LUCRAREA nr.

CALCULUL TENSIUNILOR DE CONTACT PE FLANCURILE DINŢILOR LA UN

ANGRENAJ CILINDRIC CU DINŢI DREPŢI.

1. Introducere

Contactul dintre flancurile dinţilor într-un angrenaj cilindric, fără bombament în lungul dintelui,
reprezintă o cuplă de frecare de clasa a II-a, cu o particularitate specifică profilului în evolventă
a flancurilor dinţilor. Astfel, contactul dintre flancurile dinţilor poate fi asimilat cu un contact
între doi cilindri, dar cu raze diferite, funcţie de poziţia contactului dintre dinţi, de la vârful şi
până la baza dintelui, razele de curbură ale flancului dintelui fiind variabile.
Întrucât contactul dintre flancul dinţilor este cu rostogolire şi cu alunecare, rostogolirea pură
fiind doar în polul angrenării, considerăm util ca studenţii să poată determina presiunea de
contact şi în zonele de capăt (la vârful şi la baza dintelui), acolo unde există risc de gripare, prin
combinarea alunecărilor cu presiunile de contact.
Lucrarea prezintă, în esenţă, metodologia pentru determinarea razelor cilindrilor echivalenţi la
vârful, în polul angrenării şi la baza dinţilor pinionului, precum şi a forţei normale de contact
în polul angrenării. Metodologia este aplicată unui angrenaj cilindric cu dinţi drepţi, fără
deplasare de profil.
Odată determinate razele cilindrilor echivalenţi şi a forţei normale, se aplică relaţia lui Hertz
pentru calcului semi lăţimii benzii de contact şi, în final, se determină presiunea de contact.

2. Elementele specifice unui angrenaj cilindric cu dinţi drepţi

Se consideră un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi, fără deplasare de profil, având următoarele
elemente geometrice: numerele de dinţi z1 şi z2, modulul angrenajului m (mm), lăţimea danturii
B(mm), unghiul de angrenare α = 20o .
Pinionul are turaţia de n1 (rot/min) iar puterea transmisă este P1 (Kw). Roţile sunt din oţel cu
𝐄𝐄𝟏𝟏 = 𝐄𝐄𝟐𝟐 = 𝟐𝟐, 𝟏𝟏 ∙ 𝟏𝟏𝟏𝟏𝟓𝟓 N/mm2 şi ν1 = ν2= 0,3.

3. Metodologia de rezolvare:

3.1 . Determinarea razei de curbură echivalentă a flancurilor dinţilor

În Fig.1, se prezintă un angrenaj cilindric, contactul dintre flancurile dinţilor fiind unul liniar.
Dat fiind faptul că flancurile dinţilor sunt în secţiune curbe de tip evolventă, razele de curbură
ale celor douăflancuri în contact variază pe înălţimea dintelui.

1/Lucrarea 2
 Fig. 1 Schema angrenării flancurilor dinţilor la un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi

În Fig. 1 O1 şi O2 sunt centrele celor două roţi R1 şi R2 cercurile de rostogolire tangente în

polul angrenării P, Rb1 şi Rb2 sunt cercurile de bază la care este tangenţă linia de angrenare în
punctele C1 şi C2 iar C reprezintă, în proiecţie plană punctul de contact dintre vârful dintelui
pinionului (roata 1) şi baza dintelui roţii 2. În conformitate cu legea angrenării, punctul de
contact C se va afla în permanenţă pe linia de angrenare, de o parte sau de alta a polului
angrenării.
Din considerente geometrice, pentru un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi la care contactul
dintre cei doi dinţi este deplasat faţă de polul angrenării P cu distanţa S, ca în Fig. 1, razele de
curbură pentru flancurile dinţilor Rc1 şi Rc2 sunt date de relaţiile [1]:
𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = 𝐑𝐑 𝟏𝟏 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 + 𝐒𝐒 (1)
𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = 𝐑𝐑 𝟐𝟐 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 − 𝐒𝐒 (2)
unde razele cercurilor de rostogolire ale celor două roţi, R1 şi R2 , se determină cu relaţiile:

𝐦𝐦∙𝐳𝐳𝟏𝟏 𝐦𝐦∙𝐳𝐳𝟐𝟐
𝐑𝐑 𝟏𝟏 = iar 𝐑𝐑 𝟐𝟐 = . (3)
𝟐𝟐 𝟐𝟐

În punctul de contact C flancurile dinţilor pot fi considerate ca suprafeţe ale celor doi cilindri

2/Lucrarea 2
echivalenţi cu razele Rc1 şi Rc2, apăsaţi cu o forţă Q, aşa cum se reprezintă schematic în Fig. 2

Fig. 2 Contactul echivalat dintre flancurile roţii dinţate în punctul

Distanţa de la polul angrenării P la punctul C de contact dintre flancurile dinţilor, notată cu

