LUCRAREA 4

MĂSURAREA CANTITĂŢII DE COMBUSTIBIL

1. SCOPUL LUCRĂRII
Scopul lucrării este de a se realiza următoarele obiective:
1. Experimentarea metodelor de măsurare a cantității de combustibil la bordul unei
aeronave;
2. Cunoașterea instalațiilor utilizate în acest scop;
3. Formarea deprinderilor practice privind mânuirea instalațiilor și explicarea erorilor
care apar în procedeul de măsurare instrumentală.

2. PARTEA TEORETICĂ A LUCRĂRII

Pentru determinarea volumului de combustibil existent la bord se folosesc metode
indirecte de măsurare, bazate pe dependența acestui parametru de un alt parametru ușor de
măsurat. Astfel de parametrii pot fi:
 Nivelul lichidului din rezervoare, caz în care aparatul de măsură se mai
numește și nivelmetru.
Cu ajutorul acestei metode, la bordul aeronavelor se folosesc litrometrele
electromecanice cu flotor și litrometrele electrice capacitive.
 Presiunea exercitată de coloana de lichid, numită și metoda
hidrostatică, se bazează pe dependența presiunii hidrostatice p a
combustibilului situat în partea inferioară a rezervorului de nivel h al
acestuia, adică 𝑝 = 𝛾ℎ.

1
 2.1. LITROMETRELE ELECTRICE CAPACITIVE
Litrometrele capacitive folosesc drept traductor de nivel un condensator special.
Acesta este un condensator cilindric compus dintr-o armătură interioară și o armătură
cilindrică exterioară (Fig. 1).

Fig. 1. Traductorul capacitiv cilindric

Cilindrul interior poate fi prevăzut cu un strat izolant protector. Introducând traductorul

în rezervor, combustibilul va pătrunde între cele două armături pană la o înălțime egală cu
nivelul lichidului din rezervor. Deoarece constanta dielectrică a benzinei, petrolului, uleiului
etc. este de câteva ori mai mare decât permitivitatea aerului (sau vaporilor din aceste
substanțe) care umple rezervorul, înseamnă că, pe măsură ce se introduce combustibil în
rezervor, capacitatea traductorului crește, devenind maximă atunci când rezervorul este plin.
Avantajul principal al acestor tipuri de litrometre este acela de a nu avea piese mobile.
Astfel, sunt eliminate, cel puţin parțial, erorile datorate înclinării și accelerației prin montarea
în același rezervor a două sau mai multe traductoare, legate în paralel.
Foarte important de specificat este faptul că, aceste tipuri de litrometre pot
funcționa numai dacă sunt alimentate în curent alternativ.

2
 Caracteristica 𝑪 = 𝒇 𝒉 se deduce considerând că traductorul este un condensator
cilindric cu două tronsoane:
 unul de lungime x, având drept dielectric stratul izolant de pe electrodul interior
(dacă există) și combustibilul ( cu permitivitatea relativă, 𝜀𝑟 );
 celălalt de lungime H – x având drept strat izolant aerul sau vaporii de
combustibil, cu permitivitatea relativă aproximativă, 𝜀𝑟 = 1.

Astfel, capacitatea echivalentă se obține considerând traductorul format din două

condensatoare de capacitate C (x) şi C ( H – x) conectate în paralel. Ținând cont de notațiile
din Fig. 1., capacitățile sunt:
2𝜋𝜀𝑟 𝜀0
𝐶𝑥 = 𝜌 𝑥 = 𝐾𝑥
𝑙𝑛 𝜌2 𝑖𝑛𝑡
1 𝑒𝑥𝑡
2𝜋𝜀 0 𝐾
𝐶𝐻−𝑥 = 𝜌 𝐻 − 𝑥 = 𝜀 (𝐻 − 𝑥) (1)
𝑙𝑛 2 𝑖𝑛𝑡 𝑟
𝜌 1 𝑒𝑥𝑡

unde: 𝜌2 𝑖𝑛𝑡 = 𝜌2 − 𝛿 si 𝜌1𝑒𝑥𝑡 = 𝜌1 + 𝛿. Se observă din relaţia (1) faptul că, funcțiile de
variație a capacităților sunt liniare cu nivelul de combustibil x.

