LUCRAREA nr.

1
DETERMINAREA PRESIUNILOR DE CONTACT IN CUPLE DE FRECARE DE CLASA I

1.1. Elemente geometrice specifice cuplelor de frecare de clasa I

Pentru o cuplă de frecare de clasa I, realizată din elementele 1 şi 2 aflate în contact direct,
conform Fig. 1, se definesc următoarele elemente geometrice:
a) Normala comună N-N a celor două elemente în punctul de contact, perpendiculară pe
planul tangent comun la cele două suprafeţe în contact S1 şi S2.
b) Planurile principale I şi II ale celor două suprafeţe în contact care se intersectează după
normala comună N-N.
c) Razele de curbură, în punctul de contact, pentru curbele rezultate din intersecţia celor
două planuri principale cu suprafeţele S1 şi S2: R1,I , R1,II , R2,I , R2,II;
d) Razele de curbură echivalente pentru cele două suprafeţe în contact şi corespunzătoare
unui plan (sau unei direcţii), 𝑹𝑹′𝑰𝑰(𝑰𝑰𝑰𝑰) :
𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏
=± ∓ (1)
𝑹𝑹′𝑰𝑰(𝑰𝑰𝑰𝑰) 𝑹𝑹𝟏𝟏,𝑰𝑰(𝑰𝑰𝑰𝑰) 𝑹𝑹𝟐𝟐,𝑰𝑰(𝑰𝑰𝑰𝑰)
unde semnul (+) se utilizează pentru suprafeţe convexe, iar semnul (-) pentru suprafeţe concave.

Fig. 1 Elemente geometrice specifice unei cuple de clasa I [1]

e) Curbura suprafeţelor, în cele două planuri, se defineşte ca fiind inversul razei de

curbură, avândsemnul (+) sau (-), după cum suprafaţa este convexă şi, respectiv, concavă:
𝟏𝟏
𝝆𝝆 = ± (2)
𝑹𝑹

f) Suma curburilor ∑𝝆𝝆 reprezintă suma algebrică a curburilor, conform relaţiei:

∑𝝆𝝆 = 𝝆𝝆𝟏𝟏,𝑰𝑰 + 𝝆𝝆𝟏𝟏,𝑰𝑰𝑰𝑰 + 𝝆𝝆𝟐𝟐,𝑰𝑰 + 𝝆𝝆𝟐𝟐,𝑰𝑰𝑰𝑰 (3)

g) Funcţia curburilor 𝑭𝑭(𝝆𝝆) este definită prin relaţia:

�𝝆𝝆𝟏𝟏,𝑰𝑰 −𝝆𝝆𝟏𝟏,𝑰𝑰𝑰𝑰 �+�𝝆𝝆𝟐𝟐,𝑰𝑰 −𝝆𝝆𝟐𝟐,𝑰𝑰𝑰𝑰 �
𝐅𝐅(𝛒𝛒) =
∑𝝆𝝆 (4)

1/Lucrarea nr. 1
 Sistemul de coordonate care se ataşează cuplelor de frecare de clasa I are axa Oz pe direcţia
normalei comune, axa Oy pe direcţia de mişcare (de rostogolire) iar axa Ox se alege astfel încât
sistemul să fie ortogonal.

