MIRCEA ELIADE & NAE IONESCU

MIRCEA ELIADE
Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureti d. 22 aprilie 1986,Chicago)[2] a fost
istoric al religiilor, scriitor de ficiune, filozof i profesor romn la Universitatea din
Chicago. Filozof i istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din
Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor din 1962, naturalizat
cetean american n 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a
30 de volume tiinifice, opere literare i eseuri filozofice traduse n 18 limbi i a
circa 1200 de articole i recenzii cu o tematic extrem de variat, foarte bine
documentate. Opera complet a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume,
fr a lua n calcul jurnalele sale intime i manuscrisele inedite. Este membru post-
mortem al Academiei Romne (din 1990).Adolescentul miop, care i-a luat cu greu
corigenele, Mircea Eliade a fost unul dintre cei mai mari scriitori, filosofi i istorici ai
religiei.
Mircea Eliade s-a nscut n familia ofierului Gheorghe
Eliade. Tatl lui, un om deosebit de religios, l-a nregistrat
ns n registrul de nateri cu 4 zile nainte de data real,
ca s corespund astfel cu Srbtoarea celor patru
martiri din Sebasta.
Din adolescen a fost intersat de tiinele naturii, chimie,
precum i de ocultism i a scris piese scurte pe subiecte
entomologice. n ciuda vederii slabe, citea cu pasiune, unul
dintre autorii preferai fiind Honor de Balzac.
Complexat de aspectul su fizic i de faptul c vedea
foarte slab, a recurs la experimente bizare din dorina de
a demonstra c este mai puternic dect colegii si: mnca
insecte i i propunea s doarm numai 4-5 ore pe
noapte.
Primele sale lucrri publicate au fost "Inamicul viermelui
de mtase" (1921) i "Cum am gasit piatra filosofal".
Patru ani mai trziu, i-a publicat autobiografia, intitulat
"Romanul adolescentului miop".
 n tineree, Eliade a fost jurnalist i eseist, discipol al
controversatului filosof de extrem dreapta Nae Ionescu i membru
al societii literare Criterion. Nae Ionescu i-a fost profesor la
Facultatea de Litere i Filosofie de la Bucureti, pe care a absolvit-o
n 1928. Eliade a fost fascinat de ideile radicale ale lui Ionescu i
de interesul deosebit al acestuia fa de religie.
n 1928, Eliade a obinut o burs de studiu pentru patru ani la
Universitatea din Calcutta, India. Acolo l-a cunoscut pe Mahatma
Gandhi, ale crui idei despre spiritualitate l-au influenat ulterior.
Totodat, a nceput o poveste de dragoste cu frumoasa Maitreyi,
de la al crui tat, profesorul Dasgupta, a nvat limbile
sanscrita, pali i bengali.
Eliade a fost, mai nti de toate, filozof, un filozof al religiilor. El
si-a facut pregatirea si scolarizarea n domeniul filozofiei. Studiind
asiduu aceasta disciplina, primul sau articol publicat la 16 ani,
n Ziarul Stiintelor Populare, chiar s-a si numit astfel: Cum am
descoperit piatra filozofala. Deci, este just si corect sa vorbim si
sa ne referim la Eliade ca de un filozof n adevaratul sens al
cuvntului, ca de un filozof al religiilor. Viata, cariera, opera sa
chiar, de scriitor, romancier si istoric, vin numai dupa prima sa
calificare si dupa prima sa profesie : filozofia. De aceea pozitia si
sursele operei eliadiene pot fi situate alaturi de toti ceilalti filozofi
si alaturi de ntreaga istorie a filozofiei. Mircea Eliade. Concept grafic: Florin
Marina, desen: Vali Ivan, dup o
fotografie de Jeff Lowenthal
Eliade porneste n cautarea si regasirea Lui Dumnezeu si a religiei, nu prin el nsusi, prin
cunoasterea de sine, asa cum o face cartezianismul, ci, asa cum spunea Socrate interlocutorilor
sai: Cautnd si urmnd calea pe care (dumne)zeii ne-o indica. Iar n cazul crestinismului si a
filozofiei crestine, Eliade a nteles ca: Cine ridica sabia, de sabie va pieri (Matei 26, 52) si
ca daca noi vrem combaterea filozofilor anticrestini, atunci trebuie sa fim noi nsine niste
filozofi crestini, si daca filozofia a fost servita ca o sabie, atunci trebuie sa ne narmam cu
aceeasi arma. Avnd o cultura filozofica, ce exemplu ar fi putut sa fie mai bun dect
Socrate si metoda lui !?
