Miron Costin - opera, viata

Nascut la 30 martie, 1633, Principatul Moldovei

Deces: 1691, Roman

Miron Costin a fost un cronicar roman din Moldova, unul dintre primii scriitori și istoriografi din
literatura romana.

Boierul moldovean care a facut studii la colegiul iezuit de la Bar, in Polonia, a fost unul dintre
cei mai interesanti umanisti tirzii pe care i-am avut in secolul al XVII-lea. Opera sa de cronicar,
de istoriograf, Letopisetul Tarii Moldovei (1675), ca si De neamul Moldovenilor, este dublata de
o gindire umanista, filosofica, vizibila doar fragmentar in poemul Viiata lumii si raspindita
pretutindeni in judecarea epocii sale si in conceptia istorica. Ideile sale despre romanitatea si
continuitatea poporului nostru s-au intemeiat pe o serioasa cercetare si interpretare a surselor
istorice atunci cunoscute si constituie contributia cea mai de seama a lui fvliron Costin la studiul
istoriei vechi romanesti.

Opera

. Viața Lumii

- este prima sa opera originala, un poem filozofic pe tema fortuna labilis, scris cam in aceeași
perioada cu psalmii lui Dosoftei. In Predoslovia voroava la cititor prezinta scopul lucrarii: de a
arata in romanește ce este stihul. Opera pune in circulație mai multe motive: timpul trecator și
ireversibil, viața ca vis, amintirea, soarta nedreapta. Unele versuri au avut un ecou considerabil
in literatura noastra veche, fiind amintite in aproape toate compunerile lirice ale vremii: "A lumii
cint cu jale cumplita viața/ Cu griji și primejdii cum este și ața/ Prea subțire și-n scurta vreme
traitoare/ O lume vicleana, o lume-nșelatoare."
Finalul operei este moralizator: daca viața lumii este o iluzie, singura consolare a omului este
credința in Dumnezeu.

. Letopisețul Țarii Moldovei de la Aron voda incoace, de unde este parasit de Ureche - vornicul

- continua cronica lui Ureche din 1594 pina in 1661, anul morții lui Ștefanița Lupu. Opera are in
ultima parte un caracter memorialistic. Tonul narațiunii este mai puțin senin, pentru ca traiește
vremuri grele. Letopisețul s-a pastrat in 56 de copii manuscrise.

N. Manolescu, in Istoria critica a literaturii romane desprinde urmatoarele trasaturi ale operei:

a) caracter mai modern decit al cronicii lui Ureche: explica fenomenele istorice din punct de
vedere economic, politic și social;

b) folosirea frecventa a dialogului: opera e plina de conversații fermecatoare și de replici

extraordinare. Vasile Lupu, informat despre tradarea unui boier, exclama: "In zadaru aceasta
slujba acum; sa-mi hie spus acestea pina era in Iași logofatul."

c) aplecarea spre culisele istoriei: comunica, atunci cind știe, birfele și stratagemele diplomatice,
anticipindu-l pe Neculce prin portretele precise. Ștefan Tomșa al II-lea este un domnitor crud
care ține pe linga el un calau "pierzator de oameni", credulitatea lui Vasile Lupu apare in
antiteza cu ipocrizia sfetnicului sau Gheorghe Ștefan etc;

d) stilistica frazei: fraza este lunga și plina de cadențe, cu verbul la sfirșit, dupa model latin.

. De neamul moldovenilor, din ce țara au ieșit stramoșii lor

- lucrare neterminata, pastrata in 29 de copii manuscrise și publicata pentru prima data de M.

Kogalniceanu in 1852, are un caracter savant și o noblețe a ideilor care o va face cartea de
capatii a Școlii Ardelene.

Erudit, cunoscator de limbi straine și conștient de rolul culturii in evoluția statelor, Costin a
trecut in eternitate lasand posteritații o opera valoroasa atat din perspectiva istorica,
documentara, cat și din punct de vedere literar.