Capacitatea echivalentă a traductorului este:

2𝜋𝜀 0 𝑛𝑜𝑡
𝐶𝑒 𝑥 = 𝐶𝑥 𝑥 + 𝐶𝐻−𝑥 𝑥 = 𝜌 𝜀𝑟 𝑥 + 𝐻 − 𝑥 𝜀𝑟 − 1 𝑥 + 𝐻 𝐶0 (2)
𝑙𝑛 2𝑖𝑛𝑡
𝜌 1𝑒𝑥𝑡

2𝜋𝜀 0
unde cu 𝐶0 = 𝜌 s-a notat capacitatea specifică a condensatorului gol.
𝑙𝑛 2𝑖𝑛𝑡
𝜌 1𝑒𝑥𝑡

Sensibilitatea acestui traductor în raport cu nivelul x al combustibilului se obține

derivând relaţia (2) în raport cu x:
𝑑𝐶𝑒 (𝑥) 2𝜋𝜀 0
𝑆 𝑥 = = 𝜌 𝜀𝑟 − 1 = 𝜀𝑟 − 1 𝐶0 (3)
𝑑𝑥 𝑙𝑛 2𝑖𝑛𝑡
𝜌 1𝑒𝑥𝑡

Relația (3) arată faptul că, sensibilitatea traductorului scade cu creșterea

𝝆𝟐𝒊𝒏𝒕
raportului razei interioare pe cea exterioară motiv pentru care, valoarea acestui
𝝆𝟏𝒆𝒙𝒕

raport nu trebuie sa fie prea mare.

3
 De regulă, diferența între cele două raze, 𝜌2𝑖𝑛𝑡 − 𝜌1𝑒𝑥𝑡 este cuprinsă între 1,5 - 6 mm.
Pentru a mări sensibilitatea traductorului capacitiv, acesta se realizează având mai multe
armături coaxiale (fie numărul lor n), astfel încât, capacitatea echivalentă a celor n
condensatoare cilindrice legate în paralel este:
𝑛 𝑛 1
𝐶𝑒 𝑥 = 𝑖=1 𝐶𝑖 𝑥 = 2𝜋𝜀0 𝜀𝑟 − 1 𝑥 + 𝐻 𝑖=1 𝜌 𝑖+1,𝑖𝑛𝑡 (4)
𝑙𝑛
𝜌 𝑖,𝑒𝑥𝑡

Notând cu  grosimea armăturilor și considerând îndeplinită condiția:

𝜌𝑖+1,𝑖𝑛𝑡 𝜌𝑖+1,𝑒𝑥𝑡 − 𝛿
= = 𝑚 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡
𝜌𝑖,𝑒𝑥𝑡 𝜌𝑖.𝑖𝑛𝑡 + 𝛿

atunci, relația (4) devine:

𝑛−1
𝐶𝑒 𝑥 = 2𝜋 𝜀0 𝜀𝑟 − 1 𝑥 + 𝐻 (5)
𝑚

2.1.1. ERORILE LITROMETRELOR CAPACITIVE

Capacitatea traductorului litrometrelor este o funcție de mai multe variabile,

putând fi exprimată în raport cu volumul  de combustibil sau cu masa M a acestuia, cu
unghiurile de ruliu și tangaj ( şi  ), cu accelerația a:
𝐶 = 𝐶𝑣 , 𝜃, 𝛾, 𝑎, 𝜀1 = 𝐶𝑀 𝑀, 𝜃, 𝛾, 𝑎, 𝜀1 , 𝜌 (6)

Variația parametrilor existenţi în expresia matematică (6) provoacă erori metodice