El nu s-a limitat numai la cunosterea, interpretarea si studierea religiei crestine. De-ar fi
facut-o, ar fi fost un simplu teolog sau un simplu filosof crestin. Dar el nu este numai att. El
devine universal si international tocmai prin faptul ca acorda tuturor religiilor aceeasi
atentie si aceeasi importanta. El nu este numai al crestinilor, ci al tuturor religiilor. Calatorind
mult, chiar foarte mult, el intra n contact cu toate celelalte religii din apus si rasarit. Iar acest
contact, aceasta cunoastere minutioasa a celorlalte religii se reflecta foarte bine n cartile si
lucrarile sale despre istoria si tratarea fenomenelor legate de divinitate, de mituri, de
sacralitate, etc.
Iata cteva exemple de concepte tratate n paralel si impartial de catre autorul tratatului
despre istoria religiilor
Apa, Apa Vietii, apa vietii si a eternitatii. Ca n basmele n care personajele beau apa
vie si devin nemuritoare, n mai toate religiile pamntului ea fost vazuta ca o sursa prin care
se renaste viata, vigoarea si eternitatea. Exact ca n parabola cu femeia samarineanca (Ioan,
capitolul 4) sau n cazul botezului lui Ioan, botezul cu apa, tot asa si n celelalte religii apa si
semnificatia ei sunt importante, ea simboliznd curatirea, att cea exterioara ct si, mai ales,
cea interioara. Iar n capitolul 5 al tratatului, Eliade extinde aceasta explicatie si aceste
detalii.
Acelsi lucru l face si cu focul, cu fumul, cu soarele, cu pietrele, cu luna, cu templul si locul
rugaciunii, etc. Ca si n crestinism, ele sunt prezente si semnificative si n cadrul celorlalte
religii, ele avnd, de cele mai multe ori, aceleasi semnificatii si acelas simbol ascuns si
misterios. Ca un bun cunoscator al religiilor, cel putin a celor mai importante si mai relevante,
el le prezinta si le comenteaza pe toate n mod egal, fara a face diferente sau discriminare.
La Eliade, homo religious crestin nu este cu nimic mai superior sau mai avantajat dect homo
religious musulman, evreu sau budist. Dupa plecarea din Romnia ca diplomat, la sfrsitul
celui de-al Doilea Razboi Mondial, n 1945, ia decizia de a se stabili la Paris ca refugiat
politic romn. Aici si va relua cariera universitara prednd cursuri de religie si filozofie. n
1948, mpreuna cu alti refugiati politici romni, a initiat ziarul Luceafarul, ziarul exilatilor si
luptatorilor anticomunisti din Romnia.
Mircea Eliade a decedat n 1986, la vrsta de 79 de ani, la Chicago, n Statele
Unite. Aici locuia din 1958, cnd a fost invitat s conduc departamentul de religie
la universitatea din acest ora, ulterior lundu-i cetenia american.
CITATE
Fiecare om vrea s fie liber n via, dar toi fug de consecinele libertii lor.
Sunt vremuri n care nu poi nainta dect mergnd contra curentului.
Mircea Eliade
NAE IONESCU
Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca Nae Ionescu, n. 16 iunie 1890, Brila - d. 15 martie
1940, Bucureti) a fost un filozof, logician, pedagog i jurnalist romn. Profesorul Nae
Ionescu a fost considerat figura central a unei epoci i a unei generaii despre care s-a
scris la extreme. Dincolo de influiena asupra tinerilor si studeni - Mircea Eliade,
Constantin Noica sau chiar Mihail Sebastian, filozoful Nae Ionescu a propus un curent
bazat pe valorile naionale i pe religia ortodox.
A condus mpreun cu Gheorghe Racoveanu revista teologic Predania, a fost Directorul
ziarului Cuvntul (publicaie de aleas inut intelectual n paginile creia s-au reunit
numele celor mai ilustre personaliti legionare) si a ngrijit apariia revistei Arhiva pentru
tiin i Reform Social .
