:
8 p  a  p  b  p  c   abc .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a  BC , b  AC , c  AB . De asemenea notăm
cu x  a  b  c  2 p  a  , y  a  b  c  2 p  b  şi z  a  b  c  2 p  c  . Prin urmare,
a   y  z  / 2, b   x  z  / 2 şi c   x  y  / 2 . Deci inegalitatea 8 p  a  p  b  p  c   abc
este echivalentă cu: xyz   x  y  y  z  z  x  / 8 .
Aplicaţia II.2.3: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:
a  b2  c2   a  b  c / 3 .
2 2

Soluţie:
Notăm cu a  BC , b  AC , c  AB . Avem:  a  b  c  2  a 2  b 2  c 2  2ab  2bc  2ca 
 a 2  b 2  c 2   a 2  b 2    b 2  c 2    a 2  c 2   3 a 2  b 2  c 2  şi deci a 2  b 2  c 2   a  b  c  2 / 3 cu
egalitate în cazul triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.2.4: Fie triunghiul dreptunghic ABC
cu m BAC   900. Să se arate că:
bc  a  c  b  a  , unde am notat cu a  BC , b  AC , c  AB.
Soluţie:
Fie triunghiul ABC cu m BAC   900
(fig.II.2.1). Notăm cu a  BC , b  AC , c  AB.
Avem m BAC   m ABC  şi m BAC   m ACB  ,
conform aplicaţiei II.2.1, ceea ce implică a  c şi a  b ,
conform teoremei II.1.4. fig.II.2.1

Prin urmare, a  c  0 şi a  b  0 , de unde rezultă  a  c  a  b   0 , ceea ce implică

a 2  ab  ac  bc  0 , adică bc  ab  ca  a 2 şi deci bc  a b  c  a  .
Aplicaţie II.2.5: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc relaţia:
3 ab  bc  ca    a  b  c   4 ab  bc  ca 
2

Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a  BC , b  AC , c  AB. Se ştie că:
2ab  a 2  b 2 ,
2bc  b 2  c 2 şi 2ac  c 2  a 2 . Prin urmare,

2 ab  bc  ca   2 a 2  b 2  c 2   2  a  b  c   2 ab  bc  ca  ,
2

de unde obţinem
3 ab  bc  ca    a  b  c    cu egalitate în cazul triunghiului echilateral.
2

De asemenea se ştie că: b  c  a, c  a  b şi a - b  c în orice triunghi ceea ce

implică:  b  c  2  a 2 ,  c  a  2  b 2 şi  a  b  2  c 2 .
Prin urmare,  b  c  2   c  a  2   a  b  2  a 2  b2  c 2 , de unde rezultă:
b 2  2bc  c 2  c 2  2ac  a 2  a 2  2ab  b 2  a 2  b 2  c 2 , adică: a  b  c  2 ab  bc  ca  
2 2 2

 2 ab  bc  ca  şi obţinem:  a  b  c  2  4 ab  bc  ca     .
Din inegalităţile   şi    obţinem relaţia ce trebuia demonstrată.
 Aplicaţia II.2.6: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea:
a  b  c   b c  a   c a  b   4abc  a 3  b3  c 3 .
2 2 2

Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a  BC , b  AC , c  AB. Atunci
a b  c   b c  a   c a  b   4abc  a 3  b3  c 3  a b  c   b c  a   c a  b   a 3  b3  c 3 
2 2 2 2 2

     
 a  b  c   a 2  b  c  a   b 2  c  a  b   c 2  a b  c  a  b  c  a   b c  a  b   a  b  c  
2 2 2

 c a  b  c  a  b  c    a  b  c    a a  b  c   b  a  b  c   c a  b  c   

  a  b  c   a a  b  c   ab  b 2  bc  ca  bc  c 2  
  a  b  c    a a  b  c   b a  b  c   c a  b  c     a  b  c  a  b  c   a  b  c   0, conform
teoremei II.1.7.
Prin urmare: a b  c  2  b c  a  2  c a  b  2  4abc  a 3  b3  c3 .
Aplicaţie II.2.7: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc relaţia:
a b a  b   b 2c  b  c   c 2 a  c  a   0
2

Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a  BC , b  AC , c  AB. De asemenea,
notăm cu:
x    a  b  c  / 2 ; y   a  b  c  / 2 şi z   a  b  c  / 2 . Deducem că: a  y  z , b  x  z şi
c  x  y . Prin urmare,

a 2b a  b   b 2c b  c   c 2 a c  a   2 x3 z  y 3 x  z 3 y  xyz x  y  z   
    
 2 xyz x / y  y / z  z / x  x  y  z  2 xyz x / y  y  2 y  y / z  z  2 z  z 2 / x  x  2 x  0
2 2 2 2 2
  
x y x2

Am ţinut cont că, deoarece:   2, obţinem:  y  2x şi analoagele.

y x y
Aplicaţie II.2.8: Să se arate că dacă a,b,c sunt lungimile laturilor unui triunghi
ABC, atunci: 2 a  b  b  c  c  a   13abc  a 3  b3  c3
[G.M. nr. 1/1999]
Soluţie:
Presupunem că a  b  c . Atunci: 2 a  b  b  c  c  a   2 a  b  bc  bc  c 2  ca 
 2 2abc  a b 2  c 2   b a 2  c 2   c a 2  b 2     .
Dar

13abc  a 3  b3  c3  a 3  b3  c 3  3abc  16abc  1/ 2 a  b  c   a  b    b  c   c  a 2  16abc   
2 2
 
Conform relaţiilor   şi    , inegalitatea din enunţ este echivalentă cu:
2a  b  c   2b a  c   2c a  b   12abc    a  b  c  / 2  a  b    b  c    c  a 
2 2 2 2 2 2
 2 2 2
    
Notăm cu x  a  b, y  b  c , z  c  a , obţinem: x  0, y  0, z  0, iar
x yz 0 şi z   x  y .
Relaţia     este echivalentă cu: 4ay 2  4bz 2  4cx2   a  b  c   x 2  y 2  z 2  
 
 4 ay 2  b x  y   cx 2   a  b  c  x 2  y 2   x  y  
2
 2

 2 x  b  c  a   2 y  a  b  c   2 xy  3b  a  c   0 care este
2 2
evidentă deoarece: b  c  a ,
a  b  c şi 3b   b  b   b   a  b   b  c  b  c  a . Egalitatea se verifică pentru a  b  c
 Aplicaţia II.2.9: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc relaţia:
a b c
   3.
bca cab abc
Soluţie:
Notăm cu x  b  c  a ; y  c  a  b ; z  a  b  c, avem: x  0, y  0, z  0 şi
2a  y  z , 2b  z  x, 2c  x  y. Cum x / y  y / x  2, x / z  z / x  2, y / z  z / y  2,
obţinem: adică:  x  z  / 2 y   y  z  / 2 x   x  y / 2 z  3
x / y  y / x  x / z  z / x  y / z  z / y  6,
şi, prin urmare, a /  b  c  a   b c  a  b   c a  b  c   3, cu egalitate în cazul
triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.2.10: În orice triunghi ABC are loc inegalitatea: a  2  p  b  p  c  .
Soluţie:
a2  p  b  p  c   a 2  4 p  b  p  c   a 2   a  c  b  a  b  c  
 a 2   a   b  c   a   c  b    a 2  a 2   c  b    c  b   0, cu egalitate în cazul
2 2

