Sunteți pe pagina 1din 6

Laborator 1

Masurarea inaltimii de zbor


1. Scopul lucrarii
Prin realizarea acestei lucrari se asigura experimentarea metodei
barometrice de masurare a altitudinii de zbor precum si cunoasterea
instalatiilor utilizate in acest scop. Totodata, se asigura formarea
deprinderilor practice privind manuirea instalatiilor precum si explicarea
erorilor care apar in procedeul de masurare.

2. Partea teoretica a lucrarii


2.1 Metode de masurare a inaltimii de zbor
Inaltimea de zbor sau altitudinea (H) se defineste ca distanta
masurata, la vertical locului, intre centrul de masa al aeronavei si punctul
corespunzator de pe suprafata pamantului. Aparatele de bord care permit
masurarea acestui parametru se numesc altimetre.
In functie de punctul luat ca referinta, altitudinea aceleasi aeronave
poate avea denumiri diferite si valori, in general, diferite.

Daca punctual de referinta este situat:


- La nivelul marii altitudinea se numeste absoluta (Habs);
- Pe un anumit aerodrom altitudinea se numeste relativa (Hr) care
de obicei, se masoara cu ajutorul metodelor inertiale;
- Pe punctul de pe sol, care se gaseste la verticala aeronavei
altitudinea adevarata (Ha), masurata cu ajutorul radiometrului;
- Pe o anumita suprafata barica altitudine barometrica (Hb), care se
masoara cu ajutorul altimetrului.
Pentru determinarea altitudinii se pot folosi mai multe metode de
masurare:
1. Metoda barometrica pune in evidenta dependent dintre altitudinea
H si
Presiunea atmosferica p, printr-o relatie de tipul p = p(H). Trebuie subliniat
faptul ca aceasta dependenta se modfica functie de latitudine, de anotimp,
de starea vremii, si de raportul zi-noapte.

2. Metoda radiotehnica se bazeaza pe fenomenul de reflexie a


undelor
electromagnetice. Aparatele de masurare a altitudinii realizate pe acest
principiu se numesc radioaltimetre. Tot pe principiul masurarii timpului
necesar propagarii radiatiei directe si reflectate functioneaza si altimetrele
optice. Acestea functioneaza pe baza unor emitatoare cuantice de lumina
(laser) si sunt aparate in studiu pentru aviatie.
3. Metoda inertiala se bazeaza pe masurarea componentei verticale
a acceleratiei
aeronavei si integrarea ei de doua ori. Aparatul care foloseste aceasta
metoda se numeste altimetru inertial.
4. Metoda ionizarii se masoara gradul de ionizare a atmosferei in
functie de
distanta fata de Pamant.

2.2 Teoria altimetrului barometric


Pentru a determina legea altimetrului barometric se izoleaza din
atmosfera o coloana de grosime elementara dH si sectiune A, asupra careia
actioneaza forta de greutate dG si forta elementara datorata presiunii, dp.
Echilibrul fortelor asupra coloanei dH este:
dG + dF = 0 (1)
Dar expresiile fortelor elementare sunt :
dG = AdH
dF = Adp
care substituite in (1) dau expresia :
dH + dp = 0 (3)
Tinand cont de ecuatia gazelor perfecte
p(H)V = GRT(H)
si de expresia greutatii specifice = G/V (unde constanta gazelor perfecte
este R = 29,27 m/grad), rezulta :
p
= RxT (H) (4)
Inlocuind pe (4) in (3) si separand variabilele, se obtine dependenta
presiunii atmosferice cu altidudinea:
dp
dH
=
p RxT ( H ) (5).
Ca valoare initiala de integrare a ecuatiei (5) se ia presiunea
atmosferica normala
p0 corespunzatoare lui H = 0 si T = 288.15 K.
De exemplu, pentru stratul i = 1, corespunzator altitudinea 0 11000
m, variatia lui T(H) este:
T(H) = T0 1H (6),

care introdusa in (5) ne conduce la (gradientul de temperatura 1 = 6.5 grade


/ km):
dP
dH
=
p Rx (T 0 1 H ) (7)
Prin integrarea lui (7) intre limitele p0 si p, respective 0 si H, se obtine
formula barometrica standard corespunzatoare lui 0 11000 m : p = p0
1R
1H
(1
)
(8)
T0
Rezolvand aceasta ecuatie in raport cu H se obtine formula
hipsometrica standard :

H=

T0
1 [1-(

p
p0
1 R

2.3 Constructia altimetrelor barometrice


Datorita dependentei presiunii atmosferice (statice) de altitudine,
problema masurarii altitudinii se reduce la masurarea presiunii. Prin urmare,
altimetrul este un manometru pentru presiune absoluta.