Nae Ionescu a fost o persoana socratica, nu a crezut ntr-o filosofie fcut de la distan,
printre cri, ci prin viu grai, prin comunicri directe cu discipolii si. El a creat o coal
romneasc de gndire, pe mii de studeni care i-au ascultat prelegerile de metafizic,
de logic, de filosofia culturii, de filosofia religiilor i-a nvat s gndeasc, scond din
ei crturari i gnditori de seam ai culturii romneti.
Era pentru studenii si un personaj redutabil prin ascuimea
persiflrilor sale, care descurajau i ndeprtau temperamentele
mai slabe. Se opera astfel un fel de selecie natural, care
convenea numai celor foarte dotai, capabili s discearn, ndrtul
remarcilor acide i uneori inconfortabile, profunzimea unui spirit
superior de la care puteau nva ceea ce era esenial pentru ei:
cum se gndete.
Prin prelegerile i cursurile susinute, n calitate de profesor al
Universitii bucuretene i ca unul din ideologii principali ai
legionarismului influeneaz tnra generaie, determinnd muli
intelectuali ai vremii s se ndrepte spre extrema dreapt. Aceast
activitate politic a dus la ntemniarea sa la Miercurea Ciuc,
mpreun cu ali discipoli ai si.
TRAIRISMUL
Nae Ionescu era cunoscut n epoc pentru concepia
sa filosofic numit trirism (pe care ns n-a fixat-o
ntr-o carte), apropiat de spiritul existenialismului.
Trirismul acorda preemine experienei, tririi n
raport cu cunoaterea reflexiv. Viaa este vie doar
cnd o trieti cu inima. n acest context sunt mai
importante atitudinea mistic dect cea intelectual
sau analitic, mntuirea dect idealurile culturale,
practica duhovniceasc dect ndeletnicirile
academice etc. Nae Ionescu profesa idealul realizrii
unei filosofii romneti avnd ca principii mistica i
autoritatea, specifice rsritului european.
CARIERA JURNALISTIC
ntre 1911-1916, n calitate de colaborator i apoi de redactor la Noua Revist
Romn, condus de Constantin Rdulescu-Motru, public mai multe articole i cronici.
n perioada 1919-1925, colaboreaz cu numeroase articole la revista Ideea
european, alturi de Tudor Vianu, Octav Onicescu, Dimitrie Gust etc.

n 1922, public n Gazeta Matematic studiul Comentarii pentru care obine Premiul
de filosofie matematic.
Din mai 1926 Nae Ionescu conduce ziarul Cuvntul, la care a colaborat i grupul de
talente adunate n jurul su: Mircea Eliade, Mircea Vulcnescu, Mihail Sebastian, Emil
Cioran, etc.
CRI PUBLICATE
Roza vnturilor n 1937, o culegere de articole gazetreti strnse din
iniiativa lui Mircea Eliade, care a i prefaat-o. Este singura carte publicat n timpul
vieii
Curs de metafizic i Curs de istoria logicii, publicate postum de elevii si,
dup notiele de curs.(1940)
Tratat de metafizic (1999)
Suferina Rasei Albe (1994)
Anvergura personalitii lui Nae Ionescu nu se msoar, insa, prin opera scris lsat
posteritii, ci prin charisma i aciunea sa formatoare asupra unei generaii strlucite
care, dup aproape cincizeci de ani de comunism, continu s ne apar ca o demn
reprezentant a miticei epoci interbelice.
Moartea lui Nae Ionescu, survenita in ziua de 15 martie 1940, cu trei luni inainte sa
implineasca 50 de ani, a fost considerata, atunci si mai tarziu, efectul unui asasinat.
CITATE
Exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru ca ideile s fie
sesizate senzorial i de proti.
coala-i bun, dar s n-o iei n serios.
Inteligena inimii creeaz poezie n viaa ta, face ca paii ti s fie un
dans, face viaa ta o ocazie de bucurie, de celebrare. i d umor i bun
dispoziie. Te face capabil s iubeti i s druieti. Aceasta este viaa
adevrat.
Inteligena e orgolioas i rigid. Ea vrea s se instituie nu
numai n stpn absolut, dar i n demiurg. i greete.