triunghiului isoscel cu b  c .
Se observă că în mod asemănător, se pot demonstra şi inegalităţile:
b  2  p  c  p  a  şi c   p  a  p  b  .
Observaţie: Ţinând cont de problema nr.7 pag 230 din G.M. nr.6/1983 şi de
articolul „Aplicaţii ale inegalităţilor lui OPPENHEIN şi ERDOS-MORDLL”
publicat de Mircea Lascu în Revista Matematică din Suceava, nr.1/1991, putem să
demonstrăm următoarele aplicaţii:
Aplicaţia II.2.11 (G NEVELITIS): Să se arate că perimetrul triunghiului de arie
2 este mai mare decât 6.
Soluţie:
Notând cu a,b,c laturile triunghiului ABC şi cu ha , hb , hc înălţimile
corespunzătoare, avem: S  aha / 2  bhb / 2  chc / 2 . Prin urmare, aha  bhb  chc .
Din inegalitatea mediilor, avem:
a  ha  2 aha  4 ; b  hb  2 bhb  4 ; c  hc  2 chc  4 ;
Cum a  hb ; b  hc ; c  ha , deducem a  b  c  ha  hb  hc
12  a  ha  b  hb  c  hc  2 a  b  c  , ceea ce implică 6  a  b  c .
Aplicaţia II.2.12: Pe latura unui triunghi ABC se ia un punct oarecare D
(fig.II.2.2) Să se demonstreze că AD este mai mică decât semiperimetrul
abc abc
triunghiului din care se scade BC:  a  AD  .
2 2
Soluţie:
AD  c  a  x
AD  b  x
b  c-a a  b  c
  2 AD  b  c  a  AD   a
2 2
abc
Deci,  a  AD
2
AD  a  x  c
AD  b  c
abc
fig.II.2.2
  2 AD  a  b  c  AD 
2
abc abc
Deci,  a  AD  .
2 2
Aplicaţia II.2.13: Fie ABC un triunghi oarecare (fig.II.2.3). Să se arate că au
loc inegalităţile:
a 2  b2  b2  c2  a 2  c 2 1
2  1 .
abc 2
Soluţie:
ab
a 2  b2   
 2 a 2  b 2  a 2  b 2  2ab ; a 2  b 2  2ab  0 ,  a  b  2  0 adevărat,
2
a, b  R
ab
a2  b2 
2
b  c
b2  c2 
2
ac
a2  c2 
2
2 a  b  c 
  a2  b2  b2  c 2  a 2  c 2   2  a  b  c   a 2  b2  b2  c2 
2
a 2  b2  b2  c2  a 2  c2
 a2  c2 / :  a  b  c  2 
abc
a  x y
b yz x, y , z  0
c  xz
abc
  a  b  c  2 x  y  z   x  y  z 
2
bca a bc abc
z  0; x  0; y 0
2 2 2
a 2  b2  x 2  y 2  2 xy  y 2  z 2  2 yz 
 x 2  2 y 2  z 2  2 y  x  z   ky  x  z  fig.II.2.3
 x  2 y  z  2 y  x  z   k y  2ky x  z   2 xz  x  z
2 2 2 2 2 2 2

  
0  y 2 k 2  2  2 y  kx  x  kz  z   2 xz  0  y 2 k 2  2  2 y  x  z  k  1  2 xz 
Aleg: k 2 : a b 2 2
2yxz
b c 
2 2
2zx y
a2  c2  2x yz

  a b 
2 2
b2  c2  a2  c2  2  x  y  z   2 x  y  z 

a 2  b2  b2  c 2  a 2  c 2   x  y  z  2  2    abc
2
2 2  
 a 2  b2  b2  c 2  a 2  c2 1
 1
abc 2

II.3 Inegalităţi referitoare la unghiurile unui triunghi

Aplicaţia II.3.1: Fie triunghiul ABC cu m BAC   900 . Să se arate că
m BAC   m ABC  şi m BAC   m ACB  .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC cu m BAC   900 . Cum m BAC   m ABC   m ACB   1800
, deducem că:
m ABC   m ACB   900 şi deci m ABC   900 , iar m ACB   900 , ceea ce
implică
m BAC   m ABC  şi m BAC   m ACB  .
Aplicaţia II.3.2: Demonstraţi că:
Dacă A  0 , B  0 , C  0 şi A  B  C   atunci
1) sin A  sin B  sin C  3 3  / 2
2) cos A  cos B  cos C  3 3  / 2
Soluţie:
Vom aplica inegalitatea Jensen şi anume:
1 / n   f  xi   f 1 / n   x j . Considerăm funcţia f  x   sin x pe segmentul  0;   . Pe
acest segment funcţia este concavă conform definiţiei clasice, întrucât
 f '  x    sin x  0 , pentru x   0;   . Luând două puncte x1 , x2   0;  , funcţia
f  x1   f  x2  / 2   sin x1  sin x2  / 2 devine  f  x1   f  x2   / 2  sin  x1  x2  / 2  cos  x1  x2  / 2 
 sin  x1  x2  / 2, adică  sin x1  sin x2  / 2  sin   x1  x2  / 2 .
Inegalitatea Jensen aplicată pentru sin x, x   0;  şi xi   0;  ; i  1,2, , n ; ne dă
1 / n   sin xi  sin 1 / n   xi  .
Dacă luăm x1  A , x2  B , x3  C cu m A  m B   m C   1800 ;
 3
m A , m B  , m C   0, avem  sin  A  sin  B   sin  C   / 3  sin  , de
3 2
unde
sin  A  sin  B   sin  C   3 3 / 2 . În mod analog se demonstrează şi a doua
relaţie.
Aplicaţia II.3.3: Să se arate că: sin  A / 2  a / 2 bc
Soluţia 1:
Ştim că sin A / 2   p  b  p  c  / bc    p  b  / 2   p  c  / 2 / bc  a / 2 bc . Am aplicat
inegalitatea mediilor mg  ma ;
Soluţia 2:
      
sin2 A / 2  1  cos A / 2  1  b 2  c 2  a 2 / 2bc  2bc  b 2  c 2  a 2 / 4bc  a 2   b  c  / 4bc 
2

