Să se calculeze transmisia prin fricţiune de la un mechanism de reglaj fin şi forţa ce ttrebuie realizată de

arc pentru asigurarea antrenării. Raportul detransmitere (demultiplicare) este 5. Diametrul butonului de
reglaj este D=30 mm. Forţa degetelor necesară acţionării butonului este P=10 cN. Semiunghiul zonei
conice a arborelui este α=12°.

Rezolvare

Pentru a obţine raporul mare de transmitere, se foloseşte un mecanismm planetar





 1 


1 5

Rezultă   4 

Daca se alege raza bilei rb= 2 mm, R1 (raza de contact a bilei), se determină geometric. Conform figurii:

           3 

   ,"#
Sau     1,31 %% şi   4 ∙ 1,31  5,24 %%
 

Momentul transmis de butonul de reglaj este:

(  ) ∙ *  10 ∙ 30  300 ,%%  3 ,%%

S-a considerat ca acţionarea se face cu 2 degete, care realizează un cuplu de forte la distanţa D.

Forţa de frecare periferică, necesară pe una din cele 3 bile este:

( 3
)-    0,763 ,
3  3 ∙ 1,31
Pentru a evita patinarea, se măreste această forţă cu coeficientul c=1,2. Rezultă o forţă de calcul:

)  )-  1,2 ∙ 0,763  0,916 ,

Coeficientul de frecare uscată între bilă şi arbore, ambele din oţel, se alege µ=0,15.

Forţa normală, N, creată de Pc este:

) 0,916
,   6,107 ,
1 0,15
Pentru a obţine această forţă, arborele trebuie împins axial de forţa Q

2  3,
3  3 ∙ 6,107 ∙ 
312°  3,81 ,

Contactul bilă-con este punctiform, apicându-se relaţia lui Hertz pentru acest caz:

@ <∗ 
6789  3 :, ; ?
>

  CDEF CDFF
 B  G Pentru ambele corpuri din oţel,
A∗  AE AF
Unde

< 2,1 ∙ 10I

<∗    2,3 ∙ 10I ,/%%
1  H  1  0,09

Curbura bilei este 1/rb în oricare plan. Pentru con, în planul figurii, curbura este 1/∞, iar într-un plan
perpendicular pe cel al figurii, trecând prin normala comună, curbura este:
 1 

 

Curbura echivalentă:
1 1 1 1 1  1 2 12°
 ;    ? ;  ?  0,873 %%C
> 2  ∞   2 2 1,31

Funcţia F(ρ), în funcţie de care se găseşte coeficientul numeric, n, este:

1 1 1  12°
MB   G  B∞  GM
1,31
L>    
  0,428
2/> 2 ∙ 0,873
Conform tabelului,

la F(ρ)=0,3204 corespunde n1=0,35577, iar la F(ρ)=0,4795 corespunde n2=0.34396. Deci, la

∆F(ρ)=0,1591 corespunde un ∆n=- 0,01181. Prin urmare, când ∆F(ρ)=0,428-0,3204=0,1076, atunci
0,1076
'n  0,0181  0,0122
0,1591
Prin urmare, coeficientul

3  0.35577  0,0122  0,3435

Tensiunea de contact maximă între bilă şi con este:

A∗ 
6789  3 P, B G  0,3435 R6,107 ∙ 2,3 ∙ 10I ∙ 0,873  2152,9
S
< 68U  2500 ,/%%
@ @
Q 77 F

Tensiunea de contact admisibilă pentru oţel de rulment este uşor depăşită, însă acţionarea manuală
permite decizia de a considera satisfăcută condiţia de rezistenţă la tensiunea hertziană. Se reaminteşte
faptul că aceasta este o măsură a deteriorării prin oboseală superficială, în cazul variaţiei în timp a
tensiunilor de contact. Utilizarea fiind cvasistatică, trebuie calculată şi deformaţia locală a corpurilor în
contact.

1@ 3 > 
V  V′ ∙ :; , ∗ ?
> 2 <
Din tabel, la F(ρ)=0,3204 corespunde δ’1=0,9761, iar la F(ρ)=0,4795 corespunde δ’2=0.9429. Deci, la
∆F(ρ)=0,1591 corespunde un ∆δ=- 0,0332. Prin urmare, când ∆F(ρ)=0,428-0,3204=0,1076, atunci
0,1076
'δ  0,0332  0,02245
0,1591
Prin urmare, coeficientul

V′  0,9761  0,02245  0,95365

Deformaţia de contact maximă între bilă şi con este:

Q  
V  V Y ∙ PB ,  0,95365 ∙ 0,873 ∙ PB1,5 ∙ 6,107 ∙
  
 1,06 ∙ 10C %% > 10C^ _
@
G Z ∙ ,[\G
@

Q  A∗ ,∙

Unde 10C^ _  10C^ ∙ 4  0,4 ∙ 10C %%

Aceleaşi fenomene se petrec şi la contactul între bile şi cilindrul interior. Încărcarea acestuia este mai
mica (Ncosα = 5,97 N), iar curbura echivalentă este:
1 1 1 1 1 1 1 2 1
 ;    ? ;  ?  0,4046 %%C
> 2  ∞   2 2 5,24

