Tema 1: Operaţiile de bază ale calculelor topogeodezice

Obiective operaţionale :
-
cunoaşterea de către militari a noţiunilor de bază şi a modului de lucru
pentru executarea corectă a calculelor topografice;
Precizări metodice :
-
se vor planifica teme de cunoaştere a noţiunilor de bază şi executarea
practică a calculelor topografice.

S1: UNITĂŢI UNGHIULARE. PARALAXA

1. Unităţile unghiulare întrebuinţate mai des în calculele artileristice sunt:

 miimea;
 gradul sexagesimal;
 gradul centesimal
2. MIIMEA
În calculele artileristice sunt cunoscute următoarele feluri de miimi:
-
miimea adevărată, de 6.283;
-
miimea de 6.000 , în care sunt gradate aparatele de artilerie.
Miimea este unghiul la centru care subîntinde între laturile sale un arc de
cerc, egal cu a mia parte din raza cercului.
Miimea adevărată este a 6.283 – a parte dintr-un cerc, după cum se arată mai jos.
Considerând un cerc, a cărui rază este egală cu unitatea, lungimea cercului ( LC)
va fi de 2 π R, în care π = 3,1416 ; R = 1
Deci :
LC = 2 x 3,1416 = 6,283.
Împărţind cu a mia parte din rază lungimea cercului, se obţine :

6,283 x 1000 = 6.283

Astfel, s-a împărţit lungimea cercului în 6.283 de arce de cerc, fiecare fiind
egal cu a mia parte din rază. Deci, un cerc are în total 6.283 de miimi.
În practică nu se folosesc miimile de 6.283, deoarece prin împărţire, dau
fracţiuni de miimi, care îngreuiază calculele şi nu se pot înregistra pe aparat.
 Pentru aceasta, se utilizează miimile de 6.000 , care prin împărţire dau numere
întregi, astfel : un semicerc 30 – 00; un cadran 15 – 00; ½ cadran 7 – 50; ¼ cadran 3 – 75.
Notarea valorii unghiului în miimi, se face astfel .
-
sutele de miimi se trec despărţite prin linioară, de zecile de miimi; de
exemplu 340 se scrie 3 – 40;
-
zecile de miimi se notează prin scrierea cifrei zero, în loc de valoarea
sutelor de miimi; de exemplu 55 se scrie 0 – 55;
-
când valoarea unghiului este mai mică de 10 miimi, de exemplu 7, se scrie
0 –07.
3. GRADUL SEXAGESIMAL
Gradul sexagesimal este unghiul la centru care subîntinde între laturile sale un arc
de cerc egal cu a 360 –a parte dintr-un cerc. Deci, un cerc are 360 de grade sexagesimale.
Gradul are ca subdiviziuni :
-
minutul, care este a 60-a parte dintr-un grad;
-
secunda, care este a 60-a parte dintr-un minut.
Un număr compus din grade, minute şi secunde se notează de exemplu, în felul
următor : 34 de grade, 54 de minute şi 30 de secunde – se scriu : 34 0 54’ 30’’.

4. GRADUL CENTESIMAL
Gradul centesimal este unghiul la centru care subîntinde între laturile sale un arc
de cerc egal cu a 400-a parte dintr-un cerc. Deci, un cerc are 400 grade centesimale.
Gradul are ca submultiplii :
-
minutul, care este a 100-a parte dintr-un grad;
-
secunda, care este a 100-a parte dintr-un minut.
Scrierea acestor unităţi unghiulare se face astfel :
-
345 grade centesimale : 345 g ;
-
28 minute centesimale : 28 c ;
-
73 secunde centesimale : 73 cc .

5. PARALAXA

Unghiul sub care se vede un front oarecare, la o distanţă cunoscută, se numeşte

paralaxă.
Paralaxa se măsoară în miimi, cu ajutorul aparatului, sau se calculează cu formula :
 în care :

P – paralaxa, în miimi;
F(m) – frontul, în metri;
D(km.) – distanţa de la locul de staţionare până la front, în km.

A B

F(m)

D
Cu formula de mai sus se poate calcula oricare din cele trei elemente, dacă două
din ele sunt cunoscute.
Formula paralaxei dă valoarea unghiului în miimi de 6.283. Deoarece aparatura
este gradată în miimi de 6.000 , la calculul paralaxei şi la determinarea frontului, folosind o
paralaxă măsurată de un aparat, se introduc următoarele corecţii :
-
paralaxa calculată se micşorează cu 5 % (1/20) din valoarea ei absolută;
-
frontul calculat se măreşte cu 5 % (1/20) din valoarea lui absolută.
 OPERAŢIILE DE BAZĂ ALE CALCULELOR TOPOGEODEZICE

Operaţiile de bază ale calculelor în prelucrarea măsurătorilor sunt :

- trecerea de la gismentul unei direcţii la gismentul altei direcţii care pleacă din
acelaşi punct şi determinarea unghiurilor orizontale;
- calculul radierii ;
- determinarea gismentului direcţiei şi a distanţei dintre două puncte de coordonate
cunoscute ;
- determinarea diferenţei de altitudine dintre două puncte ;
- rezolvarea triunghiului oarecare ;
- calculul unghiului de convergenţă a meridianelor ;
- trecerea de la azimutul geografic sau magnetic la gisment .

Pentru prelucrarea măsurătorilor executate la legarea topogeodezică se folosesc:

- metoda analitică, în care coordonatele şi gismentul se determină prin calcul;

- metoda grafică, în care datele măsurătorilor se trec pe planşetă, hârtie milimetrică,
hartă sau fotografie aeriană, reportându-se unghiurile şi distanţele măsurate; după
aceasta se măsoară grafic coordonatele punctelor şi gismentele direcţiilor;
- metoda mixtă, în care coordonatele punctelor se determină prin metoda grafică, iar
gismentele, prin calcul.

Metoda de bază în lucrul subunităţilor topografice este cea analitică; metoda mixtă
se admite numai în cazul legării topogeodezice în timp scurt; metoda grafică se foloseşte
pentru descoperirea eventualelor greşeli.

Calculele se pot executa:

- cu ajutorul tabelelor de logaritmi;
- cu ajutorul tabelelor de valori naturale ale funcţiilor trigonometrice, folosind
maşinile de calcul;
- cu ajutorul tabelului pentru calculul distanţelor şi gismentelor;
- cu ajutorul calculatorului S.T.M., riglei de calcul şi al nomogramei circulare.

Pentru calculul gismentelor direcţiilor de orientare obţinute prin observaţii

astronomice se folosesc:
- culegerea de tabele astronomice;
- tabelele pentru calculul azimutului astrului.