MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ-APLICAȚII

Problema 1 este o problemă teoretică, tipică, de termotehnică în motorul cu aprindere prin scânteie
(MAS) în care se cunosc datele de intrare în ciclul teoretic (p 1, V1, T1), precum și mărimile ε, λ
care fac legăturile între parametrii stării inițiale și ai celorlalte stări din ciclu.Cerințele sunt
determinarea schimbului de căldură și a lucrului mecanic pentru toate transformările și pentru întreg
ciclul, precum și a randamentului termodinamic.

Un motor cu ardere internă funcționînd după ciclul Otto (ardere izocoră), cu un singur cilindru este
alimentat cu aer la presiunea p1 = 1 bar și la temperatura t1 = 50 0 C la volumul de admisie
V1
V1 = 1 0 l . Raportul de comprimare este ε = = 8 iar creșterea de presiune în timpul arderii este
V2

p3
λ= = 2.5 . Se consideră că amestecul aer- combustibil are caracteristicile aerului (R, M, c p, cv).
p2
Schema ciclului este următoarea:

1-2 comprimare adiabatică

2-3 ardere izocorică
3-4 destindere adiabatică
4-1 evacuare izocoră

Fiind dat k = 1.4 , exponentul adiabatic al proceselor 1-2 și 3-4, RM = 8314 J / kmol . k și =
28.9 / , determinați:
a) masa agentului termic care evoluează în motor
b) p, V, T în punctele ciclului 1, 2, 3, 4
c) Q și L pentru fiecare transformare a ciclului și pentru întreg ciclul
 d) randamentul termodinamic al ciclului
Ciclul este un ciclu care modelează arderea în motoare cu aprindere prin scânteie, la care se
consideră că arderea are loc la volum constant.
Pentru calcularea masei se aplică ecuația de stare în punctul 1 fiindcă pentru acest punct se cunosc
toate datele. Se consideră că amestecul aer-combustibil are caracteristicile aerului.
(M=28.9kg/kmol)
p1V1 10 5.10.10 −3 28.9.10 3
a) m = = = = 0.010kg
RT1 8314 8314. 323
323
28.9
b) p1 = 105 N / m 2 , V1 = 10−2 m3 , T1 = 323 K
Coordonatele punctului 2 se calculează din ecuația adiabatei (1-2) :
k
V   N 
p V = p V ⇒ p2 = p1  1  = p1 .ε k = 105 .81, 4 = 18.38.105  2 
1 1
k
2 2
k

 V2  m 
V1 10 −2
V2 = = = 0.00125 m 3
ε 8
Temperatura T2 rezultă din ecuația :
k −1
V 
T2V 2
k −1
=TV
1 1
k −1
⇒ T2 = T1  1  = 323 .81, 4−1 = 742 K
 V2 
Coordonatele punctului 3 se calculează din ecuația izocorei (2-3):
p2 p3
= , iar problema dă valoarea lui λ.
T2 T3

= = 2.5 ⇒ = 2.5 ⋅ = 45.95 10

p3
T3 = T2 = λT2 = 1855 K
p2

Coordonatele punctului 4 se calculează din ecuația adiabatei (3-4) :

p3V3k = p4V4k cu V4 = V1
k
V 
1, 4 1, 4

 = 45.95.10 5 
0.00125  1 N
p 4 = p 3  3  = 45.95 ⋅ 10 5   = 2.5 ⋅ 10 5
 V1   0.01  8 m2

V3
Se poate observa că este inversul lui ε .
V1
k −1 1, 4 −1
V  1
T4 = T3  3  = 1855  = 807 K
 V1  8
Parametrii de stare obtinuți în punctele 1,2,3,4 sunt:
[
p N / m2 ] V m3[ ] T [K ]

1 10 5 0.01 323
2 18.38 x10 5 0.00125 742
3 45.95x10 5 0.00125 1855
4 2.5x10 5 0.01 807

c) Q1− 2 = 0 adiabatic
Q2−3 = mcvm (T3 − T2 )

cu c vm calculate din formula lui Mayer știind că pentru aer k = 1.4 și

8314 J
R= = 287.7
28.9 kgK

c p J
 = 1.4 ⇒ c vm = 719
 cv kgK

c − c = 287.7 ⇒ c = 1007 J
 p v pm
kgK

Q2−3 = 0.01 ⋅ 719(1855 − 742) = 8002 J

Q3− 4 = 0 adiabatic

Q4−1 = mc vm (T1 − T4 ) = 0.01.719(323 − 807 ) = −3480 J

Căldura totală rezultată pe ciclu este suma algebrică a căldurilor pentru fiecare transformare.

