Mircea Eliade – biografia și operele literare scrise de filozoful român

Filozof și istoric al religiilor, Mircea Eliade a fost un scriitor român cu o

pasiune desăvârșită pentru scris încă de la vârste fragede. A fost preocupat de studiul limbilor
străine, științele naturii, ocultism și antropologie, ba chiar și-a dar doctoratul în filosofie cu o
disertație despre Yoga.
Mircea Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago în 1957, titular al catedrei de istoria
religiilor „Sewell L. Avery” din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de
„Distinguished Service Professor”. Mircea Eliade nu face parte din lista de autori canonici, însă

operele sale sunt incluse în programa de la Bacalaureat. Descoperă biografia lui Eliade.

 Biografie Mircea Eliade

Mircea Eliade s-a născut la 13 martie 1907, la București și a fost fiul lui Gheorghe Eliade și al Jeanei.
Familia lui s-a mutat între Tecuci și București, iar în final s-a stabilit în capitală, pe strada Melodiei, în
apropiere de Piața Rosetti, acolo unde a locuit până târziu în adolescență.

A terminat învățământul primar la școala de pe strada Mântuleasa, apoi a devenit elev la “Colegiul
Spiru Haret”. A devenit interesat de științele naturii și de chimie și a început să scrie piese scurte pe
subiecte entomologice. Și-a manifestat interesul pentru autori precum Honore de Balzac și a făcut
cunoștință cu nuvelele lui Giovanni Papini și studiile lui James George Frazer. Încă de la vârsta de 14
ani a început să scrie articole de entomologie, iar mai târziu a scris primele sale romane. A învățat
limba italiană, din dorința de a-și lărgi orizontul intelectual și, datorită unor călătorii în Italia, ajunge
să îi cunoască personal pe Giovanni Papini și Vittoria Macchioro.
După cultura italiană, filosofia indiană a devenit a doua pasiune a lui Eliade. A obținut o bursă
particulară și a început să studieze limba sanscrită și Yoga. Se întoarce la București, își dă doctoratul
în filosofie cu o dizertație despre Yoga, iar în 1933 romanul “Maitreyi” capătă o mare popularitate.
În anul 1957, Eliade se stabilește la Chicago, ca profesor de istorie, iar reputația sa crește de la un an
la altul și cu fiecare nouă lucrare apărută, devine membru în instituții ilustre și primește mai multe
doctorate “honoris causa”.
Pe 11 mai 1966 devine membru al Academiei Americane de arte și științe, iar mai târziu ajunge să
viziteze Suedia și Norvegia și să participe la Congresul de istorie a religiilor. În 1977 Mircea Eliade
primește premiul “Bordin al Academiei Franceze”, iar în anul 1985 devine “Doctor Honoris Causa al
Universităţii din Washington”. În viața privată, Mircea Eliade a fost căsătorit de două ori: prima soție
a fost Nina Mareș, cu care s-a căsătorit în 1934, iar a doua soție a fost Christinel, cu care s-a
căsătorit în 1948. În ultimii ani de viață, în ciuda problemelor de sănătate, Eliade a continuat să
lucreze și a editat cele 18 volume de enciclopedia religiilor, ba chiar a adunat să adune contribuții
pentru ultimul volum de istoria credințelor și a proiectat un compendiu al lucrărilor sale de istoria
religiilor care să apară sub forma unui mic dicționar.

Mircea Eliade a murit la 22 aprilie 1986, la 79 de ani și a fost incinerat la Capela Rockfeller din Hyde
Park.

 Opere literare de Mircea Eliade

“Romanul adolescentului miop”, roman (1928);

“Gaudeamus”, roman (1929);
“Isabel și apele diavolului”, roman (1930);
“Lumina ce se stinge”, roman (1931);
“Maitreyi”, roman (1933);
“Întoarcerea din rai”, roman (1934);
“Huliganii”, roman (1935);
“Șantier”. Roman indirect (1935);
“Domnișoara Christina”, nuvelă (1936);
“India” (1936);
“Șarpele”, nuvelă (1937);
“Nuntă în cer”, roman (1939);
“Secretul doctorului Honigberger”, nuvelă (1940);
“Nopți la Serampore”, nuvelă (1940);
“Pe strada Mântuleasa”, nuvelă (1963);
“La țigănci”, nuvelă (1959);
“Noaptea de Sânziene”, roman (1971);
“În curte la Dionis”, nuvele (1977);
“19 trandafiri”, roman (1980);
“Viața nouă” (Ștefania), roman neterminat.