S, variază în funcţie de poziţia contactului de la valoarea zero (în polul angrenării, în
punctul P) până la următoarele valori limită:
a) Când poziţia punctului de contact C este la vârful dintelui pinionului şi la baza dintelui
roţii, distanţa S este dată de relaţia:

𝐳𝐳 𝟐𝟐 𝐳𝐳 𝟐𝟐 𝐳𝐳𝟏𝟏
𝐒𝐒 = 𝐦𝐦 ��� 𝟏𝟏 + 𝟏𝟏� − � 𝟏𝟏 𝐜𝐜𝐨𝐨𝐨𝐨 𝛂𝛂� − 𝐬𝐬𝐢𝐢𝐢𝐢 𝛂𝛂� (4)
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐

b) Când poziţia punctului de contact C este la baza dintelui pinionului şi la vârful dintelui
roţii, distanţa S este dată de relaţia:

𝐳𝐳 𝟐𝟐 𝐳𝐳 𝟐𝟐 𝐳𝐳𝟐𝟐
𝐒𝐒 = 𝐦𝐦 ��� 𝟐𝟐 + 𝟏𝟏� − � 𝟐𝟐 𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜 𝛂𝛂� − 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂� (5)
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐

Pentru situaţia când contactul dintre cei doi dinţi are loc în polul angrenării, S = 0 şi razele de
curbură aleflancurilor dinţilor devin:
𝐦𝐦⋅𝐳𝐳𝟏𝟏 𝐦𝐦⋅𝐳𝐳𝟐𝟐
𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = ⋅ 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 şi 𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = ⋅ 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 (6)
𝟐𝟐 𝟐𝟐

Cunoscând razele de curbură Rc1 şi Rc2 se determină raza de curbură echivalentă în polul
angrenării, utilizând relaţia:
𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏
= + (7)
𝐑𝐑∗ 𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜

3/Lucrarea 2
 3.2. Determinarea sarcinii normale care solicită dinţii în contact

Sarcina normală de contact Q se determină în polul angrenării, în funcţie de forţa tangenţială Ft ,

cu ajutorul relaţiei:
𝐅𝐅𝐭𝐭
𝐐𝐐 = (8)
𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜 𝛂𝛂

Forţa tangenţială Ft se determină, pentru polul angrenării, utilizând relaţia:

𝟐𝟐⋅𝐌𝐌𝐭𝐭𝟏𝟏
𝐅𝐅𝐭𝐭 = (9)
𝐦𝐦⋅𝐳𝐳𝟏𝟏
unde Mt1 este momentul de torsiune transmis de roata z1 la roata z2, exprimat în Nmm iar
forţa Ft rezultă în N.
Momentul de torsiune Mt1 se determină în funcţie de puterea care se transmite prin
pinion (roata1) şi vitezaunghiulară a roţii 1 cu relaţia:
𝐏𝐏∙𝟏𝟏𝟏𝟏𝟏𝟏𝟏𝟏
𝐌𝐌𝐭𝐭𝟏𝟏 = [Nm] (10)
𝛚𝛚𝟏𝟏

unde puterea P se consideră în Kw iar viteza unghiulară ω1 , exprimată în rad/s, se

determină în funcţie de turaţia n1 cu relaţia:

𝝅𝝅⋅𝒏𝒏𝟏𝟏
𝝎𝝎𝟏𝟏 = (11)
𝟑𝟑𝟑𝟑

3.3. Determinarea semi lăţimii benzii de contact între flancurile dinţilor la nivelul polului
angrenării:

Cu ajutorul relaţiei (12) se determină semi lăţimea benzii de contact b:

𝐐𝐐 𝐑𝐑∗
𝐛𝐛 = 𝟐𝟐� ⋅ (12)
𝛑𝛑⋅𝐁𝐁 𝐄𝐄 ∗
Observaţia 1
Forța normală Q se introduce în N, 𝑹𝑹∗ și B se introduc în mm, iar modulul de elasticitate echivalent E*
calculat cu relaţia (13) se introduce în MPa.
𝟏𝟏 𝟏𝟏−𝒗𝒗𝟐𝟐𝟏𝟏 𝟏𝟏−𝒗𝒗𝟐𝟐𝟐𝟐
= + (13)
𝑬𝑬∗ 𝑬𝑬𝟏𝟏 𝑬𝑬𝟐𝟐

Din relaţia (12), semi lăţimea benzii de contact b rezultă în mm.