Qciclu = ∑ Q i Qciclu = Q1− 2 + Q2−3 + Q3− 4 + Q4−1 = 8002 + (−3480) = 4522 J

p1V1 − p 2V2 105.0.01 − 18.38.10 5 .0.00125

L1−2 = = = −3244 J
k −1 1.4 − 1
L2−3 = 0 izocoră

p3V3 − p4V4 45.95 ⋅10 5.0.00125 − 2.5 ⋅ 105 .0.01

L3−4 = = = 8109 J
k −1 1 .4 − 1
L4−1 = 0 izocoră

Lciclu = ∑ L i

Lciclu = L1−2 + L2−3 + L3− 4 + L4−1 = 8109 + (−3244) = 4865 J

d. Randamentul termodinamic
1 1
ηt = 1 − =1− = 0.565
ε k −1
8 0 .4
Acesta poate fi calculat și din definiția generală a randamentului
Q − Q0 Q2 −3 − Q4 −1 8002 − 3480
ηt = = = = 0.565
Q Q 2−3 8002

Problema 2 este similară problemei 1, cu deosebirea că se adresează motorului cu aprindere prin

comprimare numit și motor diesel (MAC). In acest caz există două arderi, una izocoră și cealalte
izobară, și, în acest caz, parametrii care fac legatura între punctele ciclului sunt trei ε, λ și ρ.
Problema se apropie mai mult de un motor real pentru că avem dat un număr de cilindri și diametrul
și cursa, prin intermediul cărora, ajutați și de ε, putem afla V1 și V2.Cerințele sunt similare cu
problema 1, în plus ne este cerută puterea teoretică a motorului la turația nominală de funcționare,
dată.

Un motor diesel rapid în patru timpi are 4 cilindri. Alezajul este D = 100mm iar cursa S = 130mm
.Aerul este aspirat la p1 = 1bar și temperatura t1 = 20°C . Raportul de comprimare este ε = 12 ,

creșterea de presiune în arderea izocoră este λ = 1.1 , iar gradul de injecție este ρ = 1.6 .Calculați:
a. Parametrii de stare p, V, T în punctele 1, 2, 3, 4, 5.
b. Lucrul mecanic al ciclului, L
c. Randamentul termodinamic
d. Puterea generată la turația de 3000 rpm

a. Mai întâi trebuie aflate volumele în punctele V1 și V2

 V1
Se cunoaște ε = , iar alezajul și cursa dau volumul cilindreei Vs cu V S = V1 − V2 ceea ce duce la
V2

formarea un sistem cu necunoscutele V1 și V2 .

πD 2 S π (0.1)
2

VS = = ⋅ 0.13 = 1.02 ⋅ 10 −3 m 3
4 4
V1 ε − 1
V S = V1 − V 2 = V1 − = ⋅ V1
ε ε
ε 12
V1 = VS = 1.02 ⋅ 10 −3 = 1.113 ⋅ 10 −3 m 3
ε −1 11
V1 1.113 ⋅10−3
și V2 = = = 9.273 ⋅10 −5 m3
ε 12

Coordonatele punctului 1 se cunosc p1 = 105 N / m 2 , V1 = 1.113 ⋅ 10 −3 m 3 , T1 = 293 K

Coordonatele punctului 2 se calculează din ecuația adiabatei (1-2) :
k
V   N 
p1V1 = p 2V ⇒ p2 = p1  1  = p1 .ε k = 10 5 .121, 4 = 32.423.105  2 
k
2
k

 V2  m 

Temperatura T2 rezultă din ecuația:

k −1
V 
TV
2 2
k −1
= T1V1 k −1
⇒ T2 = T1  1  = 293.121,4 −1 = 792 K
 V2 
Coordonatele punctului 3 se calculează din ecuația izocorei (2-3):
p2 p3
= , iar problema dă valoarea lui λ.
T2 T3

p3 N
λ= = 1.1 ⇒ p3 = 1.1 ⋅ 32.423 ⋅105 = 35.665.105 2
p2 m

p3
T3 = T2 = λT2 = 1.1 ⋅ 792 = 871 K
p2

Coordonatele punctului 4 se calculează din ecuația izobarei (3-4) :

