Tema 1: Operaţiile de bază ale calculelor topogeodezice

Obiective operaţionale :
- cunoaşterea de către militari a noţiunilor de bază şi a modului de lucru
pentru executarea corectă a calculelor topografice;
Precizări metodice :
- se vor planifica teme de cunoaştere a noţiunilor de bază şi executarea
practică a calculelor topografice.

S3: REZOLVAREA TRIUNGHIULUI OARECARE

Funcţiile trigonometrice
Funcţiile trigonometrice ale unui unghi sunt următoarele : sinus, cosinus,
tangenta, cotangenta, secanta şi cosecanta.
Definiţia funcţiilor trigonometrice
În triunghiul dreptunghic în care unul din cele două unghiuri ascuţite este notat cu  ,
cateta opusă unghiului  este notată cu „c” , cealaltă catetă, alăturată unghiului  cu „b” , iar
ipotenuza cu „a” , funcţiile trigonometrice se definesc astfel :
B

a
c 
A b C

- raportul dintre cateta opusă unghiului  şi ipotenuză se numeşte sinusul

unghiului  ;
se notează :
- raportul dintre cateta alăturată unghiului  şi ipotenuză se numeşte
cosinusul unghiului 
se notează :
- raportul dintre cateta opusă unghiului  şi cateta alăturată se numeşte
tangenta unghiului 
se notează :
 - raportul dintre cateta alăturată unghiului  şi cateta opusă se numeşte
cotangenta unghiului 
se notează :
- raportul dintre ipotenuză şi cateta alăturată unghiului  se numeşte secantă
se notează : sec. = a/b
- raportul dintre ipotenuză şi cateta opusă unghiului  se numeşte cosecantă
se notează : cosec. = a/c

Funcţiile trigonometrice se mai pot defini cu ajutorul cercului trigonometric.

În cercul trigonometric raza se consideră egală cu unitatea, iar cele patru cadrane sunt
notate în sens invers mişcării acelor de ceasornic.
Rezolvarea triunghiului dreptunghic

Teorema I . În orice triunghi dreptunghic, o catetă este egală

cu ipotenuza înmulţită cu sinusul unghiului opus :
a
b b = a sin. B
Teorema II. Într-un triunghi dreptunghic o catetă este egală
cu ipotenuza înmulţită cu cosinusul unghiului alăturat : B c A
b = a cos. C
Teorema III. Într-un triunghi dreptunghic o catetă este egală cu Triunghiul dreptunghic
ABC
cealaltă catetă înmulţită cu tangenta unghiului opus :
b = c tg. B

Rezolvarea unui triunghi oarecare

A B
Teorema sinusurilor : În orice triunghi laturile sunt proporţionale cu sinusurile
unghiurilor opuse.
 Rezolvarea triunghiului oarecare, aplicând teorema sinusurilor, constă în a determina
un unghi şi două laturi ale triunghiului, când se cunosc două unghiuri şi o latură.
Rezolvarea triunghiului oarecare constă în determinarea unui unghi şi a două laturi,
când se cunosc două unghiuri şi o latură.

Se cunosc: lungimea laturii AB şi unghiurile A şi B.

Se determină: unghiul C şi lungimea laturilor AC şi BC.
Rezolvarea triunghiului se execută în următoarea succesiune:
1. Se calculează unghiul C cu ajutorul formulei:
C = 180o – ( A + B ) sau

C = 30 – 00 - ( A + B ).

2. Se calculează lungimea laturilor AC şi BC cu ajutorul formulelor:

AC = sau AC = AB x cosec C x sin B

BC = sau BC = AB x cosec C x sin A

Rezolvarea triunghiului se poate efectua cu ajutorul tabelelor de logaritmi,

tabelelor de valori naturale şi al maşinii de calcul, calculatorului S.T.M. şi nomogramei circulare.
 OPERAŢIILE DE BAZĂ ALE CALCULELOR TOPOGEODEZICE

Operaţiile de bază ale calculelor în prelucrarea măsurătorilor sunt :

- trecerea de la gismentul unei direcţii la gismentul altei direcţii care pleacă din
acelaşi punct şi determinarea unghiurilor orizontale;
- calculul radierii ;
- determinarea gismentului direcţiei şi a distanţei dintre două puncte de coordonate
cunoscute ;
- determinarea diferenţei de altitudine dintre două puncte ;
- rezolvarea triunghiului oarecare ;
- calculul unghiului de convergenţă a meridianelor ;
- trecerea de la azimutul geografic sau magnetic la gisment .

Pentru prelucrarea măsurătorilor executate la legarea topogeodezică se folosesc:

- metoda analitică, în care coordonatele şi gismentul se determină prin calcul;

- metoda grafică, în care datele măsurătorilor se trec pe planşetă, hârtie milimetrică,
hartă sau fotografie aeriană, reportându-se unghiurile şi distanţele măsurate; după
aceasta se măsoară grafic coordonatele punctelor şi gismentele direcţiilor;
- metoda mixtă, în care coordonatele punctelor se determină prin metoda grafică, iar
gismentele, prin calcul.

Metoda de bază în lucrul subunităţilor topografice este cea analitică; metoda mixtă
se admite numai în cazul legării topogeodezice în timp scurt; metoda grafică se foloseşte
pentru descoperirea eventualelor greşeli.

Calculele se pot executa:

- cu ajutorul tabelelor de logaritmi;
- cu ajutorul tabelelor de valori naturale ale funcţiilor trigonometrice, folosind
maşinile de calcul;
- cu ajutorul tabelului pentru calculul distanţelor şi gismentelor;
- cu ajutorul calculatorului S.T.M., riglei de calcul şi al nomogramei circulare.

Pentru calculul gismentelor direcţiilor de orientare obţinute prin observaţii

astronomice se folosesc:
- culegerea de tabele astronomice;
- tabelele pentru calculul azimutului astrului.