Funcţia F(ρ), în funcţie de care se găseşte coeficientul numeric, n, este:

1 1 1 1 1
MB   G  B∞  GM
5,24
L>    
  0,2458
2/> 2 ∙ 0,4046

la F(ρ)=0,1075 corespunde n1=0,36437, iar la F(ρ)=0,3204 corespunde n2=0,35577. Deci, la

∆F(ρ)=0,2129 corespunde un ∆n=- 0,00765. Prin urmare, când ∆F(ρ)=0,2458-0,1075=0,1383, atunci
0,1383
'n  0,00765  0,00497
0,2129
Prin urmare, coeficientul

3  0.36342  0,00497  0,35845

Tensiunea de contact maximă între bilă şi cilindrul interior este:

A∗ 
6789  3 P, B G  0,35845R5,97 ∙ 2,3 ∙ 10I ∙ 0,4046  1330
S
< 68U  2500 ,/%%
@ @
Q 77F
Utilizarea fiind cvasistatică, trebuie calculată şi deformaţia locală a corpurilor în contact.

1@ 3 > 
V  V′ ∙ :; , ∗ ?
> 2 <

În tabel, la F(ρ)=0,1075 corespunde δ’1=0,9974, iar la F(ρ)=0,3204 corespunde δ’2=0,9761. Deci, la

∆F(ρ)=0,2129 corespunde un ∆δ’= - 0,0213. Prin urmare, când ∆F(ρ)=0,2458-0,1075=0,1383, atunci
0,1383
'δ  0,0213  0,0138
0,2129
Prin urmare, coeficientul

V′  0,9761  0,0138  0,9623

Deformaţia de contact maximă între bilă şi cilindrul interior este:

Q  
V  V Y ∙ PB , G  0,9623 ∙ 0,4046 ∙ PB1,5 ∙ 5,97 ∙ ,∙
  
G  0,817 ∙ 10C %% > 10C^ _
@ @

Q  A∗ Z∙ ,^ ^#

Unde 10C^ _  10C^ ∙ 4  0,4 ∙ 10C %%

Se constată că în ambele cazuri, deformaţia, care în timp poate deveni permanentă, este mai mare decât
limita permisă la rulmenţi. Soluţia pentru diminuarea, atât a deformaţiilor, cât şi a tensiunilor de contact
este mărirea numărului de bile.

La dimensiunile stabilite deja, se verifică posibilitatea de a introduce încă 3 bile, deci 6 bile dispuse la
câte 60°. Acest lucru este posibil dacă lungimea coardei dintre centrele a 2 bile alăturate, pe cercul
centrelor acestora, depăşeşte diametrul unei bile. Situaţia limită ar fi când bilele ar fi tangente, adică
lungimea coardei egală cu diametrul bilei, dar aceasta ar presupune frecarea de alunecare a bilelor in
rotatie.

Conform figurii, triunghiul OO1O’1 este isoscel, rezultând că:

 180°
`  `  2    
3
Y
3
unde n – numărul de bile.
În cazul a 6 bile:

 180°
` `Y  2    
3      5,24  2  3,24 %% < _  4 %%
6
Trebue încercat cu un număr mai mic de bile, de exemplu 5

 [ °
` `Y  2    
3 I  2 ∙ 3,24 ∙ 
336°  3,81 %% < _  4 %%

Cu 4 bile:

 180°
`  `  2    
3
Y
 2 ∙ 3,24 ∙ 
345°  4,58 %% > _  4 %%
4
Varianta cu 4 bile este fezabilă şi se reevaluează sarcinile normale pe bilă la contactul cu conul, respectiv
cu cilindrul interior.

Între forţele normale, N cu 3 bile şi N’ cu 4 bile există relaţia: 3N=4N’.

În cazul contactului bilă-con, forţa normală de calcul pentru 4 bile este N’=0,75.6,107=4,58 N.

Tensiunea de contact este:

@ <∗  @ <∗ 
6789 : :
 3 ,′ ; ?  3 0,75 ∙ , ; ?  R0,75 ∙ 2152,9  1956 ,/%%
@

> >

Deformaţia aferentă este:

1 @ 3 Y Q∗  1@ 3 > 
V  VY ∙ :; , A ?  V Y ∙ :0,75 ; , ?  0,825 ∙ 1,06 ∙ 10C  0,875 ∙ 10C %%
> 2 > 2 <∗

Valoarea obţinută este submicrometrică şi poate fi acceptată, având în vedere că toleranţele de realizare
ale componentelor sunt de câteva ori mai mari.

În cazul contactului bilă-cilindru interior:

A∗ 
6789  3 P0,75 ∙ , B G  R0,75 ∙ 1330  1208,4 ,/%%
@ @
Q
şi

1@ 3 > 
V  VY ∙ :0,75 ; , ?  0,825 ∙ 0,817 ∙ 10C  0,674 ∙ 10C %%
> 2 <∗