 a / 4bc
2
deci sin A / 2  a / 2 bc .
Aplicaţia II.3.4: Fie triunghiul ABC cu x,y,z măsurile unghiurilor A , B ,
ax  by  cz
C , în radiani atunci:  / 3    / 2, unde a,b,c sunt lungimile laturilor
abc
triunghiului.
Soluţie:
Ştim că a  b  c , atunci x  y  z deci  a  b  x  y   0 ;  b  c  y  z   0 ;
 a  c  x  z   0
Însumăm şi obţinem:
 a  b  x  y    b  c  y  z    a  c  x  z   0 , deci
2 ax  by  cz   a y  z   b x  z   c x  y   a   x   b   y   c   z     a  b  c   ax  by  cz
deci: 3 ax  by  cz     a  b  c    ax  by  cz  /  a  b  c    / 3
Dacă a, b, c, x, y, z  0 , avem inegalitatea evidentă:
x  a  b  c   y  a  b  c   z  a  b  c   0 .
Dar x  y  z    a   2 x   b   2 y   c   2 z   0   ax  by  cz  /  a  b  c    / 2 deci
inegalităţile sunt demonstrate.
a A
Aplicaţia II.3.5: Să se demonstreze că într-un triunghi ABC:  sin
bc 2
Soluţie:
 A A
cos 2 sin
a A 2 2
Din teorema sinusului avem:  sin 
bc sin B  sin C 2 sin B  C B  C . Dar
cos
2 2
BC 1800  A  A A
sin  sin  sin  900    cos . Deci după simplificare obţinem:
2 2  2 2
A B C A
sin / cos  sin .
2 2 2
Aplicaţia II.3.6: Să se demonstreze că un triunghi este ascuţitunghic dacă şi
numai dacă: sin 2 A  sin 2 B  sin 2 C  2 .
Soluţie:
Din egalitatea II.1.1.15 a 2  b 2  c 2  8R1  cos A  cos B  cos C  şi teorema sinusurilor
a / sin A  b / sin B  c / sin C  2 R , rezultă: sin 2 A  sin 2 B  sin 2 C  21  cos A  cos B  cos C  .

Dacă  sin 2 A rezultă cos A  cos B  cos C  0  A, B, C 
2
, adică triunghiul
este ascuţitunghic. Dacă triunghiul este ascuţitunghic, atunci avem:
cos A  cos B  cos C  0 şi cum sin A  sin B  sin C  21  cos A  cos B  cos C    sin A  2 .
2 2 2 2

Aplicaţia II.3.7: Să se demonstreze că într-un triunghi: cos A  cos B  cos C  1/ 8 .

Soluţie:
Conform relaţiei de egalitate din problema precedentă avem:
a 2  b2  c 2
cos A  cos B  cos C  1. Din inegalitatea a 2  b 2  c 2  9R 2 , rezultă:
8R 2
9 1
cos A  cos B  cos C  1  .
8 8
Aplicaţia II.3.8: Să se demonstreze că într-un triunghi ascuţitunghic:
 cos A  cos B  cos C  2  sin 2 A  sin 2 B  sin 2 C .
Soluţie:
Într-un triunghi ascuţitunghic putem să avem una şi numai una din variante:
 / 2  A   / 3  B  C sau A   / 3  B  C   / 2 . În ambele cazuri avem:
 1  1
 cos B   cos C    0  4 cos B  cos C  2 cos B  cos C   1  0 / cos A .
 2  2
Deoarece cos A  0 avem: 4 cos A  cos B  cos C  2 cos A  cos B  cos A  cos C   cos A .
2   A  2 B  C  2 A
Dar 4 cos B  cos C   cos B  cos C   4 cos  2  cos  2   4 sin 2  2  2 cos A sau
2

   
 cos A  2 cos B  cos C  1 , deci 4 cos A  cos B  cos C  2 cos A  cos B  1 .
Dar  sin 2 A  21  cos A  cos B  cos C  . Înlocuind avem:
2 sin 2 A  3  2 cos A  cos B sau  sin 2 A   cos2 A  2 cos A  cos B , deci

 sin 2 A    cos A .
2

Observaţie: Dacă în inegalitatea din enunţ înlocuim cu egalitatea II.1.1.14

cos A  cos B  cos C  1  r / R şi teorema sinusurilor a / sin A  b / sin B  c / sin C  2 R ,
2
 r a 2  b2  c2
obţinem 1    sau 2 R  r   a2  b2  c2 .
 R 4R2
Aplicaţia II.3.9: Să se demonstreze că într-un triunghi oarecare avem:
2
 A B C 2 A B C
 sin  sin  sin   cos  cos2  cos2
 2 2 2  2 2 2
Soluţie:
Rezolvăm problema prin dualitate. Fie un triunghi oarecare ABC. Atunci există
triunghiul ascuţitunghic A1B1C1 cu unghiurile A1     A / 2 ; B1     B  / 2 ;
C1     C  / 2 . Aplicând inegalitatea din problema precedentă avem:

  cos A     sin A1 
2

şi înlocuind obţinem:   sin 2 

2 2 A A
1
 
  cos 2

2
.
Aplicaţia II.3.10 J.M. Child: Într-un triunghi oarecare,
A B C
1 / sin  1 / sin  1 / sin  6 .
2 2 2
Soluţie:
A B C bc ca ab a b
Din problema II.3.5 rezultă 1/ sin 2  1/ sin 2  1/ sin 2 
a

b

c
   
b a
b c c a
         3 2  6 .
c b a c

II.4 Inegalităţi între unghiuri şi alte elemente ale triunghiului

Aplicaţia II.4.1: Fie triunghiul ABC şi M,N două puncte astfel încât B   MC 
şi C   BN  . Să se demonstreze că: m MAN   m A  m B   m C  .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi punctele M şi N  BC ,
astfel încât B   MC  şi C   BN  (fig.II.4.1).
În această situaţie ABC este unghi exterior
triunghiului ABM, ACB este unghi exterior
triunghiului ACN. Conform teoremei unghiului
exterior, m ABC   m MAB  , m ACB   m NAC  .
Deci: m MAN   m MAB   m BAC   m CAN  
 m ABC   m BAC   m ACB  de unde
rezultă: m MAN   m A  m B   m C  .
fig.II.4.1
Aplicaţia II.4.2: Se consideră triunghiul ABC, în care AB  AC şi punctul D
astfel încât C   AD  . Să se arate că pentru orice M, M   BC  are loc inegalitatea:
m ABM   m BMA  m CMD   m MDC  .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC (fig.II.4.2) astfel încât C   AD 
iar M   BC  . De asemenea considerăm A'  AM 
astfel încât  MA şi  MA' sunt semidrepte opuse.
În triunghiul ABC, conform teoremei II.1.2,
m ABC   m ACB  . Utilizând teorema II.1.1
pentru triunghiul MCD, obţinem
m ACM   m CMD  şi, deci m ABM   m   CMD .
Prin construcţie, D  Int  CMA prin urmare,
m CMA'  m CMD  , dar m CMA'  m AMB 
(unghiuri opuse la vârf), ceea ce implică
m AMB   m CMD  . În final obţinem
m ABM   m AMB   m CDM   m CMD  . fig.II.4.2
Aplicaţia II.4.3: Fie un triunghi dreptunghic ABC cu m BAC   900 . Să se
demonstreze că dacă D este mijlocul catetei AB, atunci: m ACD   m BCD  .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC cu m A  900 şi D   AB  , astfel încât  AD    DB 
(fig.II.4.3).
Fie E mijlocul ipotenuzei (BC). Atunci (DE) este linie mijlocie în ABC şi prin
urmare DE || AC şi DE  AC / 2 . Având în vedere că CE  BC / 2 iar AC  BC
(conform teoremei II.1.4) rezultă că în triunghiul CED obţinem
m ECD   m CDE  (conform teoremei II.1.2). Dar m CDE   m ACD 
(alterne interne) prin urmare, m ECD   m ACD  , ceea ce implică
m BCD   m ACD  .
 fig.II.4.3 fig.II.4.4
Aplicaţia II.4.4: Fie un triunghi ABC şi D mijlocul laturii BC. Să se arate că:
AB  AC
a) AD  ;
2
b) m BAD   m CAD  , dacă şi numai dacă AB  AC .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi D   BC  astfel încât  BD    DC  .
a) Considerăm F   AC  astfel încât  AF    FC  . Deci  FD  este linie mijlocie în
triunghiul ABC şi FD  AB / 2 . În triunghiul ADF, conform teoremei II.1.7 avem:
AD  DF  AF  AB / 2  AC / 2   AB  AC  / 2 .
b) Deoarece FD este linie mijlocie în triunghiul ABC obţinem AD  2 FD , iar din
construcţie AC  2 AF . Dar AC  AB  AF  FD  m ADF   m DAF  conform
teoremei II.1.2. şi cum BAD  ADF (alterne interne)  m BAD   m DAF  
 m BAD   m DAC  .
Aplicaţia II.4.5: Fie un triunghi ABC cu r raza cercului înscris în triunghi şi R
B  C 2r
raza cercului circumscris triunghiului ABC. Demonstraţi că: cos 2  cu
2 R
egalitate 2a  b  c , unde a,b,c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC.
Soluţie:
B C B C B C p p  a  p p  c   p  a  p  c   p  a  p  b 
cos  cos cos  sin sin     
2 2 2 2 2 ac ab ac ab
 p p  a   p  b  p  c  b  c  p  b  p  c 
     .
a a  bc a bc
B  C  b  c   p  b  p  c 
2

