Miron Costin

Proiect realizat de Filote Matei & Tiron Eduard

 Informatii
• Miron Costin a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar
moldovean.
• Anul nașterii: 30 martie 1633, Moldova
• Data morții: 1691, Roman
• Activitati literare: De neamul moldovenilor,din ce țară au ieșit strămoșii lor ,
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace si Viața Lumii.

A mai scris și două cronici în limba polonă:

-Cronica țărilor Moldovei și Munteniei
-Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească
Miron Costin a fost un cronicar roman din Moldova, unul dintre primii
scriitori și istoriografi din literatura romana.

Boierul moldovean care a facut studii la colegiul iezuit de la Bar, in Polonia, a

fost unul dintre cei mai interesanti umanisti tirzii pe care i-am avut in secolul
al XVII-lea. Opera sa de cronicar, de istoriograf, Letopisetul Tarii Moldovei
(1675), ca si De neamul Moldovenilor, este dublata de o gindire umanista,
filosofica, vizibila doar fragmentar in poemul Viiata lumii si raspindita
pretutindeni in judecarea epocii sale si in conceptia istorica. Ideile sale despre
romanitatea si continuitatea poporului nostru s-au intemeiat pe o serioasa
cercetare si interpretare a surselor istorice atunci cunoscute si constituie
contributia cea mai de seama a lui fvliron Costin la studiul istoriei vechi
romanesti.
⃗ Intre anii 1675 1683, Intors in tara,
devine mare dregator si
diplomat, aspirand chiar
sa influienteze viata politica a Moldovei
din acel timp. In perioada 1672-1674
traduce „Istoria
Ardealului dupa Toppeltin. Tot in
aceasta perioada dateaza, probabil
poemul „Viata lumii"
Viața Lumii

- este prima sa opera originala, un poem filozofic pe

tema fortuna labilis, scris cam in aceeași perioada cu
psalmii lui Dosoftei. In Predoslovia voroava la cititor
prezinta scopul lucrarii: de a arata in romanește ce este
stihul. Opera pune in circulație mai multe motive: timpul
trecator și ireversibil, viața ca vis, amintirea, soarta
nedreapta. Unele versuri au avut un ecou considerabil in
literatura noastra veche, fiind amintite in aproape toate
compunerile lirice ale vremii: "A lumii cint cu jale
cumplita viața/ Cu griji și primejdii cum este și ața/ Prea
subțire și-n scurta vreme traitoare/ O lume vicleana, o
lume-nșelatoare."
Finalul operei este moralizator: daca viața lumii este o
iluzie, singura consolare a omului este credința
in Dumnezeu.
. Letopisețul Țarii Moldovei de la Aron voda
incoace, de unde este parasit de Ureche -
vornicul
- continua cronica lui Ureche din 1594 pina in
1661, anul morții lui Ștefanița Lupu. Opera are
in ultima parte un caracter memorialistic.
Tonul narațiunii este mai puțin senin, pentru ca
traiește vremuri grele. Letopisețul s-a pastrat in
56 de copii manuscrise.
N. Manolescu, in Istoria critica a literaturii
romane desprinde urmatoarele trasaturi ale
operei:
a) caracter mai modern decat al cronicii lui Ureche: explica fenomenele istorice
din punct de vedere economic, politic și social;

b) folosirea frecventa a dialogului: opera e plina de conversații fermecatoare și

de replici extraordinare. Vasile Lupu, informat despre tradarea unui boier,
exclama: "In zadaru aceasta slujba acum; sa-mi hie spus acestea pina era in Iași
logofatul."

c) stilistica frazei: fraza este lunga și plina de cadențe, cu verbul la sfirșit, dupa
model latin.
De neamul moldovenilor, din ce țara au ieșit
stramoșii lor:

- lucrare neterminata, pastrata in 29 de copii

manuscrise și publicata pentru prima data de
M. Kogalniceanu in 1852, are un caracter
savant și o noblețe a ideilor care o va face
cartea de capatii a Școlii Ardelene.
De departe însă, cea mai gravă și mai tragică decizie
luată de vreun domnitor la beție a fost cea a lui
Constantin Cantemir, tatăl cărturarului Dimitrie
Cantemir, voievod al Moldovei (1685-1693) care a decis
executarea marelui cronicar Miron Costin în 1691, fără
nicio dovadă și în pofida realității, acuzat că ar fi
complotat împotriva sa. Fratele lui Miron, marele vornic
Velicico Costin, într-adevăr conspirase împotriva
domnului, dar fără știința lui Miron Costin. Rău sfătuit
dar și sub influența vinului băut fără măsură, Constantin
Cantemir ordonă executarea lui Miron Costin, fără să-i
ofere acestuia prilejul să se dezvinovățească. Faptă cu
atât mai lipsită de omenie cu cât unul dintre fiii
cronicarului urma să se căsătorească cu fiica
domnitorului.
 Moartea lui Miron Costin

Ridicat de la conacul lui din Bărboși, Miron

Costin a fost decapitat la Roman, în decembrie
1691. Astfel sfârșea unul dintre marii erudiți ai
românilor, un diplomat de excepție, cel care îi
dăduse marelui vizir Ahmed Koprulu
antologicul răspuns la întrebarea înaltului
demnitar otoman dacă îi pare bine pentru
cucerirea Cameniţei de la polonezi: „Suntem
noi moldovenii bucuroși să se lățască
împărăția în toate părțile cât de mult, iar peste
țara noastră nu ne pare bine să se lățască”.
 Biografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin

https://www.globalinfo.ro/z/biografie_miron_costin.htm

https://manuale.edu.ro/