MIRON COSTIN

1633-1691
BIOGRAFIE
 Miron Costin sa născut în anul 1633
ca fiu al lui Iancu Costin și al
Saftei .A scris „Letopisețul Țărâi
Moldovei de la Aron Vodă încoace ...”
(1675), mult mai analitic decât acela
al lui Ureche, pe care îl
continuă. Miron Costin a fost un
distins om al culturii nationale, poet,
cronicar , diplomat, unul dintre cei
mai documentati istorici ai secolului
XVII.

 A început prin a scrie versuri,
domeniu aproape inexistent la
noi. Poemul filozofic 'Viata lumii',
o meditatie asupra trecerii
necontenite a timpului, ii
demonstreaza vocatia de scriitor.
 Miron Costin continua 'Letopisetul
Tarii Moldovei' lui Ureche,
descriind istoria romanilor intre
1594-1661, si avand in efigie
personalitatea lui Vasile
Lupu. Intentia cronicarului nefiind
pe deplin satisfacuta, el si-o
realizeaza spre sfarsitul vietii, in
'De neamul moldovenilor, din ce
tara au iesit stramosii lor'; lucrare,
insa, neterminata.
 LUCRARILE
 Cronicarul a lasat un numar insemnat de lucrari istorice si
poeme, in limba romana si polona, ​dar poate ca nicaieri
personalitatea lui Miron Costin nu iese in evidenta ca in
'Predoslovia' la 'De neamul moldovenilor', marturisire
dramatica a unui carturar patriot, care. nu a putut suporta
'ocarile' aduse acestui neam 'de o seama de scriitori'.
Indignarea lui se indreapta impotriva unor copisti ai cronicii
lui Ureche, mai ales impotriva lui Simion Dascalu, 'om de
multa nestiinta si minte puțină', care afirmase ca moldovenii
ar provenii, chipurile, din talharii de la Roma exilati pe
teritoriul Daciei. Astfel, Costin se hotarase sa alcatuiasca un
letopiset integral al Moldovei, in care sa expuna pe larg si pe
intelesul tuturor 'inceputul tarilor si al poporului romanesc'
PREZENTAREA OPEREI
 Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui
Aron Voda (1595) despre care ramasese
doar un titilu de capitol in cronica lui
Ureche, si duce naratiunea evenimentelor
pana la domnia lui Stefanita Voda Lupa
(1661).
 Miron Costin este primul care aduce in
literatura romana patosul carturarului
umanist, increderea in puterea scrisului si a
cartii ca factor preponderent in viata sociala.
ÎNCHEIERE
 La elaborarea cronicii sale cărturarul a apelat pe larg la un șir de lucrări ale
istoricilor transilvăneni și polonezi: L. Topeltin, „Despre originea și căderea
transilvănenilor“, P. Piasețki „Cronica celor mai însemnate evenimente din
Europa (1568-1638)“. , A. Guagnini, „Descrierea Sarmaţiei europene” etc.
 Începând cu evenimentele din 1633, M. Costin apelează frecvent la amintirile
și impresiile proprii, letopisețul căpătînd într-o măsură oarecare un aspect de
memorie, mai cu seamă când este vorba de domniile lui Vasile Lupu și
Gheorghe Ştefan.
 Miron Costin a continuat cronologic nu numai letopisețul lui Grigore Ureche, ci și unele
dintre ideile de bază ale precursorului său. Dintre acestea face parte și ideea originii
romano-latine a comunității și unității de neam a poporului său. Miron Costin a dezvoltat
această concepție în primul rând în cunoscută sa operă "De neamul moldovenilor, din
această țară au ieșit strămoșii lor", scrisă prin anii 70-80 ai secolului XVII, și două lucrări
mai mici de limbă poloneză: "Cronica Țării". Moldovei şi a Munteniei" şi "Istoria în versuri
polone despre Moldova şi Ţara Românească". Subiectul acestora din următoarele două
lucrări este aceeași ca și în lucrarea „De neamul venitilor, din această țară moldovenească au
ieșit strămoși lor”. Autorul caută să-i edifice pe vecinii noștri din partea de nord, polonezii,
asupra originii moldovenilor și a tuturor românilor, indiferent de țara în care locuiesc.

 Scopul principal pe care la urmărit Miron Costin în aceste

lucrări, dar mai cu seamă în lucrarea monografică "De neamul
moldovenilor, din această țară au ieșit strămoșii lor", era acela
de a lupta împotriva interpolării Cronicii lui Grigore Ureche,
Simion Dascălul și de a arăta originea moldovenilor şi tuturor
românilor din coloniştii aduşi de împăratul Traian în
străvechea Dacie.
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!