3.4. Determinarea presiunii maxime de contact
Presiunea maximă în centrul contactului σ0 se determină cu relaţia:
𝟐𝟐⋅𝑸𝑸
𝝈𝝈𝟎𝟎 = [MPa] (14)
𝝅𝝅⋅𝒃𝒃⋅𝑩𝑩

Observaţia 2
a) Când contactul este la vârful pinionului (roata 1) şi la baza roţii 2 atunci razele de curbură
în punctul de contact C vor fi:
𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = 𝐑𝐑 𝟏𝟏 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 + 𝐒𝐒 şi 𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = 𝐑𝐑 𝟐𝟐 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 − 𝐒𝐒
4/Lucrarea 2
iar distanţa S se calculează cu relaţia (4).

b) Când contactul este la vârful roţii (roata 2) şi la baza pinionului (roata 1) atunci razele de
curbură în punctul de contact C vor fi:
𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = 𝐑𝐑 𝟏𝟏 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 − 𝐒𝐒 şi 𝐑𝐑 𝐜𝐜𝐜𝐜 = 𝐑𝐑 𝟐𝟐 𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬𝐬 𝛂𝛂 + 𝐒𝐒
iar distanţa S se calculează cu relaţia (5).

Observaţia 3
La vârful şi la baza dinţilor în contact, angrenarea fiind bipară, de regulă, se consideră că sarcina de
contact este egală cu Q/2.

Observaţia 4
În condiţii reale de funcţionare, se foloseşte metodologia prezentată mai sus cu observaţia că sarcina
care acţionează asupra flancurilor dinţilor este afectată de o serie de coeficienţi; un calcul mai
apropiat de realitate făcându-se la disciplina de Organe de maşini.

4. Probleme propuse spre rezolvare

Problema 1
Să se determine tensiunea maximă de contact σ0 pe flancurile dinţilor, în polul angrenării, la un angrenaj
cilindric cu dinţi drepţi cunoscând următoarele date: m = 5mm, z1 = (15+j), z2 =(18+j), lăţimea roţilor B
= 30 mm, puterea transmisă la pinion este P1 = 10 Kw iar turaţia pinionului este de n1 = (500+10j)
rot/min. Roţile sunt fabricate din oţel cu E1 = E2 = 2,1.105 MPa şi ν1 = ν2 = 0,3. Angrenajul este fără
deplasare de profil.

Problema 2
Să se determine tensiunea maximă de contact σo în contactul dintre vârful dintelui pinionului şi baza
dintelui roţii, la un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi cunoscând următoarele date: m = 5mm, z1 = (15+j),
z2 =(18+j), lăţimea roţilor B = 30 mm, puterea transmisă prin angrenaj este P = 5 Kw iar turaţia
pinionului este de n1 = (400+10j) rot/min.
Roţile sunt fabricate din oţel cu E1 = E2 = 2,1.105 MPa şi ν1 = ν2 = 0,3. Angrenajul este fără deplasare
de profil (α=20o). Se consideră că forţa normală de contact la vârful dintelui pinionului este egală cu
jumătate din forţa de contact din polul angrenării.
Obs. Când poziţia punctului de contact C este la baza dintelui roţii şi la vârful dintelui pinionului:
𝒛𝒛𝟏𝟏 𝟐𝟐 𝒛𝒛𝟏𝟏 𝟐𝟐 𝒛𝒛𝟏𝟏
𝑺𝑺 = 𝒎𝒎 ��� + 𝟏𝟏� − � 𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 𝜶𝜶� − 𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔 𝜶𝜶�
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐

5/Lucrarea 2
Problema 3
Să se determine tensiunea maximă de contact σ0 în contactul dintre baza dintelui pinionului şi vârful
dintelui roţii, la un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi cunoscând următoarele date: m = 5 mm, z1 = (21+j),
z2 =(32+j), lăţimea roţilor B = 25 mm, puterea transmisă prin angrenaj este P = 5 Kw iar turaţia
pinionului este de n1 = (1500+10j) rot/min.
Roţile sunt fabricate din oţel cu E1 = E2 = 2,1.105 MPa şi ν1 = ν2 = 0,3. Angrenajul este fără deplasare de
profil (α=20o).
Se consideră că forţa normală de contact la baza dintelui pinionului este egală cu jumătate din forţa de
contact din polul angrenării.

Obs. Când poziţia punctului de contact C este la baza dintelui pinionului şi la vârful dintelui roţii:
𝒛𝒛𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝒛𝒛𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝒛𝒛𝟐𝟐
𝑺𝑺 = 𝒎𝒎 ��� + 𝟏𝟏� − � 𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 𝜶𝜶� − 𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔 𝜶𝜶�
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐

Bibliografie selectivă
[1] Dumitru N. Olaru, TRIBOLOGIE, Ed. A II-a, Ed. Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, Iaşi,
2023.
[2] Vlad Cârlescu, TRIBOLOGIE. Probleme rezolvate, Ed. Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”,
Iaşi, 2023.
[3] Dumitru Olaru, Tribologie- Cursuri cu aplicaţii, sept. 2020,
https://mec.tuiasi.ro/wp-content/uploads/2020/09/DUMITRU-OLARU_TRIBOLOGIE-CURSURI-
CU-APLICATII.pdf
[4] Ştefan Grigoraş, Organe de maşini I-pp 6. https://mec.tuiasi.ro/studenti/informatii-
utile/manuale- electronice/

6/Lucrarea 2