în indicațiile aparatului. Dintre toți aceşti parametrii, ne vom ocupa de erorile produse de
variația permitivității 𝜺𝟏 cu sortimentul petrolului și cu temperatura acestuia.
Exprimând variația lui 𝐶𝑣 în funcție de volum, cu formula (2), rezultă capacitatea
traductorului litometrului ca fiind de forma:
𝐶𝑒 = 𝐶0 + 𝐶𝑣 = 𝐶0 + 𝑘𝑣 𝜀1 − 𝜀2 = 𝐶0 + 𝑘𝑣 𝜀10 1 + 𝛼∆𝑇 − 𝜀2 =
= 𝐶0 + 𝑘𝑣 𝜀10 + ∆𝜀1 − 𝜀2 (7)

Eroarea absolută în acest caz este:

𝜕𝐶
∆𝐶𝑣 = ∆𝜀1 𝜕𝜀 𝑒 = 𝑘𝑣∆𝜀1 (8)
1

4
iar eroarea relativă devine:

∆𝐶𝑣 ∆𝜀 1
=𝜀 (9)
𝐶𝑣0 10 −𝜀 2

unde 𝐶𝑣0 și 𝜀10 sunt valorile lui 𝐶𝑒 și 𝜀1 la T = 20C (T = 0) . Cum 𝜀10  2𝜀2 şi 𝜀1
depinde de temperatură, din relaţia (9) se obține eroarea:

∆𝐶𝑣 𝜀 10 𝛼∆𝑇
𝐶𝑣0
=
𝜀 10 −𝜀 2
2𝛼∆𝑇 (10)

Pentru sorturile uzuale de petrol folosite în aviație   - 0,0007 grd-1 și variații de

temperaturi între - 60C - 60C, eroarea traductorului este cuprinsă între -5...+11%.

Dacă se face același raționament pentru exprimarea masică a cantițătii de

combustibil, capacitatea echivalentă a traductorului este de forma:
𝑀
𝐶𝑒 = 𝐶0 + 𝐶𝑀 = 𝐶0 + 𝑘 𝜌 (𝜀1 − 𝜀2 ) (11)

cu eroarea absolută:
𝜕𝐶 𝜕𝐶𝑒 𝑀 ∆𝜌
∆𝐶𝑀 = 𝜕𝜀 𝑒 ∆𝜀1 + ∆𝜌 = 𝑘 𝜌 ∆𝜀1 − 𝑘𝑀(𝜀10 − 𝜀2 ) 𝜌 2 (12)
1 𝜕𝜌 0

și eroarea relativă:
∆𝐶𝑀 2∆𝜀 1
𝐶𝑒0
 ∆𝜌 (13)
𝜀 10 −
𝜌

∆𝜀 1 ∆𝜌
Pentru petrolul de aviație se poate considera că 𝜺𝟏 depinde numai de 𝜌 𝜀 = 0.7 ,
10 𝜌

astfel încât, relația (13) devine:

∆𝐶𝑀 ∆𝜀 1
𝐶𝑒0
 0.6 𝜀 (14)
10

Dacă se compară relaţiile (14) şi (9), se poate trage concluzia că, eroarea metodică la
etalonarea masică a litrometrului este de peste patru ori mai mică decât la etalonarea în
unități de volum, ceea ce justifică existența la bord a litrometrelor gradate în unități masice.

5
 De asemenea, trebuie menționat faptul că, erorile instrumentale ale litrometrelor
capacitive sunt neglijabile în raport cu cele metodice.

3. APARATURA NECESARĂ EXECUTĂRII LUCRĂRII

Se utilizează următoarele materiale:

 Instalație de laborator pentru măsurarea cantității de combustibil;
 Cabluri de legătură;
 Cilindru etalon pentru combustibil;
 Punte de măsură (RLC – metru).

6
3.1. DESCRIEREA INSTALATIE DE LABORATOR

Instalația permite verificarea metodei capacitive de măsurarea cantității de

combustibil de la bordul aeronavelor.

În componența instalației intră următoarele părți mai importante:

1  cuva unde se introduce fluidul de aviație;

2  armătura traductorului capacitiv;
3  cabluri de alimentare;
4  RLC-metrul pentru determinarea capacității;
5  cilindrul etalon.