Deci cos 2
2
   , de unde obţinem:
 2  bc
r  b  c r  b  c r  2a  b  c 
2 2 2
B C B  C 2r 2r
cos2    cos2       0
2 R 4a  p  a  2 R R 4a  p  a  R R 4a  p  a 
Aplicaţia II.4.6: Fie triunghiul ascuţitunghic ABC, S aria lui şi R raza cercului
circumscris triunghiului ABC. Să se demonstreze că: sin A  sin B  sin C  3 S / 2 R 2
Soluţie:
Inegalitatea se mai scrie:  sin A  sin B  sin C  / 3  S / 2 R 2 , şi folosind inegalitatea
mediilor, ma  mg pentru cazul n  3 adică  x1  x2  x3  / 3  x1  x2  x3 şi alegem
x1  sin A , x2  sin B , x3  sin C , obţinem  sin A  sin B  sin C  / 3  sin A  sin B  sin C , dar
din sin A  sin B  sin C  S / 2 R 2 , deci sin A  sin B  sin C  3 S / 2 R 2 .
II.5 Inegalităţi între laturi şi arie
 Aplicaţia II.5.1: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:
abc  8S 2
Soluţie:
Ţinând cont de formula lui Heron pentru calculul ariei unui triunghi, relaţia din
enunţ este echivalentă cu: abcp  8 p p  a  p  b  p  c  şi dacă notăm cu x  p  a  0 ,
y  p  b  0 , z  p  c  0 , avem x  y  c , y  z  a , z  x  b , iar noua egalitate va fi
echivalentă cu:  y  z  z  x  x  y   8 xyz , care este evidentă în baza inegalităţii:
u  v  2 uv , u , v  R , cu egalitate în cazul triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.5.2: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:
a b  b 2c 2  c 2 a 2  16S 2 .
2 2

Soluţie:
 ab  bc  ca  2 
Din relaţia a 2  b 2  c 2   a  b  c  2 / 3 deducem că: a 2b 2  b 2c 2  c 2a 2 
3


4 3S  2

 16 S 2 adică a 2b 2  b 2c 2  c 2 a 2  16S 2 .
3
Aplicaţia II.5.3 (Problema 0.110 G.M. nr.10/1980): În triunghiul ABC notăm
cu M,N,P mijloacele laturilor  AB  ,  BC  ,  CA şi fie D   MB , E   NC  , şi
F   PA  . Să se demonstreze că: S DEF   S MPN  .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi M,N,P mijloacele
laturilor  AB  ,  BC  ,  CA , iar D   MB ,
E   NC  , şi F   PA  (fig.II.5.1). Considerăm
AD  xAB ; BE  yBC ; CF  zAC , evident
x, y , z  1 / 2,1 .
S ADF 

1/ 2 AD  AF  sin A 
AD  AF
 x 1  y  .
S ABC  1/ 2 AB  AC  sin A AB  AC
S BED  S
În mod analog: S  y 1  x  , iar  CFE   z 1  y  .
 ABC  S ABC 
Cum x, y, z  1 / 2,1 avem: fig.II.5.1
 x  1/ 2 y  1/ 2   y  1/ 2 z  1/ 2   x  1/ 2  0
ceea ce implică:
xy  1 / 2 x  y   1 / 4  yz  1 / 2  y  z   1 / 4  zx  1 / 2 z  x   1 / 4  0 şi, deci
xy  yz  zx  1/ 2   x  y    y  z    z  x    3 / 4  0 , de unde rezultă:
xy  yz  zx   x  y  z   3 / 4  0 şi prin urmare  x  y  z    xy  yz  zx   3 / 4 . Notăm cu
   S ADE   S BED   S CFE   / S ABC  , obţinem:   x1  z   y 1  x   z 1  y    x  y  z  
  xy  yz  zx  şi deci   3 / 4 .
Pe de altă parte,
AM  AP  sin A BM  BN  sin B  CP  CN  sin C 
 S  S BMN   S CPN   / S ABC     
AB  AC  sin A BA  BC  sin B  CA  CB  sin C 
AMP 
 1 1 1 1 1 1 3
       şi cum S MPN   1 / 4  S ABC  , iar S DEF   1    S ABC  , având în
2 2 2 2 2 2 4
vedere cele de mai sus, S DEF   S MNP  .
Aplicaţia II.5.4: Să se arate că în orice triunghi ABC, cu lungimile laturilor
a,b,c avem:
a) 4S  a 2  b 2 , 4S  b 2  c 2 , 4S  c 2  a 2
b) 6S  a 2  b 2  c 2
Soluţie:
a) 4S  2ab  sin  C   2ab  a 2  b 2 , ceea ce implică: 4S  a 2  b 2 , cu egalitate pentru
m C   900 şi a  b . Celelalte două inegalităţi se obţin în mod analog:
b) S  1/ 3 S  S  S   1/ 6  ab  sin C    bc  sin A  ca  sin B   1/ 6 ab  bc  ca  
 1 / 6   a 2  b 2  c 2  şi prin urmare 6S  a 2  b 2  c 2 .
Aplicaţia II.5.5: Să se arate că în orice triunghi ABC avem: 6S  a  hb  b  hc  c  ha
Soluţie:
a  hb  b  hc  c  ha   a / b   b  hb   b / c   c  hc   c / a   a  ha  2  S   a / b    b / c    c / a    2S  3  6S Deci
6 S  a  hb  b  hc  c  ha cu egalitate dacă şi numai dacă :
 a / b    b / c    c / a  adică a=b=c.
Aplicaţia II.5.6: Fiind dat triunghiul ABC, alegem un punct oarecare pe una din
laturile sale şi ducem din el paralele la celelalte laturi ale triunghiului. Notăm cu
S1 , S 2 ariile triunghiurilor ce se formează prin construirea acestor paralele şi cu S
aria triunghiului dat (fig.II.5.2) să se arate că este adevărată inegalitatea :
2 S1  S 2   S
Soluţie:
NBM ~ ABC :
MB 2 S1
 ; PMC ~ ABC;
BC 2 S
2
MC S
2
 2
BC S
Fie MB=x, MC=y, MB+MC=BC; x+y=a
x y 
2 2  x  y 2   x  y 2  x  y 2 a2
 