V3 V4 −5 V4 1.484 ⋅10 −4
= și V4 = ρ ⋅ V3 = 1.6 ⋅ 9.273 ⋅10 = 1.484 ⋅ 10 −4 m 3 T4 = T3 = 871 ⋅ = 1394K
T3 T4 V3 9.273 ⋅10 −5

Coordonatele punctului 5:
p5V5k = p4V4k cu V5 = V1
k 1, 4
V   1.484 ⋅10 −4  N
p5 = p4  4  = 35.665.105  
−3 
= 2.079 ⋅10 5
 V5   1.113 ⋅10  m2
k −1 1, 4 −1
V   1.484 ⋅10 −4 
T5 = T4  4  = 1394 −3
 = 619 K
 V5   1.113 ⋅10 
Parametrii de stare în punctele 1, 2, 3, 4, 5 sunt:
[
p N / m2 ] [ ]
V m3 T [K ]

1 1.10 5 1.113 ⋅10 −3 293

2 32.423.105 9.273 ⋅ 10−5 792
3 35.665.105 9.273 ⋅ 10 −5 871

4 35.665.105 1.484 ⋅ 10 −4 1394

5 2.079 ⋅105 1.113 ⋅10 −3 619

b.
LC = Q2−3 + Q3−4 − Q5−1

Q2−3 = m ⋅ cvm (T3 −T 2 )

p1V1 105 ⋅1.113.10−3 28.9.103

m= = = = 1.323 ⋅10−3 kg
RT1 8314 8314. 323
293
28.9
J
cvm = 719
kg ⋅ K

Q2−3 = m ⋅ cvm (T3 −T 2 ) = 1.323 ⋅10 −3 ⋅ 719(871 − 792) = 75.18 J

Q3−4 = m ⋅ c pm (T4 −T 3 ) = 1.323 ⋅10−3 ⋅1007(1394 − 871) = 696J

( )
Q5−1 = m ⋅ cvm T1 − T5 = 1.323 ⋅ 10−3 ⋅ 719(293 − 619) = −310 J

LC = 75.18 + 696 − 310 = 461.18 J

c.
LC LC 461.18
ηt = = = = 0.598
Q Q 2−3 + Q3−4 75.18 + 696

 J   rot 
Lc  n 
 ciclu   min  461 ⋅ 3000 ⋅ 4
d. Pt = i= = 46.1kW
τ  sec  3 4
⋅ 60 ⋅ 103

2  min 
60  10
2
Problema 3 este o problemă care pornește de la un motor cu aprindere prin scânteie (MAS) real,
care antrenează un motofierăstrău alimentat cu benzină, căruia i se cunosc datele de catalog. Se
urmărește construirea unui ciclu teoretic, cu calculul cerințelor de la problemele anterioare, dar și a
mărimilor efective ( nu teoretice). Puterea efectivă este mai mică decât puterea teoretică prin
ponderarea acesteia cu doi coeficienți, randamentul mecanic și randamentul indicat, ambii sunt
subunitari. Aceste randamente fac diferența dintre calcului teoretic (problemele 1,2) și valorile
obținute pe un motor real. Este și un caz de motor care antrenează un fierăstrău și nu o mașină.

Un motofierăstrău este acționat de un motor cu aprindere prin scânteie în doi timpi, cu un cilindru (
un model similar cu Husqvarna cu cilindreea de V=49cc și puterea efectivă Pef=3.2CP) , având
alezajul D=50mm, cursa S=25 mm care funcționează la turația nominală de n=9000 rpm, cu
raportul de comprimare ε= 9.
Pentru construirea ciclului teoretic se aleg datele de intrare, apropiate de cele atmosferice, p 1=1bar ,
T1=300K, raportul de creștere a presiunii în arderea izocoră λ= 2.5, constanta aerului Raer=287.7
J/kgK, exponentul adiabatic k=1.4, puterea calorică inferioară a benzinei 42MJ/kg , randamentul
indicat 0.8 randamentul mecanic 0.67 .

Calculați:
a. p,V,T în ciclul ideal
b. căldura absorbită Q23, căldura cedată mediului Q41, lucrul mecanic al ciclului Lc, randamentul
termodinamic, randamentul efectiv, puterea teoretică, puterea efectivă
c. debitul masic de combustibil pe ciclu, consumul orar de combustibil, consumul specific de
combustibil și cuplul efectiv.
d. Comparați datele cu cele ale motofierăstrăului real care are Pef=3.2HP și cuplul M=2.6Nm).

Rezolvare:
a. Din sistemul
V1 − V2 = Vs

V1
=ε =9
V2
rezultă V1=55,22 cm3, V2=6,13cm3
Cu formulele fiecărei transformări similare cu problema 1 verificați mărimile din tabel.