7
3.2. MODUL DE LUCRU
 Înainte de începerea lucrului se cuplează cablurile pentru realizarea montajului
prezentat mai sus;
 Cu ajutorul cilindrului etalon 5 se introduce fluidul de aviație;
 Se citește valoarea capacității cu ajutorul aparatului de măsură 4.

3.3. PROBLEME DE STUDIAT

Pe timpul lucrării se vor executa determinările:

i. Ridicarea caracteristicilor C = f (v);
ii. Verificarea experimentală a ecuației de etalonare, care, în acest caz particular este
dată de relaţia:

𝒃
𝑪= 𝜺𝟎 𝑯 + 𝒙(𝜺 − 𝜺𝟎 ) ,
𝒍

unde A = b  H este aria armăturii condensatorului, iar l este lungimea dintre

armături și, de asemenea,se vor determina erorile relative.

4. DATE EXPERIMENTALE ŞI REZULTATE

𝐻 = 25.4 𝑐𝑚
𝑏 = 3.6 𝑐𝑚
𝑙 = 0.3 𝑐𝑚
𝜀0 = 8.85 ⋅ 10−12 𝐹/𝑚
𝜀𝐴𝑣𝐺𝑎𝑠 = 4.08 ⋅ 10−11 𝐹/𝑚
𝜀𝐽𝑒𝑡𝐴 1 = 4.15 ⋅ 10−11 𝐹/𝑚

8
 AvGas
V [ml] x [m] Cmăsurat [F] Cteoretic [F] Eroarea relativă [%]
0 0 4.07E-10 1.54875E-10 162.7925747
50 0.42 4.58E-10 1.09589E-09 58.20729365
100 0.84 5.09E-10 2.0369E-09 75.01098486
150 1.26 5.62E-10 2.97791E-09 81.12767197
200 1.68 6.23E-10 3.91892E-09 84.10274272
250 2.1 6.65E-10 4.85993E-09 86.31666127
300 2.49 7.15E-10 5.73372E-09 87.52991077

Jet A1
V [ml] x [m] Cmăsurat [F] Cteoretic [F] Eroarea relativă [%]
0 0 4.122E-10 1.54875E-10 166.1501211
50 0.416 4.673E-10 1.10589E-09 57.74454047
100 0.832 5.091E-10 2.05691E-09 75.2492841
150 1.248 5.62E-10 3.00793E-09 81.3160409
200 1.664 6.19E-10 3.95895E-09 84.36452294
250 2.08 6.74E-10 4.90996E-09 86.27280898
300 2.496 7.264E-10 5.86098E-09 87.60616952

C = f(v)

7E-10

6.5E-10

6E-10
C [F]

5.5E-10

5E-10

4.5E-10

4E-10
0 50 100 150 200 250 300

V [ml]

AvGas JetA1

9
 Cmasurat=f(v)
800
Cmasurat [F x 10^-12]

600
400
CmăsuratAvGas
200
CmăsuratJetA-1
0
0 50 100 150 200 250 300 350

v [ml]

Cteoretic=f(v)
800
Cteoretic [F x 10^-12]

600
400
CteoreticAvGas
200
CteoreticJetA-1
0
0 50 100 150 200 250 300 350

v [ml]

Erorile metodice ale litrometrelor sunt:

 provocate de înclinarile aeronavei
 datorate zborului accelerat
 provocate de variația geometriei rezervoarelor, dar nu au influențat rezultatele
măsurătorilor deoarece acestea au fost efectuate în regim de laborator.

CONCLUZII

Erorile apărute se datorează metodei de calcul utilizate.

Lucrarea de laborator a fost efectuată luând în calcul volumele de combustibil.
Eroarea este mică la valorile mari ale cantității de combustibil deoarece acolo s-a
efectuat determinarea parametrului 𝜺 (caracteristică a combustibilului).
Valoarea erorii la volumul maxim este 0.
Erorile instrumentale ale litrometrelor capacitive sunt neglijabile în raport cu cele
metodice, în cazul în care acestea ar exista.

10