2 2 2
2
BC
deci MB 2  MC 2  .
2
fig.II.5.2
S1 S2 MB  MC 2
1 BC 2
1 S S 1 2
  2
 2
   1 2   2 S1  S2   S
S S BC BC 2 2 S 2
Avem egalitate pentru x  y , deci M este la mijlocul lui [BC].
S1  S 2 1
Prin absurd: 2 S1  S2   S  BM  MC. x  y  0, 
S 2
 BM 2  MC 2 S1 S2 1 BC 2
 x  y2  0    
BC 2 S S 2 2 BC 2
  contradicţie. Deci x  y , BM=MC.
2  BM 2  MC 2  BC 2   MB  MC 
2

Aplicaţia II.5.7: Fie ABC un triunghi. Să se arate că are loc inegalitatea:

a2  b2  c2
4S  .
3
Soluţie:
Scriind cunoscuta inegalitate a lui Euler: 2r  R , obţinem:
4S abc
  4S  abc a  b  c 
abc 4S
3 x yz
 3 xyz 
Folosind inegalitatea mediilor: 1 1 1 3 şi inegalitatea Caucky-
 
x y z
Buniakovski-Schwartz:

 x1 y1  x2 y2  x3 y3  2   x12  x22  x32  y12  y22  y32  ,  x1 , x2 , x3 , y1 , y2 , y3  R, avem:

abc
4 S  abc a  b  c   
3
 a  b  c   a 2  b2  c 22

  a  b  c  .
 3  3 3 3
II.6. Inegalităţi între laturi şi razele cercurilor asociate
Aplicaţia II.6.1 (Inegalitatea lui Euler): Fie C(O;R) şi C(I;r)cercul circumscris
şi respectiv cercul înscris triunghiului ABC; Atunci are loc inegalitatea: R  2r
Soluţie:
Vom demonstra mai întâi relaţia lui Euler:
OI 2  R 2  2rR
Fie {D}   AI  C  O; R 
 E , F   OI  C  O; R 
În triunghiul ABD din teorema sinusurilor
rezultă BD  2 sin  A / 2 (1)
iar din triunghiul AIN, m ANI   900
NI
avem sin  A / 2   deci :
AI
NI r
AI   (2)
sin  A / 2  sin  A / 2 
Ţinând cont că unghiul BID este unghi fig.II.6.1
exterior triunghiului ABI deducem că:
m BID   m A / 2  m B / 2   m CBD  m B / 2  m IBD  ceea ce conduce la
concluzia că triunghiul BID este isoscel şi deci  BD    ID (3)
Folosind puterea punctului I faţă de cercul C(O;R) şi relaţiile (1),(2),(3)
obţinem IE  IF  ID  IA  BD  IA  2 R  sin  A / 2  r / sin A / 2   2rR .
Pe de altă parte IE  IF   R  OI  R  OI   R 2  OI 2 . Deducem că: R 2  OI 2  2rR , adică
UI 2  R 2  2rR. Inegalitatea se obţine observând că OI 2  0 , de unde R 2  2rR  0 ,
ceea ce conduce la R  2r , cu egalitate în cazul triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.6.2: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea:
36r 2  ab  bc  ca
Soluţie:
abc
Se ştie că abc  4R  S sau S şi înlocuind în demonstrata aplicaţia precedenta
4R
obţinem după calcule: 18rR  ab  bc  ca, dar R  2r prin urmare 36r 2  18rR si deci
36r 2  ab  bc  ca . Egalitatea are loc in cazul triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.6.3: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea: p 2  27r 2
Soluţie:
Din inegalitatea mediilor, deducem că:  p  a    p  b    p  c   33  p  a  p  b  p  c 
S2 r 2 p2
ceea ce conduce la: p  33
p
 33
p
 33 r 2 p , de unde rezultă: p  3 3
r2 p , si dacă
ridicăm la cub ambii membrii ai inegalităţii, obţinem p 3  27r 2 p sau p 2  27 r 2 .
Egalitatea are loc in cazul triunghiului echilateral.

Aplicaţia II.6.4: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc

inegalitatea:
1 1 1 1 1
2
    2
R ab bc ca 4r
Soluţie:
1 1 1 a b  c 2p 2S 1
Se ştie că S= rp, iar abc=4RS deci:       iar
ab bc ca abc abc r 4 RS 2 Rr
1 1 1
relaţia din enunţ este echivalentă cu: 2
  3 , care se deduce din
R 2rR 4r
inegalităţile lui Euler. R  2r . Egalitatea se realizează când R=2r deci când
triunghiul ABC este echilateral.
Aplicaţia II.6.5: Să se demonstreze că în triunghiul ABC are loc inegalitatea:
6rR  3
 abc  2
Soluţie:
rR  a  b  c  1
Observăm mai întâi că abc=4RS=4Rpr(a+b+c) ceea ce conduce la:  ,
abc 2
rR rR rR 1
   .
rR rR rR
   33
 rR  3

adică Din inegalitatea mediilor rezultă că:

ab bc ca 2 ab bc ca  abc  2
1 3rR
care este echivalentă cu:   abc  2 . Egalitatea are loc în cazul
 abc  2 adică 6rR  3
2 3

triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.6.6: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea: S  2r rR
Soluţie:
Fie triunghiul ABC, C(O;R)
C(I;r) (fig. II.6.2)
Avem ha  2r ; hb  2r ; hc  2r
, sau 2 Rha  4rR, 2 Rhb  4rR, 2 Rhc  4rR (*)
aha bhb chc
Pe de altă parte : S    ,
2 2 2
ah abc
deducem că a  , ceea ce implică
2 4R
2Rha=bc. În mod analog 2Rhb=ac, 2Rhc=ac,
 de unde având în vedere relaţia (*) rezulta
ca bc >4rR, ac>4rR, ab >4rR iar in continuare
obţinem:  abc   4rR   abc  8  rR  ,
2 2 3 2
fig.II.6.2
dar abc=4RS si prin urmare 4RS  8  rR  , adică S  2r rR .
3 2

Aplicaţia II.6.7 Să se arate că dacă intr-un triunghi ABC are loc relaţia:
sin  A  sin  C   2 sin  B  , atunci: b 2  6rR
Soluţia:
a b c
Din teorema sinusurilor deducem că: sin  A  ; sin  B  
2R
; sin  C 
2R