Ne intereseaza caracteristica statica a aparatului, care pune in


evidenta transformarea succesiva a marimilor intermediare a celor trei
elemente componente:
w = f1(p)
w
= f2(w) = arcsin( a +sin 0 0

z1

z2

= f3() =

Daca se considera ca deplasarea membranei w = f(p0 p), atunci


marimea masurata va fi egala cu :

[ { [

z1
k
H
arcsin p0 1 1
z2
a
T0

1
R

] }

+sin 0 0

(10),

unde s-a considerat ca variatia functiei p(H) este corespunzatoare startului 1.


Relatia (1), care exprima ecuatia starii altimetrului barometrice, arata
ca unghiul de rotatie a acului indicator nu depinde linear de altitudine.
Pentru a liniariza aceasta caracteristica se utilizeaza baterii de capsule
aneroide cu gofraj special la care relatia
W= f1(p) este neliniara.

2.4 Erorile altimetrelor


In general altimetrele barometrice sunt afectate atat de erori metodice,
cat si de erori instrumentale.
Erorile metodice sunt provocate de urmatoarele cauze:
- Variatia reliefului solului;
- Modificarea presiunii la sol;
- Modificarea temperaturii medii a coloanei de aer atmosferic.
Erorile instrumentale ale altimetrelor sunt provocate de urmatoarele
cauze:
- Histerezisul electric;
- Variatia temperaturii;
- Neliniaritatea ecuatiei scarii;
- Frecarea in lagare;
- Dezechilibrul pieselor mobile;
- Captarea imprecisa a presiunii statice;
- Existent unei presiuni remanente in capsula.

3. Descrierea instalatiei de laborator


Instalatia permite verificarea functionarii aparatelor de bord cu
membrane si capsula.
De asemenea, ea se mai utilizeaza pentru crearea de presiuni si depresiuni in
diferite aggregate de bord. Instalatia se alimenteaza de la tensiuni de aviatie
: 27V c.c si 115V c.a.

In component instalatiei intra urmatoarele parti:


1. Sursa de alimentare de aviatie;
2. Cablu de alimentare
3. Robinet de comanda a presiunii dinamice;
4. Robinet de comanda a presiunii statice;
5. Robinet diferential
6. Conducte de presiune
7. Altimetrul barometric
8. Instalatia de masura
9. Indicator de citire a presiunii (0-200 mmHg);
10.
Indicator de citire a presiunii (>200 mmHg);
11.
Conducte de presiune;
12.
Pompa de presiune sau vid;
13.
Cabluri de alimentare.

4. Date experimentale si rezultate (+ interpretari)


Hmasurat (m)

p masurat (mm
Hg)

0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200

1
18,7
35,6
52,8
69
84,7
101,5
116,7
133,3
148
162,9
148
133
116,7
99,4
84,8
68,6
52,9
35,8
18,5

padevarat =
760 pm
(mm Hg)
759
741,3
724,4
707.2
691
675,3
658,5
643,3
626,7
612
597,1
612
627
643,3
660,6
675,2
691,4
707,1
724,2
741,5

Hteoretic (m)

Eroarea (%)

11,103
209,623
407,401
603,159
795,526
985,472
1191,483
1383,97
1597,052
1789,595
1988,619
1789,595
1593,161
1383,97
1166,59
968,693
790,732
604,335
405,092
207,358

100
4,59
1,816
0,523
0,562
1,474
0,714
1,158
0,184
0,581
0,572
0,581
0,429
1,158
2,863
3,231
1,172
0,717
1,257
3,548

1,3

758,7

14,436

100

S-ar putea să vă placă și