Curs 7.

MĂSURAREA INDIRECTĂ A DISTANŢELOR

Cuvinte cheie: fire stadimetrice; metoda paralactică; diagrama Hammer;

sisteme modulare; tahimetre electronice:

Măsurarea distanţelor pe cale directă, cu aplicarea instrumentului de măsură de-a

lungul aliniamentului este o operaţie greoaie şi care necesită timp, având în acelaşi timp
numeroase surse de erori.
Pentru evitarea acestor greutăţi şi inconveniente au fost concepute numeroase metode
şi aparate prin care distanţele să fie obţinute indirect, fără parcurgerea efectivă a lor.
În cele ce urmează sunt prezentate principalele metode de măsurare indirectă a
distanţelor.

6.1. MĂSURAREA STADIMETRICĂ A DISTANŢELOR

Pentru măsurarea stadimetrică a distanţelor se folosesc mira (stadia) şi un aparat,

având gravate pe placa reticul a lunetei două linii orizontale, numite fire stadimetrice.
Gradaţiile centimetrice şi decimetrice sunt vopsite în culoare neagră şi roşie, alternând cu
fondul alb, pentru o bună identificare.
La celălalt capăt al aliniamentului se staţionează cu aparatul.
Principiul metodei constă în proporţionalitatea dintre distanţa de la aparat la miră D
şi lungimea porţiunii de miră H, delimitată de cele două fire stadimetrice de pe placa reticul a
lunetei aparatului (fig. 6.1.).

în care: D este distanţa de la Fig. 6.1. aparat la miră;

d - distanţa de la ocular la firele reticulare;

49
 h - distanţa dintre firele reticulare stadimetrice.
H - valoarea citită pe miră între firele stadimetrice.
Raportul d/h este numit constantă stadimetrică şi de obicei are valoarea 100.
Tehnica măsurării stadimetrice a distanţelor pe terenuri orizontale

Pentru măsurarea stadimetrică a lungimii unui aliniament, într-unul din capete se pune
în staţie aparatul cu lunetă, iar în celălalt capăt se ţine în poziţie verticală o stadie (miră). Se
recomandă ca lungimea aliniamentului măsurat să nu depăşească 150 m.
Pentru măsurarea distanţei se dă o viză cât mai orizontală (se aduce în microscop
citirea z = V = 100g sau aproape 100g, astfel încât ambele fire stadimetrice să se suprapună
peste porţiunea gradată, vizibilă a mirei.
Distanţa se obţine prin aplicarea relaţiei:
D = K. H
în care D este distanţa de pe teren;
K - constanţa stadimetrică de regulă egală cu 100;
H - numărul generator, care se obţine din diferenţa citirilor pe miră la firele
stadimetrice.
Rezultă că pentru obţinerea distanţei este necesară cunoaşterea lui H, care se obţine
din diferenţa citirilor pe miră la cele două fire
stadimetrice (fig. 6.2.). Pentru control se face citirea şi la
firul reticular orizontal. În exemplul din figură se va
citi:
Fs – citirea la firul stadimetric superior =
1650;
Fi – citirea la firul stadimetric inferior = 1330;
Fig. 6.2.
Fm – citirea la firul reticular orizontal = 1490.
H = Fs – Fi = 1650 – 1330 = 320 mm
D = K . H = 100 x 320 mm = 32000 mm = 32 m.

Tehnica măsurării stadimetrice a distanţelor pe terenuri înclinate

La măsurarea stadimetrică unei distanţe pe un teren în pantă (fig. 6.3.), viza dându-se
la înălţimea aparatului înseamnă că poziţia verticală a mirei formează faţă de poziţia
perpendiculară pe viză un unghi egal cu cel de pantă.

50
 Fig. 6.3.

În această situaţie D = k . H . cos

Deoarece în topografie se lucrează cu distanţe reduse la orizont, vom avea d = D . cos
. Dacă înlocuim valoarea lui D, obţinem formula distanţei reduse la orizont măsurată
stadimetric d = K . H . cos2 sau
d = K . H . sin2z.

6.2. MĂSURAREA PARALACTICĂ A DISTANŢELOR

Aparatul de bază este un teodolit cu ajutorul căruia se pot măsura unghiuri orizontale
cu o precizie de 1 – 2cc. Teodolitul se pune în staţie într-unul din capetele aliniamentului de
măsurat. În celălalt capăt al aliniamentului se instalează o miră orizontală de construcţie
specială (fig. 6.4.). La extremităţile mirei se află două repere situate la o distanţă de 2 m unul
de altul.

Fig. 6.4.

51
 După instalarea teodolitului şi mirei orizontale la capetele aliniamentului, se vizează
pe rând cele două repere ale mirei, măsurând unghiul orizontal sub care se vede de la aparat
lungimea mirei (unghiul de paralaxă).
Cunoscând unghiul de paralaxă şi lungimea mirei b, distanţa orizontală poate fi
calculată pe cale trigonometrică. În triunghiul dreptunghic OAM (fig. 6.5.), se poate scrie: ctg
( /2) = d:b/2
Când mira are o lungime de 2 m, rezultă:
d = ctg ( /2)

Fig. 6.5.