2R
a c 2b
Atunci relaţia sin  A  sin  C   2 sin  B  este echivalentă cu: 2 R  2 R  2 R si
a  b  c 3 a  c 
a+b=2b, ceea ce implică p   .
2 4
Condiţia
evidenta
Prin urmare inegalitatea b 2  6rR este adevărată. Egalitatea va avea loc pentru
a=c,dar cum a+c=2b, obţinem a=b=c, deci triunghiul ABC echilateral.
II.7. Inegalităţi între liniile importante în triunghi
Aplicaţia II.7.1: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:
R m
 a
2r ha

fig.II.7.1
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi A’B’C’ mijloacele laturilor (BC), (CA), (AB). Fie M ' AC
astfel încât A' M '  AC şi M simetricul lui A’ faţă AC. Fie N '  AB  astfel încât
A' N '  AB şi N simetricul lui A’ faţă de AB. Se observă că
MN  MB' B ' C 'C ' N (1)
Cum triunghiurile MM’B şi A’M’B’ sunt congruente (L.U.L) obţinem:
 MB'   B' A' (2)
De asemenea NN ' C '  A' N ' C ' (L.U.L.) ceea ce implică
 NC '   C ' A' (3).
Înlocuind (2) şi (3) în (1) deducem că: MN  A' B' B' C 'C ' A' şi cum A’B’C’
sunt mijloacele laturilor (BC), (CA), (AB) obţinem:
MN  P (4)
Prin construcţie ‚ M’N’ este linie mijlocie în triunghiul A’MN, ceea ce
conduce la:
MN= 2M’N’ (5), dar din teorema sinusurilor (în triunghiul A’N’M’) deducem
M 'N' A' M
 (6)
sin  M ' A' N  sin  A' N ' M '
Cum m AN ' A'  m A' M ' A  1800 obţinem că patrulaterul AN’A’M’ este
inscriptibil şi, deci m N ' AM '  m N ' A' M '  1800 adică:
m M ' A' N '  1800  m M ' AN ' şi din:
sin  M ' A' N '  sin 1800  m M ' AN '  sin  M ' AN   sin  A (7)
Iar m A' N ' M '  m A' AM ' (8)
A' M '
In triunghiul A’M’A, m M '  90 , sin  A  AA' de unde obţinem:
A' M '
AA'  (9)
sin  A'
M 'N' A' M '
Înlocuind (7), (8) si (9) in (6) deducem succesiv   AA'
sin  A sin  A' AM '
ceea ce conduce la:M’N’=AA’ sin  A ,adică M ' N '  ma sin  A dar având in
vedere (5) obţinem: MN  2ma sin  A iar relaţia (4) devine 2ma sin  A  p, ceea
ce implică:
2ma S S bc  sin  A
 , care este echivalenta cu 2ma r  2 sin  A , adică:
p sin  A
abc abc 2S R m
deci 2r  h , cu
a
2ma r  sau 2ma r   şi prin urmare: 2ma r  Rha ,
2a 4S a a

egalitate in cazul triunghiului echilateral.

Aplicaţia II.7.2. Să se demonstreze că in orice triunghi ABC au loc
inegalităţile:
1) ha hb  hb hc  hc ha  p 2
2) ha  hb  hc  2 p
Soluţie:
aha bhb chc
1)Se ştie că: S    ,prin următoarele:
2 2 2
2S 2 S 2 S 2 S 2 S 2 S  1 1 1  4S 2  c  a  b 
ha hb  hb hc  hc ha     4S 2     
a b b c c a  ab bc ca  abc
4S 2rp 2 Rp 2
 2Sp    p2
abc R R
ceea ce conduce la: ha hb  hb hc  hc ha  p 2 cu egalitate in cazul triunghiului
echilateral.
2) Fie triunghiul ABC si A' BC , B' AC , C ' AB
astfel încât AA'  BC , BB'  AC , CC '  AB. (fig.II.7.2)
În triunghiul AA’B, m A'  m B  , ceea ce implică:
c>ha .
În triunghiul ACC’, m C '  m A şi deci b>hc,
iar în triunghiul BB’C,  B '  m C  de unde a>hb

fig.II.7.2
Prin urmare, c>ha , b>hc si a>hb ceea ce conduce la a+b+c>ha+hb+hc si deci:
ha+hb+hc>2p
Aplicaţia II.7.3: Fie ABC un triunghi dreptunghic cu m A  900 (fig.
II.7.3.)Atunci are loc inegalitatea :
p
ha 
1 2

fig.II.7.3
Soluţie:
bc abc
Se ştie ca : ha  şi p . Prin urmare, inegalitatea din enunţ devine:
a 2
bc abc
a

21 2    
 2 1  2  bc   b 2  c 2   b  c  b 2  c 2 (*)
Din relaţia  b  c  2  0 obţinem
2  b  c
2
b c
2
bc
2
b2  c2
 , iar b 2  c 2   b  c  b 2  c 2  b 2  c 2  2  b  c    b2  c 2  deci
2 2 2 2
pentru a demonstra (*) este suficient sa verificăm:
2 b  c
 21  2 bc  2b 2  2c 2  2b 2  2c 2  2
2
b2  c 2  2bc  4bc  4 2bc 
2
   
 2 b  c  2bc  2 b 2  c 2  2bc  0  2 b  c   2  b  c 
2 2 2 2

care este adevărată Egalitate avem dacă b=c, adică in cazul triunghiului
dreptunghic isoscel.
Aplicaţia II.7.4: Să se demonstreze că in orice triunghi ABC au loc
inegalităţile:
1) ma  p, mb  p, mc  p
2) 2ma  b  c,2mb  c  a,2mc  a  b
3) p  ma  mb  mc  2 p
Soluţie:
1) Fie triunghiul ABC şi A'  BC  (fig.II.7.4)
ca
În triunghiul ABA’: ma  , iar în triunghiul
2
ba
ACA’: ma  , deci 2ma=a+b+c, de unde ma<p
2
Celelalte relaţii se obţin în mod analog.

fig.II.7.4
2) Fie triunghiul ABC şi A'  BC .
Considerăm punctul M ca fiind simetricul lui A
faţă de mijlocul segmentului (BC) (fig.II.7.5)
Prin urmare AM=AA’+A’M=ma+ma.
Triunghiurile AA’C şi MA’B sunt congruente
(L.U.L) ceea ce implică: BM=AB=b
În triunghiul ABM avem: AM<AB+BM, ceea
ce implică 2ma <b+c. fig.II.7.5
Celelalte relaţii se obţin în mod similar

