Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se cere determinarea stării de tensiune din sistemul de corpuri dublu încastrat din figura de mai jos,
sistem supus unei variaţii de temperatură Δt 0 = 40 0 C ; materialul utilizat este oţel, E = 2, 1 ⋅ 10 5 N /mm 2 ,
fig.1
N ⋅ l1 N ⋅ l2 N⎛ l l ⎞
Δl tot = α ⋅ l 1 ⋅ Δt 0 + α ⋅ l 2 ⋅ Δt 0 − − = 0 ⇒ αΔt 0 ( l 1 + l 2 ) − ⎜ 1 + 2 ⎟ = 0, (9.1)
E ⋅ A1 E ⋅ A2 E ⎝ A1 A2 ⎠
EαΔt 0 ( l 1 + l 2 )
N= ; (9.2)
⎛ l1 l ⎞
⎜ + 2 ⎟
⎝ A1 A2 ⎠
1
m → mm
2, 1 ⋅ 10 5 ⋅ 12 ⋅ 10 −6 ⋅ 40 ( 0, 8 + 0, 6 ) ⋅ 10 3
N= ⇒ N = 1, 125 ⋅ 10 6 N. (9.3)
0, 8 ⋅ 10 3 0, 6 ⋅ 10 3
+
π ⋅ 100 2 π ⋅ 180 2
4 4
Starea de tensiune la nivelul tronsoanelor componente se obţine prin utilizarea relaţiei generale a
legii de distribuţie pe secţiune a efortului unitar normal:
N
σ= , (9.4)
A
N 1, 125 ⋅ 106
σ1 = ⇒ σ1 = = 143, 24 N /mm 2 , (9.5)
A1 π ⋅ 100 2
4
respectiv,
N 1, 125 ⋅ 106
σ2 = ⇒ σ2 = = 44, 21N /mm 2 . (9.6)
A2 π ⋅ 180 2
4
Exemplul 2
Se cere verificarea barei din figura de mai jos, solicitată fiind la acţiunea unei variaţii de temperatură
Δt = 1800 C, ştiind că montajul se realizează cu un joc (rost de dilatare) tehnologic δ = 0, 2 mm; materialul
0
fig.2
2
Nl
Δl tot = αlΔt 0 − = δ, (9.7)
EA
−6
13 ⋅ 10 ⋅ 140 ⋅ 180 −
N ⋅ 140
= 0, 2 ⇒ N =
( 13 ⋅ 10 −6 ⋅ 140 ⋅ 180 − 0, 2 ) ⋅ 2, 1 ⋅ 10 5 ⋅ 4 2
= 3062, 4 N. (9.8)
2, 1 ⋅ 10 5 ⋅ 4 2 140
N 3062, 4
σef = ⇒ σef = = 191, 4 N /mm 2 > σa = 160 N /mm 2 , (9.9)
A ef 42
Temă de control
T1
O şină de tren este sudată la temperatura de 150 C; se cere efortul unitar de la nivelul secţiunii
transversale a şinei în cazul unei temperaturi exterioare a mediului de 460 C (nivelul solului). Şina de
tren se montează fără rost de dilatare, prin urmare deformaţia este împiedicată; materialul este oţel cu
modulul de elasticitate longitudinal E = 2, 1 ⋅ 10 5 N / mm 2 iar coeficientul de dilatare termică este
α = 13 ⋅ 10−6 .
T2
Cât de mare poate fi variaţia de temperatură în cazul piesei din figura de mai jos, condiţia fiind lipsa
stării de tensiune la nivelul secţiunii transversale a acesteia; materialul utilizat este oţel cu modulul de
elasticitate longitudinal E = 2, 1 ⋅ 10 5 N / mm 2 iar coeficientul de dilatare termică este α = 11 ⋅ 10−6 .
fig.3
3
T3
Se cere determinarea stării de tensiune existente la nivelul secţiunii transversale a sistemului de piese
conjugate din figura de mai jos; se dau Δt 0 = 30 0 C, E Ol = 2, 1 ⋅ 10 5 N / mm 2 , E Cu = 1, 2 ⋅ 10 5 N /mm 2 , iar
coeficienţii de dilatare termică, α Ol = 11 ⋅ 10 −6 , α Cu = 17 ⋅ 10 −6 .
fig.4
T1
Nl
α l Δt 0 − = 0;
EA
N
= αΔt 0 ;
EA
N
( = σ ) = αΔt 0 E;
A
σ = 13 ⋅ 10 −6 ( 46 − 15 ) ⋅ 2, 1 ⋅ 10 5 ⇒ σ = 84, 63 N /mm 2 .
T2
Nl ⎛N ⎞
Δl tot = αlΔt 0 − = δ , ⎜ = σ = 0 ⎟ ⇒ α l Δt 0 = δ ;
EA ⎝A ⎠
δ 0, 4
Δt 0 = ⇒ Δt 0 = = 72,72 0 ;
αl 11 ⋅ 10 −6 ⋅ 0, 5 ⋅ 10 3
adopt Δt 0 ≤ 700 C.
4
T3
Prin creşterea temperaturii, cresc tensiunile de tracţiune din piesa de oţel (Ol) şi cele de compresiune
de la nivelul celei de cupru (Cu)(piesa de cupru tinde să se dilate mai mult ca cea de oţel, dar este
împiedicată prin montaj). Se notează cu N forţa axială de la nivelul celor două piese; pentru aflarea valorii
N se pune condiţia ca deformaţiile celor două piese să fie identice (şi să se anuleze una pe cealaltă), astfel:
N N
α Ol Δt 0 + = α Cu Δt 0 − ;
E Ol A Ol E Cu A Cu
⎛ 1 1 ⎞ Δt 0 ( α Cu − α Ol )
N⎜ + ⎟ = Δt 0
( Cu Ol )
α − α ⇒ N = ,
E A
⎝ Ol Ol E Cu A Cu ⎠ ⎛ 1 1 ⎞
⎜ + ⎟
E A
⎝ Ol Ol E Cu A Cu ⎠
30 ( 17 ⋅ 10 −6 − 11 ⋅ 10 −6 )
N= ⇒ N = 1, 263 ⋅ 10 4 N;
⎛ 1 1 ⎞
⎜ 2, 1 ⋅ 10 5 ⋅ 624, 58 + 1, 2 ⋅ 10 5 ⋅ 1256, 6 ⎟
⎝ ⎠
N 1, 263 ⋅ 10 4
σOl = ⇒ σOl = = 20, 22 N /mm 2 ,
A Ol 624, 58
N 1, 263 ⋅ 10 4
σCu = ⇒ σCu = = 10, 1N /mm 2 .
A Cu 1256, 6
5