[
p N / m2 ] V cm3  T [K ]

1 10 5 55,22 300
2 21.64 x10 5 6,13 722
3 54.1x105 6,13 1805
4 2.5x10 5 55.22 750

b.
Q2−3 = mcvm (T3 − T2 ) -căldura absorbită

p1V1 105 ⋅ 55, 22 ⋅10−6

m= = = 6,397 ⋅10−5 kg / ciclu
RT1 8314
300
28.9
Căldura specifică la volum constant se află din ecuațiile lui Mayer
cp J
 = 1.4 ⇒ c vm = 719
 cv kgK

c − c = 287.7 ⇒ c = 1007 J
 p v pm
kgK

Q2−3 = mcvm ( T3 − T2 ) = 6,397 ⋅10−5 ⋅ 719 ⋅ (1805 − 722 ) = 49,8 J / ciclu

Ch = qn ⋅ 60 = 1,18 ⋅10 −6 ⋅1 ⋅ 9000 ⋅ 60 = 0, 64kg / h căldura cedată

Q4−1 = mcvm (T1 − T4 ) = 6, 397 ⋅10 −5 ⋅ 719 ⋅ ( 300 − 750 ) = −20, 7 J / ciclu

Lc = Q2−3 − Q4 −1 = 49,8 − 20, 7 = 29,1J / ciclu ( fiind un motor în doi timpi, la fiecare rotație a

arborelui cotit se produce lucru mecanic de 29.1J)

Randamentul termodinamic
Q2−3 − Q4−1 L 29,1
ηt = = c = = 0,584
Q 2−3 Q2−3 49,8
Puterea teoretică
Lc n 29,1 ⋅ 9000 ⋅1
Pt = i= = 4365W = 4,365kW
τ 2
60 ⋅ 60
2 2
Randamentul efectiv
Lef Lc Li Lef
ηef = = ηt ⋅ηi ⋅η m = ⋅ ⋅ = 0,584 ⋅ 0,8 ⋅ 0, 67 = 0,313
Q 2 −3 Q2−3 Lc Li
Lucrul mecanic efectiv
Lef = ηef ⋅ Q2−3 = 0,313 ⋅ 49,8 = 15, 6 J / ciclu

Puterea efectivă
Pef = ηi ⋅ηm ⋅ Pt = 0,8 ⋅ 0, 67 ⋅ 4, 365 = 2,34kW

c.
Consumul de combustibil pe ciclu q ( kg/ciclu) reprezinta cantitatea de combustibil necesară care
prin ardere generează căldura absorbită Q2-3.Această mărime depinde de puterea calorică a benzinei
care reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea completă a unui kg de combustibil.
Ecuația lui q este similară relației generale Q=mPcal care măsoară căldura generată [J] prin arderea
unei mase m [kg] de combustibil care are puterea calorică Pcal [J/kg], dar aici masa de combustibil
este raportată la durata un ciclu motor.
Q2−3 49,8 J / ciclu
q= = = 1,18 ⋅10−6 kgcomb / ciclu
Pcal 42 ⋅10 6 J / kg
Consumul orar de combustibil Ch se definește ca fiind consumul de combustibil al unui motor pe
durata unei ore de funcționare la aceeași turație. Într-un minut motorul face n rotații și n cicluri
(τ/2=1), atunci pentru 60 minute ale orei :
Ch = qn ⋅ 60 = 1,18 ⋅10 −6 ⋅1 ⋅ 9000 ⋅ 60 = 0, 64kg / h

Consumul specific de combustibil, cs

Ch 0,64
cs = = = 0, 260kg / kWh = 260 g / kWh
Pef 2,34

Cuplul efectiv Mef se calculează pornind de la formula dintre putere, moment și viteza de rotație
unghiulară în mișcarea de rotație, viteză care este proporțională cu turația n.

=
2 /60
30 Pef 30 ⋅ 2,34
M ef = = = 2, 48Nm
πn π ⋅ 9000
d. Cuplul calculat este 2,48 Nm, iar cel al fierăstrăul real este 2,6Nm. Eroarea relativă a calculului
este :
∆M ef 2, 6 − 2, 48
= = 0, 046 = 4, 6%
M ef 2, 6

Puterea calculată de 2,34 kW este comparată cu puterea de catalog 3,2CP ( 1 CP (cal

putere)=0,736kW), rezultă puterea de 2,35kW.