3) Fie triunghiul ABC şi A'  BC  , C '  AB  , B'  AC  astfel încât AA’, BB’, CC’
sunt mediane (fig.II.7.6)
conform punctului 2) avem:
2ma  b  c, 2mb  b  c,
2mc  a  b ceea ce implică
2 ma  mb  mc   2 a  b  c 
adică ma  mb  mc  2 p (*)
Considerăm punctul N ca fiind
intersecţia dreptei BC cu paralela
prin A la mediana BB’. Notăm cu
 E  AN  MB , unde M este simetricul
lui A faţă de mijlocul segmentului (BC),
iar cu  F   AB  MN . fig.II.7.6
Observăm că AEBB’ este paralelogram de unde rezultă că EB=AB’=b/2 şi cu
BM=AC=b, obţinem ME=3b/2.
În triunghiul MNA avem: NA’ este mediană iar BE=ME/3 şi BM=2ME/3 prin
urmare, NA’, ME şi AF sunt mediane  B  AF  ME  NA .
3b 3a 3c
De asemenea, AM=2ma, NM=2mc, AN=2mb, iar ME  ; NA'  ; AF 
2 2 2
(**)
Conform relaţiilor din punctul 2) vom avem în triunghiul ANM: 2AF<AN+AM,
2ME<MA+MN, 2NA’<NA+NM, dar având în vedere relaţiile (**) obţinem:
3c  2ma  2mb , 3b  2ma  2mc de unde rezultă 3(a+b+c)<4(ma+mb+mc) care este
3p 3p
echivalentă cu :  ma  mb  mc , dar p şi deci p<ma+mb+mc, care împreuna
2 2
cu (*) ne dă dublă inegalitate din enunţ.
Aplicaţie II.7.5: Se consideră triunghiul ABC şi ma,mb,mc respectiv lungimea
medianelor corespunzătoare laturilor BC, AC, AB. Să se arate că a>b>c dacă şi
numai dacă ma<mb<mc
Soluţie:
Fie triunghiul ABC, A’B’C’ mijloacele
laturilor (BC), (AC),(AB) şi G centrul
de greutate al triunghiul ABC (fig.II.7.7)
“=>” presupunem a>b>c. deoarece
în triunghiurile AC’C şi BC’C avem
 CC '   CC ' ,  AC '   C ' B  si AC  BC ,
Obţinem conform teoremei II.1.8 că
m AC ' C   m BCC '.
Prin urmare în triunghiurile AC’G şi BC’G,
avem  AC '   BC ' ,  C ' G    C ' G  şi fig.II.7.7
m AC ' G   m BC ' G  obţinem conform teoremei II.1.8 că BG>AG dar
BG=2mb/3
iar AG=2ma/3 ceea ce implică mb  ma .
Analog se demonstrează că mb  mc şi deci ma  mb  mc .
“<=” presupunem că ma  mb  mc . Cum ma  mb obţinem 2ma / 3  2mb / 3 de unde
AG  BG . Deci în triunghiurile AC’G şi BC’G avem
AG  BG , AC '  BC ' si C ' G  C ' G
de unde rezultă m AC ' G   m BC ' G . Prin urmare comparând triunghiurile
AC’C şi BC’C avem AC’=BC’ m AC ' C   m BC ' C  ceea ce implică AC  BC ,
deci A  B. În mod analog, avem C  B şi deci: a  b  c .
Aplicaţia II.7.6: Se notează cu M,N şi P respectiv mijloacele laturilor (BC);
(AC) şi (AB) ale triunghiul ABC oarecare. Dreptele AM , BN şi CP intersectează
cercul circumscris triunghiul ABC în Q,S,T (fig.II.7.8). Să se arate că:
AM BN CP
  9
MQ NS PT
Soluţie:
Puterea punctului M faţă de cerc implică:
AM/MQ=BM/BC dar BM=MC=A/2 iar
AM 4m
AM=ma de unde rezultă MQ  a 2 deci
a
AM 4m 2
 2
BN 4mb2
MQ a
. În mod analog obţinem  2
NS b
CP 4mb2
şi  2 . Având cele trei relaţii şi folosind
PT c
teorema medianei avem:
AM BN CP 4ma2 4mb2 4mc2
   2  2  2  fig.II.7.8
MQ NS PT a b c


    
2 b2  c2  a 2 2 a 2  c2  b2 2 b2  a2  c2
  

2
 b2 a 2   c2 a 2   c2 b2 
 2  2   2 2  2   2 2  2  
a2 b2 c2 a b  a c  b c 
 3  22  22  22 3  9.
AM BN CP
În concluzie   9.
MQ NS PT
Aplicaţia II.7.7: Se consideră triunghiul ABC în care:
m BAC   m ABC   m ACB  şi D mijlocul lui (BC)
BC
(fig.II.7.9). Să se arate că AD 
2
Soluţie:
Din ipoteză m BAC   m ABC   m ACB  ,
dar m BAC   m BAD   m DAC  ,
prin urmare: m BAD   m ACB  , ceea
ce conduce la BD  AD conform teoremei
II.1.3 în triunghiul ABD sau
m DAC   m ACB  , deci în triunghiul ADC, fig.II.7.9
conform teoremei II.1.3 deducem că DC  AD . Deci AD  BD sau AD  DC , ceea
BC
ce implică AD  .
2
Aplicaţia II.7.8 (Problema 2’717 G.M. nr.3/1989): Dacă a,b,c sunt laturile unui
triunghi, iar ma , mb , mc sunt lungimile medianelor corespunzătoare acestor
laturi, atunci avem: 2a  2b  2c  2ma  2mb  2mc .
Soluţie:
Conform aplicaţiei II.7.4 putem scrie: a  b  2mc , b  c  2mc , şi c  a  2mb .
Aplicând inegalitatea mediilor pentru 2 a şi 2b obţinem:
2a  2b  2 2a  2b  2 2a  b  2 22 m  2  2m şi în mod analog deducem că: 2  2  2  2 a şi
c c b c m

2c  2a  2  2mb . Prin urmare, 2a  2b  2c  2ma  2mb  2mc şi inegalitate din enunţ este
demonstrată.
Aplicaţia II.7.9: Să se arate că intr-un triunghi oarecare ABC: ha  ia  ma .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi A'  BC  , E   BC  , M   BC  astfel încât
AA'  BC , BAE  EAC Avem ha  ia ; şi ha  ma (*).
Din teorema bisectoarei BE / EC  AB / AC  1 .
Deducem BE  EC de unde 2 BE  BE  EC  BC
şi deci BE  BC / 2 adică BE  BM ceea ce
implică A' E  A' M .
Utilizând teorema lui Pitagora în triunghiurile
AA' E  m A'  90 0  şi AA' M  m A'  900  reiese
că: AE 2  A' A2  A' E 2  A' A2  A' M 2  AM 2 şi
obţinem: ia  ma (**). Prin urmare din relaţiile
(*) şi (**) obţinem ha  ia  ma . Dacă
triunghiul ABC este isoscel,  AB    AC  ,
înălţimea, bisectoarea interioară şi mediana
duse din A coincid şi, drept urmare ha  ia  ma . fig.II.7.10
Aplicaţia II.7.10: Dacă într-un triunghi ABC avem a  b , atunci a  ha  b  hb .
Soluţie:
2S 2S ab  2S 
Avem: a  ha  b  hb  a  b  ha  hb  a  b    a  b  2S     a  b  1  
a b  ab   ab 

 a  b  a  ab  sin  C     a  b  1  sin  C   , dar a  b , sin  C   1 , implică:

 ab 
a  ha  b  hb  0
ceea ce este echivalent cu a  ha  b  hb . Egalitatea este verificată
pentru a=b sau sin  C   1 , deci când triunghiul ABC este isoscel cu vârful în C
sau dreptunghic cu m C   900 .
Aplicaţia II.7.11: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:
a2 a2 b2 b2 c2 c2
bc   ma2  bc  , ca   mb2  ca  , ab   mc2  ab 
4 4 4 4 4 4
Soluţie:
2 b 2  c 2   a 2
Din teorema medianei avem: ma2  , dar b 2  c 2  2bc şi deci rezultă
4
2  2bc  a 2 a2 a2
ma2   bc  de unde obţinem: ma2  bc  (1) cu egalitate pentru b=c.
4 4 4
b 2
 c 2
a 2
b 2
 c 2
 a 2
a 2
a 2
a2
Pe de altă parte, ma2      bc , conduce la ma2  bc  .
2 4 2 4 4 4
Celelalte relaţii se deduc în mod asemănător.
Aplicaţia II.7.12: În orice triunghi au loc inegalităţile:
ia  ib  ic
1  3
p
Soluţie:
ia 
2
bc
p p  a  bc  p p  a 
2 bc
bc
 1  b  c  2 bc   b c  2
0 adevărat.
ia  p p  a 
ib  p p  b 
ic  p p  c 
() i  ib2  ic2  p  p  a    p  b    p  c    ia2  ib2  ic2  p 2 
2
a

 
  ia  ib  ic   3 ia2  ib2  ic2  3 p 2  ia  ib  ic  p 3. Avem egalitate pentru triunghiul
2

echilateral.
Fie i centrul cercului circumscris (fig.II.7.11).
IA AB
Exprimăm pe AI: În ABA': 
IA' BA'
x c ac
În ABC :  x
ax b bc
IA c bc
  b  c 
IA' ac a
IA

bc
;
IA

bc
 IA 
 b  c   ia
IA' IA a  b  c AA' a  b  c abc
Fie a  b  c .
În triunghiul IBC (fig.II.7.12):
a  IB  IC 
 a  c   ib   a  b  I c  2a  Ib  2a  Ic
fig.II.7.11
abc abc abc
2a ib  ic  abc
a /:a  ib  ic
abc 2
ia  ib  ic
ib  ic  p  ia  ib  ic  p  1
p
ia  ib  ic
Deci 1  p
 3

fig.II.7.12
II.8. Inegalităţi referitoare la distanţa de la un punct la vârfuri sau laturi
Aplicaţia II.8.1: Să se arate că aria unui triunghi este strict mai mică decât
semisuma pătratelor distanţelor unui punct din interiorul triunghiului la vârfuri.
Soluţie:
Fie triunghiul oarecare ABC şi un punct P situat în interiorul triunghiului lui ABC
(fig.II.8.1). Notăm cu: x=PA, z=PB, z=PC,
  m APB  ;   m BPC  ,
  m APC  , atunci:
S ABC   S APB   S BPC   S CPA  
 1 / 2  xy  sin   yz  sin   zx  sin   
 1 / 2  xy  yz  zx   1 / 2   x 2  y 2  z 2 
 fig.II.8.1
Aplicaţia II.8.2: Dacă triunghiul ABC este un triunghi isoscel cu  AB    AC  ,
atunci pentru orice punct D   BC  , are loc inegalitatea: AD  AB .
Soluţie:
Considerăm triunghiul ABC în care  AB    AC 
şi un punct D   BC  (fig.II.8.2). Atunci unul
dintre ADB sau ADC este mai mare sau egal
cu 900 . Presupunem că m ADC   900 . Prin
urmare, în triunghiul ADC, conform aplicaţiei
II.3.1, m ADC   m ACD  şi deci AC  AD ,
conform teoremei II.1.3, dar  AC    AB  şi
deci, AB  AD . fig.II.8.2
Dacă m ADB   90 , atunci în triunghiul ABD, obţinem m ADB   m ABD 
0

ceea ce implică AB  AD , conform teoremei II.1.3.

Aplicaţia II.8.3: Fie triunghiul ABC şi un punct D situat în interiorul
triunghiului ABC astfel încât  AD    AB  . Să se arate că în aceste condiţii,
AB  AC .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi un punct D situat în interiorul triunghiului ABC astfel încât
 AD    AB  . (fig.II.8.3).
Notăm cu:  E   AD   BC   F    BD   AC 
Triunghiul ABD fiind isoscel avem:
m ABD   m ADB  . Prin urmare,
m ADB   900 (deoarece unghiurile de
la baza triunghiului isoscel nu pot fi obtuze
sau drepte) ceea ce implică m ADF   900 .
Rezultă că în triunghiul ADF, fig.II.8.3
m ADF   m AFD  şi conform teoremei II.1.3. obţinem AF  AD , dar AF  AC
şi  AD    AB  ceea ce implică AC  AB.
Aplicaţia II.8.4: Se consideră un triunghi ABC şi trei drepte concurente AM,
BM, CM care intersectează suporturile laturilor triunghiului ABC în A’, B’ şi
A' B 2 B' C 2 C ' A2
respectiv C’. Să se demonstreze că:   3
A' C 2 B' A2 C ' B 2
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi M  IntABC astfel încât  AM   BC    A';  BM   AC    B'
A' B B' C C ' A
şi  CM   AB    C ' (fig.II.8.4). Din teorema lui Ceva,  
A' C B' A C ' B
 1 , iar din
2 2 2 2
 A' B   B' C   C' A   A' B B' C C ' A 
inegalitatea mediilor,       3     ceea ce
 A' C   B' A   C' B   A' C B' A C ' B 
 A' B 2 B' C 2 C ' A2 A' B 2 B ' C 2 C ' A2
implică:   3 Egalitatea are loc pentru:    1,
A' C 2 B' A2 C ' B 2 A' C 2 B ' A2 C ' B 2
adică atunci când A’, B’, C’ sunt mijloacele laturilor (BC), (AC), şi respectiv
(AB), deci când punctul M este centrul de greutate al triunghiului ABC.
Aplicaţia II.8.5: Fie triunghiul ABC şi O  Int  ABC  . Să se demonstreze că:
p  OA  OB  OC  2 p .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi O  Int  ABC  (fig.II.8.5). În triunghiurile OAB, OBC şi
OAC au loc relaţiile: OA  OB  AB , OA  OC  BC , OA  OC  AC , conform teoremei
II.1.7. Adunând membru cu membru cele tei relaţii obţinem: OA  OB  OC  p (*).
Fie acum  D   BO   AC  . În triunghiurile AOD şi BDC, conform teoremei II.1.7,
avem: AO  OD  AD şi BD  DC  BC . Prin urmare:
AO  BO  OD  AD  BO  AD  BD  AD  BD  AD  DC  BC  AC  BC şi, deci:
AO  BO  b  a . În mod asemănător, se obţine: AO  OC  c  a şi BO  OC  c  b .
Adunând membru cu membru ultimele trei inegalităţi, deducem
2 AO  BO  CO   2 a  b  c  , adică: AO  BO  CO  2 p (**).
Din inegalităţile (*) şi (**), obţinem relaţia din enunţ.