Argumentare basm cult Povestea lui Harap-Alb Ion Creang Basmul cult este o specie narativ ampl, cu numeroase

personaje purttoare ale unor valori simbolice, cu aciune implicnd supranaturalul i supus unor aciuni convenionale, care nfieaz parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou. Spre deosebire de basmul popular, unde predomin naraiunea, basmul cult presupune mbinareanaraiunii cu dialogul i cu descrierea. Naraiunea este dramatizat prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul are o dubl funcie, ca n teatru: susine evoluia aciunii icaracterizarea personajelor. Prezena dialogului susine realizarea scenic a secvenelor narative,spectatori ai maturizrii feciorului de crai fiind att celelalte personaje, ct i cititorii.Tema basmului este triumfului binelui asupra rului. Aciunea se desfoar linear, succesiunea secvenelor narative este redat prin nlnuire. Coordonatele aciunii sunt vagi, prin atemporalitate i aspaialitatea conveniei.Reperele spaiale sugereaz dificultatea aventurii eroului, care trebuie s ajung de la un capt la cellalt al lumii; n plan simbolic: dela imaturitatea, la maturitate.n basm sunt prezente clieele compoziionale cum ar fi formula iniial, Amu cic era odatcare ne introduce in lumea fantasticului, formula mediana: Dumnezeu sa ne tina ca cuvantul din poveste,inante mul mai este.care realizeaza trecerea de la o secventa la alta si de a sustine suspansu i formula final, i veselia a inut ani ntregi, i acum mai ine nc., care marcheaz ieirea din lumea fantasticului. Tema basmului este bazata pe calatoria pe care o face eroul pentru initierea sa,un proces de formare.Locul unde se va incepe initierea este podul, unde craiul isi va testa feciorul iesindu-i in cale deghizat in urs.Baiatul trece proba tatalui sau si merge mai departe fiind sfatuit sa se fereasca de span si de omul ros. Prima etapa a drumului o constituie padurea unde baiatul il intaneste pe span, care prin viclenia sa ii va castiga increderea. Scena fantanii este momentul cand i se schimba destinul feciorului.In mod simbolic fantana reprezentand o cristelnita in care baiatul este botezat Harap-Alb iar spanul isi insuseste destinul lui. Ajuni la curtea mpratului Verde, Spnul l supune la trei probe: aducerea sltilor din Grdina Ursului, aducerea pielii cerbului i a fetei mpratului Ro.Primele dou probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care l ajutasa treaca probele, dar descoperind si o valoare foarte importanta fiind bunatatea omului. A treia prob din initierea sa este si cea mai grea deoarece Imparatul Ros este omul ros de care tatal sau i-a spus sa se fereasca.Pe drum va intalni 5 personaje himerice si 2 personaje animale care il vor ajuta sa o aduca pe fata de

imparat.Dup ce trece cu bine de ncercrile impuse de mpratul Ro, fata mpratului, impune o ultim prob care va fi trecuta de catre Harap-Alb. Pe drum, eroul se ndrgostete de fat, dar rmne credincios jurmntului ctre Spn i nu-i mrturisete fetei adevrata lui identitate.Fata l demasc pe Spn, care l acuz pe Harap-Alb c a divulgat secretul i i taie capul. n felul acesta l dezleag de jurmnt.Decapitarea eroului este ultima treapt i finalul iniierii, avnd semnificaia morii iniiatice.nvierea este realizat de fata imparatului Ros, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. n final, eroul primete recompensa: pe fata mpratului Ro i mpria unchiului su. Nunta i schimbarea statutului social confirmand maturizarea eroului. Deznodmntul const n refacerea echilibrului i rsplata eroului. n basm, sunt prezente numerele magice: 3 smicele de mar si 12 harabe de paine; care sunt semne ale totalitii.Caracterul lui Harap-Alb evolueaz pe parcursul ntregii opere, n timp ce celelalte personaje sunt tipologii ale caracterului uman. Textul se remarc mai remarca si prin caracterul sau oral care izvoraste din expresii tipice, extrase din vorbirea populara: ce mai la deal la vale,locutiuni adverbiale:mort-copt, formule specifice oralitatii: toate ca toate, proverbe si zicatori, interjectii: of, na, mai, enumeratii si repetitii si umanizarea personajelor. Oralitatea se marcheaz totodat i prin expresii onomatopeice: cand sa puna mana pe dansul zbrr!, exprimare afectiv prin interogaii,excalmaii i dativ etic:mi ti-l insfaca cu dintii de cap. O alt caracteristic a basmului o reprezinta umorul, dat de exprimarea ironic: s triasc trei zile cu ceade-alaltieri, porecle:Buzil, scene comice, vorbe de duh:Dai cu cinstea, sa peara rusinea i diminutive cu valoare augmentativa:buzioare, buturic. n concluzie, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, avnd ca particularit: reflectarea concepiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului.