Fizică

Problema 1 B) 6 m/s2 , 1 m/s2

Pentru corpul m2 :
Oy : G⃗2 + N⃗2 = 0 ⇔ N ⃗ 2 = −G
⃗2 ⇔ N2 = G2 = m2 g (pr III)

F = F + F
Ox : (pr II)F⃗2 = F⃗ + F⃗f ⇔ 2 f
⇔ F2 = F − µm2 g
Ff = µN = µm2 g
Forta F⃗ are valoarea suficient de mare pentru a produce alunecarea corpului m2 pe
corpul m1

F fs = µs N = µs m2 g = 0, 6 · 10 · 10 = 60N

F fs < F ⇒ corpul m2 aluneca

F − µm2 g
F2 = F − µm2 g = m2 a2 ⇒ a2 =
m2
100 − 0, 4 · 10 · 10
a2 = = 6m/s2
10
Pentru corpul m1 :
µm2 g
Ox (pr II) : F⃗1 = F⃗f ⇔ F1 = Ff = µm2 g = m1 a1 ⇒ a1 = ⇔
m1
0, 4 · 10 · 10
⇔ a1 = = 1m/s2
40

1
 3
Problema 2 B) 4

G⃗ =G ⃗ t + G⃗n
Gt = Gsinα ⇔ Gt =mgsinα
Pe directia pe care se realizeaza miscarea corpului acceleratia are valoarea:
F⃗1 = G
⃗ t ⇔ m · a1 =mgsinα ⇔ a1 = gsinα
Ff = µN
Gn = Gcosα
N⃗ + G⃗n = 0 ⇔ N ⃗ = −G⃗n ⇔ N = Gn = Gcosα ⇒ Ff = µN µGcosα = µmgcosα

F⃗2 = G
⃗ t + F⃗f ⇔ F2 = Gt −Ff ⇔ ma2 = mgsinα−µmgcosα ⇔ a2 = gsinα−µgcosα

Pe distanta pe care se realizeaza miscarea corpului acceleratia acestuia are valoarea:

a2 = gsinα − µgcosα = g(sinα − µcosα)

Considerand L lungimea planului inclinat

a1 t21 a2 t22
L= = ⇔ gsinα t22 = g(sinα − µcosα)4t21 ⇔ 4µcosα = 3sinα ⇔
2 2
3 3
⇔ µ = tgα ⇔ µ =
4 4

2
 Problema 3 B) R/2

Fiecare segment( AB,BC,AC,AD,CD,BD) este asimilat unei rezistente R.

Datorita simetriei spatiale(geometrice) a gruparii punctele C si D au acelasi

potential electric( VC =VD ), deci pot fi unite fara a modifica rezistenta echivalenta
a gruparii intre punctele A si B.
iCD = 0(UCD = 0)

Gruparea echivalenta va fi de forma:

1 1 1 R
= + ⇒ Rp = ⇒
Rp R R 2

Rs = Rp + Rp = R

3
 1 1 1 R
= + ⇒ RAB =
RAB Rs R 2

2r1
Problema 4 D) (n+1)n

U = i1 r1 , U = i2 r2 , · · · , U = ik rk , · · · U = in rn ⇒ ik = Ki1 ⇒ U = ki1 rk ⇒
U
⇒ rk = (1)
ki1
U
U = i1 r1 ⇒ = r1 (2)
i1
r1
Din (1) si (2) ⇒ rk =
K
1 1 1 1 1 k n
Grupare paralel ⇒ = + ··· + + ··· + = + ··· + + ··· + =
Re r1 rk rn r1 r1 r1
1 1 n(n + 1) 2r1
= (1 + 2 + · · · + n) = ⇒ Re =
r1 r1 2 n(n + 1)

4n
Problema 5 A) (n+1)2

Conform fig. prob. 1.125, vitezele cu care √

corpurile ajung ı̂n punctul cel mai de jos
al suprafetei cilindrice sunt v1 = v2 = v = 2gR.

Energia potentială init, ială, măsurată fat, ă de sol, este:

4
Ep = (m1 + m2 ) gR = (n + 1)m1 Rg.

Căldura degajată ı̂n urma ciocnirii plastice este:

1 1 m1 m2 1 nm21 4nm1 Rg
Q= · mr · vr2 = · · (2v)2 = · · 4 · 2 · Rg = .
2 2 m1 + m2 2 (n + 1)m1 (n + 1)
Ea reprezintă fract, iunea f din energia potent, ială init, ială:

Q 4nm1 Rg 1 4n
f= = · =
Ep (n + 1) (n + 1)m1 Rg (n + 1)2

Problema 6 C) 433N s, i 250N

Condit, ia de echilibru a candelabrului se scrie:

T⃗1 + T⃗2 + G
⃗ = 0.

Proiectând relat, ia vectorială pe axele Ox şi Oy obţinem,

T2 cos β − T1 cos α = 0 şi T2 sin β + T1 sin α = mg.

Din cele două ecuat, ii rezultă:

mg √
T1 = = 250 3 = 433 N
cos α tg β + sin α
mg
T2 = = 250 N.
cos β tg α + sin β

Problema 7 E) 10A
1 1 1 ′ 2R
= + ⇔ R =
R′ R R+R 3
5R
R′′ = R′ + R =
3
1 1 1 1 11 5 · 22
= ′′ + ′′ + = ⇒ Re = Ω = 10Ω
Re R R R 5R 11
E 150
Din legea lui Ohm pentru intregul circuit: I = = A = 10A.
Re + R1 + r 10 + 4 + 1

5
 Problema 8 E)≈465

pi V = p1 (V + V0 ) 
p1 V = p2 (V + V0 )
 (·)
⇒ pi V n = pf (V + V0 )n
··· 

pn−1 V = pf (V + V0 )


 n
pi V + V0 V + V0 4
= = 104 ⇔ nlog10 =4⇒n= =
pf V V log10 V +V
V
0

4
= ≈ 465
log10 (1, 02)

Problema 9 A)40
p i Vi
pi Vi = νRT ⇒ V =
RT
p 0 V0
p0 V0 = νRT ⇒ V =
RT
pi Vi + np0 V0 p f V − p i Vi
⇒ pf V = RT = pi Vi + np0 V0 ⇒ n = = 40
RT p 0 V0

Problema 10 D) −1, 96

Ecuatia transformarii este p = aV + b, cu a < 0; din p1 = aV1 + b si p2 = aV2 + b

2p1 11p1
rezulta: a = − si b = ; pe aceasta dreapta exista o stare de temperatura
9V1 9
aV 2 + bV
maxima; din pV = νRT si p = aV + b, obtinem: T = ; volumul
νR
b
corespunzator starii de temperatura maxima este: VM = − = 2, 75V1 ;
2a
11p1 121 ∆Uincalzire
apoi: pM = aVM + b = si Tmax = pMνRVM = T1 . In final: =
18 72 ∆Uracire
νCV (Tmax − T1 ) Tmax − T1
= = = −1, 92.
νCV (T2 − Tmax ) T2 − Tmax