1.2. Determinarea semiaxelor elipsei de contact

Dacă pe direcţia normalei comune N-N se aplică o sarcină Q, se produce deformarea elastică
a celor două elemente, iar contactul dintre ele se extinde, practic, pe o suprafaţă. Suprafaţa de
contact rezultată prin deformarea celor două corpuri are o proiecţie pe planul tangent, în general
acceptată, sub formă de elipsă, aşa cum se prezintă în Fig. 1. Semiaxa mare şi, respectiv, semiaxa
mică a elipsei de contact se notează, de regulă, cu a şi b şi se determină cu ajutorul relaţiilor lui
Hertz:
Pentru două corpuri în contact punctual, apăsate cu o forţă normală Q, având modulele de
elasticitate E1 şi E2 şi, respectiv, coeficienţii Poisson ν1 şi ν2, semiaxele elipsei de contact a şi b
sunt date de relaţiile:
𝟏𝟏
∗ 𝟑𝟑𝑸𝑸 𝟏𝟏−𝒗𝒗𝟐𝟐𝟏𝟏 𝟏𝟏−𝒗𝒗𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟑𝟑
𝒂𝒂 = 𝒂𝒂 ⋅ � ⋅� + �� mm (5)
𝟐𝟐⋅∑𝝆𝝆 𝑬𝑬𝟏𝟏 𝑬𝑬𝟐𝟐
𝟏𝟏
∗ 𝟑𝟑𝑸𝑸 𝟏𝟏−𝒗𝒗𝟐𝟐𝟏𝟏 𝟏𝟏−𝒗𝒗𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟑𝟑
𝒃𝒃 = 𝒃𝒃 ⋅ � ⋅� + �� mm (6)
𝟐𝟐⋅∑𝝆𝝆 𝑬𝑬𝟏𝟏 𝑬𝑬𝟐𝟐
În relaţiile (5) şi (6) apar parametri adimensionali geometrici a* şi b* care se pot determina cu
următoarele formule:
𝟏𝟏 𝟏𝟏
∗ 𝟐𝟐⋅𝒌𝒌𝟐𝟐 𝟑𝟑
∗ 𝟐𝟐 𝟑𝟑
𝒂𝒂 = � ⋅ 𝑬𝑬(𝒆𝒆)� 𝒃𝒃 = � ⋅ 𝑬𝑬(𝒆𝒆)� (7)
𝝅𝝅 𝒌𝒌⋅𝝅𝝅

Funcţia E(e) reprezintă integrala eliptică de speţa a doua şi de modul e şi se determină cu relaţia:

𝝅𝝅/𝟐𝟐
𝑬𝑬(𝒆𝒆) = ∫𝟎𝟎 �𝟏𝟏 − 𝒆𝒆𝟐𝟐 ⋅ 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 (𝜽𝜽)𝟐𝟐 𝒅𝒅𝒅𝒅 (8)

unde e reprezintă excentricitatea elipsei de contact şi se determină cu relaţia:

𝟏𝟏
𝐞𝐞 = �𝟏𝟏 − (9)
𝐤𝐤 𝟐𝟐
Pentru raportul dintre semiaxa mare şi semiaxa mică a elipsei de contact k = a/b, se poate
utiliza următoarea relaţie:

𝑹𝑹𝑹𝑹 𝟎𝟎.𝟔𝟔𝟔𝟔𝟔𝟔
𝒌𝒌 = 𝟏𝟏, 𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎 ⋅ � � (10)
𝑹𝑹𝑹𝑹

unde Rx şi Ry sunt razele de curbură echivalente pe direcţia axei mari şi, respectiv, pe direcţia
axei mici a elipsei de contact, determinate cu relaţiile:
𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏
=± ∓ =± ∓ (11)
𝑹𝑹𝑹𝑹 𝑹𝑹𝟏𝟏,𝑿𝑿 𝑹𝑹𝟐𝟐,𝑿𝑿 𝑹𝑹𝑹𝑹 𝑹𝑹𝟏𝟏,𝒀𝒀 𝑹𝑹𝟐𝟐,𝒀𝒀

In aplicaţiile practice, rostogolirea se produce pe direcţia axei mici, rezultând că Ry este raza de
curbură echivalentă pe direcţia de rostogolire.
De asemenea, în aplicaţiile practice, pentru determinarea mai rapidă a parametrilor geometrici
2/Lucrarea nr. 1
a* şi b* se pot utiliza o serie de grafice, în raport de valoarea funcţiei curburilor F (ρ),
conform Fig.2.

Fig. 2 Variaţia parametrilor adimensionali a*, b* şi δ*în raport cu funcţia curburilor F (ρ) [2 ]

1.3. Determinarea tensiunii normale pe suprafaţa elipsei de contact

Dacă se asociază un sistem de coordonate în centrul elipsei de contact, cu axa Oz pe direcţia

normalei comune, Ox pe direcţia axei mari şi Oy pe direcţia axei mici a elipsei de contact,
variaţia tensiunii normale pe elipsa de contact 𝝈𝝈𝒛𝒛 (𝒙𝒙, 𝒚𝒚) are o distribuţie sub forma unui
paraboloid eliptic şi este data de următoarea expresie:

𝒙𝒙 𝟐𝟐 𝒚𝒚 𝟐𝟐
𝝈𝝈𝒛𝒛 (𝒙𝒙, 𝒚𝒚) = 𝝈𝝈𝟎𝟎 �𝟏𝟏 − � � − � � (12)
𝒂𝒂 𝒃𝒃

unde 𝝈𝝈𝟎𝟎 este valoarea maximă a acestei tensiuni şi care apare în centrul elipsei de contact.
Tensiunea maximă de compresiune din centrul elipsei de contact 𝝈𝝈𝟎𝟎 se determină cu relaţia:

𝟑𝟑⋅𝑸𝑸
𝝈𝝈𝟎𝟎 = (13)
𝟐𝟐⋅𝝅𝝅⋅𝒂𝒂⋅𝒃𝒃

3/Lucrarea nr. 1
 EXEMPLUL DE CALCUL

Să se determine semiaxele elipsei de contact şi presiunea maximă de contact σ 0 în cupla de frecare de

clasa I formată din două discuri în contact, conform schemei de mai jos:

Cele două discuri au axele de rotaţie paralele, discul cu diametrul D1 are

suprafaţa exterioară bombată în arc de cerc cu raza R1, iar discul cu
diametrul D2 este cilindric. Discul superior este apăsat pe discul inferior cu
o forţă Q. Inițial contactul dintre cele două discuri este într-un punct, dar,
după acţionarea forţei Q, se produce o deformare elastică în zona de contact
sub forma unei elipse, iar pe această elipsă se dezvoltă o presiune de contact
variabilă, cu valoarea maximă în centrul contactului si cu valori de zero pe
conturul elipsei de contact. Presiunea maximă de contact σ 0 reprezintă un
parametru important din punct de vedere al rezistenţei la compresiune, al
uzării şi al frecării.

a) Pentru calculul diverşilor parametri se recomandă utilizarea volumului:TRIBOLOGIE. Probleme

rezolvate [2] unde sunt prezentate programe realizate în MATLAB pentru diverse cazuri.
b) Pentru cei care dispun de un program MATHCAD, se poate utiliza modelul prezentat în ANEXA 1.
c) Pentru un calcul simplificat se pot utiliza valorile parametrilor a* şi b* din diagrama corespunzătoare
Fig. 2.

În cele ce urmează se prezintă metodologia de calcul a semiaxelor elipselor de contact şi a presiunii

maxime de contact utilizând diagrama din Fig.2.

Datele problemei:
D1 = 50mm
D2 = 60 mm
R1= 50 mm
Forţa de apăsare: Q= 200N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.105 N/mm2, ν1 = ν2 = 0,3

4/Lucrarea nr.1
 METODOLOGIA DE REZOLVARE

1. Se stabilesc planurile principale:

Planul I (planul axial) si planul II (planul in care se rostogolesc cele două discuri).

2. Se calculează razele de curbură pentru fiecare corp, în cele doua planuri:

D
R1, I = R1 ; R1, II = 1 ; R2, I = ∞ (Raza de curbură a generatoarei cilindrului 2 este infinită);
2
D
R2, II = 1 .
2
3. Se determină curburile pentru cele două corpuri, în cele două planuri:
1 2 1 2
ρ1, I = + ; ρ1, II = + ; ρ 2, I = = 0 ; ρ 2, II = + .
R1 D1 ∞ D2
4. Se calculează suma curburilor, ∑ρ :
1 2 2
∑ρ = R +
D1
+0+
D2
.
1
5. Se calculează funcţia curburilor, F(ρ):
1 2   2 
 −  +  0 − 
 R1 D1   D2 
F (ρ ) = .
∑ρ
Prin înlocuirea datelor, rezultă: ∑ ρ = 0,093 mm-1 F (ρ ) = 0,571
Din diagrama de la Fig. 2 rezultă a* şi b*: a* = 1,6 b* = 0,68

6. Se determină semiaxele elipsei de contact a şi b:

5/Lucrarea nr.1
 1 1
 3Q 1 − ν 12 1 − ν 22   3  3Q 1 − ν 12 1 − ν 22   3
a = a * ⋅ ⋅ +  b = b * ⋅ ⋅ + 
 2 ⋅ ∑ ρ  E1 E2    2 ⋅ ∑ ρ  E1 E2  

Înlocuind datele, rezultă: a = 0,485 mm şi b = 0,206 mm.

7. Se determină presiunea maximă de contact, σo:

3⋅Q
σ0 =
2 ⋅π ⋅ a ⋅ b

Înlocuind datele, rezultă: σo = 955,106 MPa.

În ANEXA A1 se prezintă un program în Mathcad pentru rezolvarea mai precisă a problemei rezolvată
anterior utilizând diagramele din Fig. 2. Tensiunea maximă obţinută utilizând programul Matcad are
valoarea: σo = 952,686 MPa. Diferenţa rezultă din evaluarea aproximativă a parametrilor a* şi b* din
Fig. 2.

Prin utilizarea corectă a celor două planuri principale şi a semnelor curburilor se poate rezolva orice
problema din setul de probleme propuse pentru rezolvare, utilizând programe adecvate în Matlab,
utilizând culegerea de probleme [2] sau programul din Anexa A1, adaptate la tipul cuplei de frecare.
În cele 10 tipuri de probleme propuse spre rezolvare, „j” reprezintă numărul de ordine din grupă a
fiecărui student.
Atenţie la corelarea unităţilor de măsură pentru diametre şi raze cu unitatea de măsură pentru modulul de
elasticitate E1 şi E2. Pentru a se evita erorile de calcul, dacă dimensiunile (diametre sau raze) se dau în
mm este necesar ca modulul de elasticitate E1,2 să fie transformat în MPa (N/mm2), astfel încât
dimensiunile elipsei de contact vor rezulta în mm, iar presiunea maximă de contact σo va rezulta în MPa.

PROBLEME PROPUSE PENTRU REZOLVARE

1. Să se determine presiunea maximă de contact σ0 în cupla de frecare de clasa I formată între o sferă
(1) cu diametrul D şi o suprafaţă plană (2), conform schemei de mai jos:
Dimensiuni:
D = (50+10j) mm
Forţa de apăsare: Q = (200+50j) N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.105 N/mm2,
ν1 = ν2 = 0,3

6/Lucrarea nr.1
2. Să se determine tensiunea maximă de contact σ0 la contactul dintre două sfere, cu datele de mai jos:

Dimensiuni:
D1=(40+5j) mm
D2 = (80+10j) mm
Forţa de apăsare : Q= (500+100j) N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2,
ν1 = ν2 = 0,3

3. Să se determine presiunea maximă de contact în cupla de frecare realizată între o bilă şi o cupă
sferică, cu următoarele date:

Dimensiuni:
D1 = (10+2j) mm
D2 = 150 mm
Forţa de apăsare : Q = (200+50j)
N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2
ν1 = ν2 = 0,3
4. Să se determine presiunea maximă de contact în cupla de frecare de clasa I format între o sferă cu
diametrul Db în contact cu un cilindru cu diametrul D2, conform schemei de mai jos:

Dimensiuni:
D2 = (100+10j) mm
Db = (50+5j)mm
Forţa de apăsare: Q= (500+50j) N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2,
ν1 = ν2 = 0,3

5. Să se determine tensiunea maximă de contact σ0 în cupla de frecare realizată între un disc bombat
cu diametrul D1 şi cu raza de curbură a suprafeţei bombate R1 şi un inel interior al unui rulment cu
bile, având raza de curbură a canalului R2 şi diametrul canalului D2, conform schemei de mai jos:

7/Lucrarea nr.1
 Dimensiuni:
D1=40 mm
D2 = (100+5j) mm
R1=(10+2j)mm
R2=(10+4j)mm
Forţa de apăsare: Q= (500+50j) N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2,
ν1 = ν2 = 0,3

6. Să se determine presiunea maximă de contact în cupla de frecare de clasa I formată dintr-o bilă cu
diametrul Db şi o suprafaţă cilindrică interioară cu diametrul D2 , conform schemei de mai jos:

Dimensiuni:
Db=20 mm
D2=(100+10j) mm
Forţa de apăsare Q= 1000 N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.105 N/mm2,
ν1 = ν2 = 0,3

7. Să se determine tensiunea maximă de contact σ0 în cupla de frecare formată între o bilă cu diametrul
Db , care se rostogoleşte peste calea de rulare exterioară a unui rulment radial cu bile, având raza de
curbură R2 şi diametrul D2, conform schemei de mai jos:

Dimensiuni:
Db=10 mm
D2 = (60+5j) mm
R2= (5,1+0,01*j) mm
Forţa de apăsare Q= (200+50j) N
Material: oţel
E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2,
ν1 = ν2 = 0,3

8/Lucrarea nr.1
8. Să se determine presiunea maximă de contact în cupla de frecare formată dintr-o bilă cu diametrul
Db , care se rostogoleşte pe calea de rulare interioară a unui rulment radial cu bile, având raza de
curbură R2 şi diametrul D2, conform schemei de mai jos:
Dimensiuni:
D2 = (40+5j) mm
Db=10mm
R2 = (5,0+0,05j) mm
Forţa de apăsare Q= 500 N
Material: E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2,
ν1 = ν2 = 0,3

9. Să se determine presiunea maximă de contact dintre doi cilindri cu axele perpendiculare, ca în figura
de mai jos. Diametrele cilindrilor sunt D1= 50 mm iar D2 = (50+2j)mm. Cilindri sunt apăsaţi cu o forţă
normală Q= (200+10j)N.

Cilindrii sunt din oţel cu:

E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2,
ν1 = ν2 = 0,3.

10. Să se determine presiunea maximă de contact în cupla de frecare realizată între o bilă cu diametrul
D1 şi un canal cilindric cu diametrul D2 şi lungimea L, conform schemei de mai jos:

Bila şi canalul cilindric

sunt din oţel cu:
E1 = E2 = 2,1.1011 N/m2 şi
ν1 = ν2 = 0,3.

D1 = 15 mm
D2 = (15+2*j)mm
Bibliografie

[1] Dumitru N. Olaru, TRIBOLOGIE, Ed. A II-a, Ed. Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi,
2023;
[2] Vlad Cârlescu, TRIBOLOGIE. PROBLEME REZOLVATE, Ed. Universităţii Tehnice „Gheorghe
Asachi” din Iaşi, 2023;
[3] Dumitru Olaru, TRIBOLOGIE- CURSURI CU APLICAȚII, sept. 2020,
https://mec.tuiasi.ro/wp-content/uploads/2020/09/DUMITRU-OLARU_TRIBOLOGIE-CURSURI-
CU- APLICATII.pdf
[4] M. D. Gafiţanu, D. Năstase, Sp. Creţu, D. Olaru, RULMENŢI. PROIECTARE ŞI
TEHNOLOGIE, Vol.I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.
9/Lucrarea nr.1