Masurarea cantitatii si debitului de combustibil

Lucrarea 4

1. Scopul lucrarii

Prin realizarea acestei lucrari se asigura experimentarea metodelor de masurare a

cantitatii de combustibil la bordul unei aeronave. Totodata, se asigura formarea
deprinderilor practice privind manuirea instalatiilor precum si explicarea erorilor care
apar in procedeul de masurare.

2. Partea teoretica a lucrarii

Pentru determinarea volumului de combustibil existent la bord se folosesc

metodele indirecte de masurare, bazate pe dependenta acestui parametru de un alt
parametru usor de masurat. Astfel de parametri pot fi:
-nivelul lichidului din rezervoare, caz in care aparatul de masurd se mai numestae
nivelmetru. Cu ajutorul acestei metode la bordul aeronavelor se folosesc
litrometrele electromecanice cu flotor si litrometrele electrice capacitive;
-presiunea exercitata de coloana de lichid numita - metoda hidrostatica, se
bazeaza pe dependenta presiunii hidrostatice p a combustibilului pe fundul rezervorului
de nivel h al acestuia adica p=h

2.1. Litrometrele electrice capacitive

Litrometrele electrice capacitive folosesc ca traductor de nivel un condensator

special. Acesta este un condensator cilindric compus dintr-o armatura interioara si o
armatura cilindrica exterioara.(Fig.l) Cilindrul interior poate fi prevazut cu un strat
izolant protector. Introducand traductorul in rezervor, combustibilul va patrunde intre cele
doud armaturi pana la o inaltime egala cu nivelul lichidului din rezervor.
Deoarece constanta dielectrica a benzinei, petrolului, uleiului este de cateva ori
mai mare decat permitivitatea aerului (sau vaporilor din aceste substante) care umple
rezervorul, inseamna ca o data cu introducerea combustibilului capacitatea traductorului
creste, devenind maxima cand rezervorul este plin. Avantajul principal al acestor tipuri de
litometre este acela de a nu avea piese mobile. Astfel sunt eliminate, cel putin partial,
erorile datorate inclinarii si acceleratiei prin montarea in acelasi rezervor a doua sau mai
multe traductoare legate in paralel.
Foarte important de specificat e ca aceste tipuri de litrometre pot functiona numai
daca sunt alimentate in curent alternativ.
 Figure 1 Traductorul capacitiv electric

Caracteristica C = f(h) se deduce consideand ca traductorul este un condensator

cilindric cu doua tronsoane: unul de lungime x avand ca dielectric stratul izolant de pe
electrodul interior (daca exista) gi combustibilul (cu permitivitatea relativa  r ), celalalt
de lungime H - x avand ca strat izolant aerul sau vaporii de combustibil, cu permitivitatea
relativa aproximativa  r =1. Astfel, capacitatea echivalenta se obline considerand
traductorul format din doua condensatoare de capacitate C(x) si C(H-x) conectate in
paralel. Tinand cont, de notatiile din fig.1, capacitatile sunt:

2 r  0 2 0 K
Cx   x  Kx CH x  ( H  x)  ( H  x)
1int si  r (1)
ln ln 2 int
1ext 1ext

 2 int   2  

1int  1  
Se observa din (l) ca functiile de variatie a capacitatilor sunt liniare cu nivelel de
combustibil x.
Capacitatea echivalenta a traductorului este:
2 0
Ce ( x)  C x ( x)  C H  x ( x)   [ r x  ( H  x)]  Kx (2)
1int
ln
1ext
2 0
C0 
unde  - capacitatea specifica a condensatorului gol
ln 1 int
1ext
Sensibilitatea acestui traductor in raport cu nivelul x al combustibilului se obtine
derivand (2) in raport cu x:
 dC 0 ( x) 2 0
S ( x)   (  1)  ( r  1)C 0
dx  2 int r (3)
ln
1ext
Relatia (3) arata ca sensibilitatea traductorului scade cu cresterea raportului razei
exterioare pe cea interioara  2 int / 1ext , motiv pentru care valoarea acestuia nu trebuie sa
fie prea mare. De regula diferenta dintre cele doua raze,  2 int   2 ext este cuprinsa intre
1,5...6mm. Pentru a mari sensibilitatea traductorului capacitiv avem nevoie de adaugarea
unor armaturi coaxiale (n) a.i. capacitatea echivalenta a celor n condensatoare cilindrice
legate in paralel:
n n
1
C e ( x)   C i ( x)  2 0 [( r  1) x  H ]
 (4)
i 1 i 1
ln i 1int
 iext
Notand cu  grosimea armaturiilor si considerand indeplinita conditia:
p pi 1,ext  
  m  const
p pi ,ext  
atunci relatia (4) devine:
n 1
C e ( x)  2  0 [( r  1) x  H ] (5)
n

2.2. Erorile litrometrelor capacitive

Capacitatea traductorului litrometrelor este o functie de mai multe variabile,

putand fi exprimata in raport cu volumul v de combustibil sau cu masa M a acestuia, cu
unghiurile de ruliu si de tangaj (  si) cu acceleratia a.