6.3. MĂSURAREA DISTANŢELOR CU TAHIMETRE AUTOREDUCĂTOARE

Tahimetrele prevăzute cu dispozitive speciale care dau direct distanţele reduse la

orizont şi diferenţele de nivel se numesc tahimetre autoreducătoare. Se cunosc mai multe
tipuri de tahimetre autoreducătoare: cu diagramă, cu dublă imagine, cu triplă imagine etc.
Dintre tahimetrele autoreducătoare cu diagramă cele mai utilizate la noi în ţară sunt
Dahlta – 020, Dahlta – 010, Wild – RDS etc.
Pentru determinarea distanţelor orizontale cu Dahlta – 020 Zeiss se foloseşte o miră
specială, denumită miră Dahlta (fig. 6.6.) Se staţionează cu tahimetrul auto-reducător în
punctul A, iar în punctul B se ţine mira Dahlta în poziţie verticală, fig. 6.7. Se vizează mira cu
firul nivelor la diviziunea 1,40 m. În lunetă apare imaginea diagramei suprapusă pe miră. Se
citeşte pe miră valoarea lui H (numărul de centimetri între firul de bază şi firul de distanţă).
Distanţa orizontală (d) se obţine cu formula: d = H x 100
În exemplul din fig. 6.8., H = 0,480. Distanţa redusă la orizont va fi:
d = 0,480 x 100 = 48 m

52
 Fig. 6.7

Fig. 6.6
Fig. 6.8

6.4. MĂSURAREA ELECTROMAGNETICĂ A DISTANŢELOR

Distanţele pot fi măsurate indirect cu instrumente ce folosesc undele din spectrul

electromagnetic ca mijloc purtător al semnalului de măsurare. În prezent se folosesc atât
dispozitive anexă – distomate, telemetre – ce se pot ataşa pe un teodolit optic sau electronic,
precum şi echipamente complexe, capabile să rezolve automat o serie de probleme
topografice.

53
 Principiul măsurării distanţelor prin unde

În capătul A al unei distanţe se instalează o unitate electronică (fig. 6.9). Un fascicul

de unde, plecat de la emiţătorul E, va fi returnat de reflector şi primit de receptorul din
unitatea electronică. La recepţia în unitatea electronică, undele prezintă o întârziere de 2 t, ce
reprezintă timpul necesar parcurgerii lungimii AB dus – întors cu viteza v într-un mediu
omogen astfel că D = v * t. Calcularea lui v se face cu relaţia v = c/r, unde c = 299792,5 km/s
şi reprezintă viteza în vid, iar r este indicele de refracţie a undelor folosit în mediul de
propagare.

Fig. 6.9.
Pentru măsurarea distanţei prin unde este nevoie să se măsoare timpul 2t greu de
cuantificat, fiind foarte mic. Din această cauză, distanţe se deduce prin intermediul altor
elemente, instrumental mai uşor şi mai precis de măsurat.

Instrumente de măsurare a distanţelor prin unde

După funcţionalitatea lor, aceste aparate pot fi grupate în: instrumente pentru măsurare
numai a distanţelor, sisteme modulare şi tahimetre electronice.
Instrumente pentru măsurarea numai a distanţelor
Dintre instrumentele pentru măsurarea distanţelor, până la 60 km, menţionăm
geodimetrele Bergstrand – NASM2 şi AGA 8. Acestea sunt capabile să măsoare distanţe din
reţelele geodezice de ordinul I. Folosind un laser cu gaz He – Ne se poate ajunge la zeci de
km cu o rezoluţie milimetrică.
Pentru măsurarea distanţelor topografice până la 2 km se foloseşte telemetrul –
electrooptic EOK – Zeiss sau distomatul Di –10 Wild.
Sisteme modulare. Acestea reprezintă echipamente complexe formate dintr-un
teodolit, un dispozitiv de măsurare şi un carnet de teren electronic.
Tahimetre electronice, denumite şi staţii totale acestea reunesc în cadrul unei singure

54
unităţi portabile, componentele necesare măsurării electronice a unghiurilor şi distanţelor din
teren, combinate cu programe şi medii de memorare a datelor.
Tahimetrele electronice cuprind: teodolite electronice, sisteme de măsurare a
distanţelor şi terminal programabil şi înregistrator.
Aceste staţii totale măsoară cu precizie foarte mare, distanţe, unghiuri, diferenţe de
nivel şi determină direct coordonatele rectangulare X şi Y ale diferitelor puncte. Randamentul
de lucru al acestora este sporit.

Întrebări:

1. Care este principiul metodei stadimetrice ?

2. Cum se determină distanţa prin metoda paralactică ?
3. Ce fel de distanţă se determină cu aparatele autoreducătoare ?
4. Care este principiul măsurării distanţelor prin unde ?
5. Ce instrumente de măsurare a distanţelor prin unde
electromagnetice cunoaşteţi ?

55
56