C = Cv(v,,,a,1) = CM(Mv,,,a,1,) (6)

Variatia parametrilor ce intra in aceasta expresie provoaca erori metodice in indicatiile

aparatului. Dintre toti acesti parametrii, ne vom ocupa de erorile introduse de variatia
permitivitatii 1 cu sortimentul petrolului si cu temperatura acestuia. Exprimand variatia
lui Cv functie de volum cu formula (2) , rezulta capacitatea traductorului litrometrului ca
fiind:

Ce=Co+Cv=Co+kv(1-2)=Co+kv[10 (l+T)-2]=Co+kv(10+1-2) (7)

Eroarea absoluta:
C e
C v   1  kv 1 (8).
 1
iar eroarea relativa:
C v  1
 (9)
Cv0  10   2
unde Cvo si 10 sunt valorile lui C si  la T=20° C (T=0). Cum 10 =2 si 1 depinde de
temperatura, din (9) se obtine eroarea:
 C v  10T
  2T (10)
Cv0  10   2
Pentru sorturile uzuale de petrol folosite in aviatie  = -0,00007grd-1 si variatii de
temperaturi intre -60 ...60o C, eroarea traductorului este cuprinsa intre -5...11%
Daca facem acelasi lucru pentru exprimarea masica a cantitatii de combustibil,
capacitatea echivalenta a traductorului echivalent este:

M
C e  Cv  C M  Cv  k ( 1   2 ) (11)

cu eroarea absoluta:

C M C M M 
C M   1    k  1  kM ( 10   2 ) 2 (12)
 1  0 
si eroarea relativa:

C M 2 10

Cv0  (13)
 10 

 1 
Pentru petrolul de aviatie se poate considera 1 depinde numai de   0.7
 10 
astfel incat relatia (13) devine:

C M 
 0.6 0 (14)
Cv0  10

Daca se compara (14) cu (9), se poate trage concluzia ca eroarea metodica la

etalonarea masica a litrometrului este de peste 4 ori mai mica decat eroarea in unitati de
volum ceea ce justifica existenta la bord a litrometrelor gradate in unitati masice.
De asemenea, trebuie mentionat ca erorile instrumentale ale litromebelor
capacitive sunt neglijabile in raport cu cele metodice.

3. Aparatura necesara executarii lucrarii

Se utilizeaza urmatoarele materiale:

- Instalatie de laborator pentru masurarea cantitatii de combustibil;
- Cabluri de legatura;
- Cilindru etalon pentru combustibil;
- Punte de masura (RLC - metru).

3.1. Descrierea instalatiei de laborator

Instalatia permite verificarea metodei capacitive de masurare a cantitatii de

combustibil de la bordul aeronavelor.
In componenta instalatiei intra urmatoarele parti mai importante:

1- cuva unde se introduce fluidul de aviatie

2- armatura traductorului capacitiv
3- cabluri de alimentare
4- RLC - metrul pentru determinarea capacitatii
5- cilindrul etalon

3.2 Modul de lucru

Inaintea inceperii lucrului se cupleaza cablurile pentru realizarea montajului

prezentat; cu ajutorul cilindrului etalon 5 se introduce fluidul de aviatie; se citeste
valoarea capacitatii cu ajutorul aparatului de masura 4

3.3. Probleme de studiat:

Pe timpul lucrarii se vor executa determinarile:

i) Ridicarea caracteristicilor C=f(v);
ii) Verificarea experimentala a ecuatiei de etalonare, care in acest caz particular
b
este data de C  [ 0  H  x(   0 )] , unde A=bH este aria armaturilor
l
condensatorului, iar l este distanta dintre armaturi, si de asemenea
determinarea erorilor relative.
4. Date experimentale si rezultate:

H= [cm]
b= [cm]
l= [cm]
0= [F/m]

motorina  m= 1.91662E-10 [F/m]

V x C masurat C teoretic 
[ml] [m] [F] [F] [%]
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
550
600

cherosen  c= [F/m]
V x C masurat C teoretic 
[ml] [m] [F] [F] [%]
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
 500
550
600

5. Concluzii