Sunteți pe pagina 1din 25

Parcul National

Bucegi

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridic a Regiei Naionale a PdurilorRomsilva i este una dintre cele 27 de arii protejate din Romania.
Zona munilor Bucegi, despre care exista referiri din secolul al XV-lea, a fost propus
pentru protejare nc din anul 1936, datorit peisajelor inegalabile i a diversitii speciilor
de plante i animale specifice acestui masiv.
Parcul Natural Bucegi este situat n partea estic a Carpailor Meridionali i cuprinde
ntreg Masivul Bucegi desfurat sub forma unei potcoave cu deschidere sudic i
delimitat de abrupturi ce depesc frecvent 1000 m.
Parcul Natural Bucegi are o suprafaa de 32 497 ha desfurat pe teritoriul administrativ
a 3 judee : Dmbovia , Prahova , Braov. Jumtate din aceasta suprafaa este cuprinsa
pe teritoriul judeului Dmbovia iar cealalt jumtate este mprita aproximativ egal
ntre judeele Prahova i Braov.
Denumirea vine de la Buciac sau Buceci aa cum apare n denumirile medievale ale
secolului al XVI lea, acest cuvnt avnd semnificaia de pdure de fag , aceast
asociaie vegetal acoperind o bun parte din versanii sub 1000 m altitudine ai acestei

ISTORICUL PARCULUI
n prezent, la noi n ar, n afara de Parcul Natural
Bucegi exist un numr de 16 Parcuri Naionale i
Naturale legal constituite pn la aceasta data.
Masivul Bucegi deine un loc de frunte n lanul
Carpailor romneti prin flora de rara bogatei i
diversitate, care a atras nc de multa vreme
numeroi cercettori i iubitori ai naturii din ar i
de peste hotare.
Aceasta structura administrativa are o suprafaa
totala de 35.700 ha, din care rezervaiile integrale 9.000 ha. Necesitatea armonizrii legislaiei de
protecie a mediului i de constituire a ariilor
naturale protejate cu legislaia comunitara din
domeniu Conventia de la Paris,Conventia de
la Rio,Conventia de la Washington,Conventia
de la Bonn,Conventia de la Berna.

REPERE CULTURALE
n localitile de la limita Parcului Natural Bucegi exist numeroase mrturii arheologice i
istorice care atest existena factorului uman nc din cele mai vechi timpuri:
existena unei aezri umane stabile n Valea Prahovei, pe locul staiunii Sinaia,
reprezentat prin depozitul de topoare din epoca bronzului timpuriu (1.800-1.700 .Hr).
inscripiile n latin, cu tampila Legiunii a XIII-a Gemina, imprimate pe crmizi, descoperite
n Pasul Bran.
urme ale unor aezri geto-dacice descoperite n perimetrul localitii dmboviene Moroeni.
Nu lipsesc nici monumentele i ansamblurile de arhitectur, prezente mai ales n localitile
de pe Valea Prahovei i din Culoarul Bran: n anul 1695 prin construirea Mnstirii Sinaia, a
fost impulsionat dezvoltarea zonei astfel nct, de la acea data, drumeagul situat n sectorul
montan al Vii Prahovei se schimb ncetul cu ncetul, devenind un adevrat drum de acces
care a impulsionat i apariia primelor aezri.

SCHITUL PETERA
Schitul Petera, construit la iniiativa Domnitorului Mihnea Vod (sec XVI),
distrus de patru ori n urma unor incendii, a fost reconstruit ultima dat dup
incendiul din 1961, abia la nceputul anilor 90.

Castelul Pele
Castelul Pele, construcie monumental dateaz din secolul al XIX-lea (1875-1883),
realizat n stilul Renaterii germane, ctitorie a principelui Carol de Hohenzollern
Sigmaringen. Din acest complex mai fac parte: Castelul Pelior, Casa de vntoare
"Foiorul" i un imens parc opera arhitectului Knechfel.

CASTELUL BRAN
Castelul Brana fost construit n secolul al XIV-lea pe o stnc nalt de 60 m,
la captul Culoarului Rucr Bran, avnd ca scop aprarea i n acelai
nfiinarea unui punct vamal cu ara Romneasc.

Casa memorial George Enescu


Casa memorial George Enescu(Sinaia) este situat n cartierul Cumptul, pe
malul stng al Prahovei, construit dup propriile planuri ale marelui muzician
romn, ntre 1921 i 1922 i numit vila Lumini.

SPECII SI HABITATE - FLORA


Flora Munilor Bucegi a constituit cu predilecie un punct de atracie pentru botaniti
ori de cte ori au ajuns n acest col al naturii fie ca turiti, fie cu preocupri stricte
de cercetare. Pentru istoricul cercetrilor amintim contribuiile aduse de U. Hoffman
n domeniul botanic nca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai
numeroase sunt datele floristice care i gsesc loc n literatura de specialitate. Cu
pregnan deosebit apar lucrrile lui Al. Beldie din anii 1940, 1967, 1972, privitoare
la flora i vegetaia Munilor Bucegi, ca i cele ale lui Tr. Stefureac asupra briofitelor
sau ale colectivului condus de D. Pucaru ce abordeaz problema paunilor alpine.
De asemenea, studiile realizate de Academia Roman prin Institutul de Biologie
Bucureti au contribuit semnificativ la mbogairea bazei de date privind
biodiversitatea Muntilor Bucegi.
Diversitatea formelor de relief, structura geologic, altitudinea ce se ridic la peste
2500 metri, ofer condiii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe
ct de bogat, pe att de variat, cuprinznd toate grupele mari de plante.

FLOAREA-REGINEI SAUFLOAREA-DE-COLT,
ALBUMITA,FLOCOSELE
Habitat caracteristic:R3601 Pajisti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) si
Oxytropis carpatica
Habitat specific:pajisti sud est carpatice de rogoz pitic -creste n munti calcarosi, n pajisti de pe
versanti abrupti si nsoriti sau pe stncrii. Face parte din Lista rosie a Plantelor Superioare din
Romania, endemit, taxon periclitat, in pericol de extinctie, fiind declarat monument al naturii din
1933
Raspandire:Muntii Bucegi (Lptici, Piatra Ars, Cocora, vrfurile Baba Mare, Caraiman, Costila,
Morarul, Bucsoiu, Omu, Obrsia, Btrna)
Descriere: Planta este o adevarata minune a naturii. Are in pamant un rizom cilindric, acoperit cu
resturi de frunze negre-brune. La suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul
carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta numita
Calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. Inflorescenta este
imbracata la varf cu frunze paroase, unele mai mari, altele mai mici, luand forma de stea. Intreaga
planta este acoperita cu peri catifelati, argintii, conferindu-i o nota aparte de gingasie si frumusete.
Infloreste in iulie - august. Tendinta excursionistilor de a o recolta a facut ca existenta florii de colt
sa fie pusa in pericol, ca urmare a fost declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege.

RODODENDRONUL
Habitat caracteristic: Natura 2000 - 4060 corespondent R3104 Tufriuri sud-est
carpatice de smirdar (Rhododendronmyrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus).

Habitat specific: Staiuni locuri stncoase i nierbate din etajul subalpin i alpin.
Formeaz adesea tufriuri ntinse.Este asociat cu jneapnul n etajul subalpin.
Descriere: Arbust nalt pn la 50 cm, cu ramuri lungi, puin ramificate.Lujerii tineri sunt
acoperii cu glande solzoase ruginii. Frunzele sunt alterne, ngrmdite spre vrful
lujerilor, persistente, tari, pieloase, eliptice, ovat (n forma unui ou) eliptice sau alungit
eliptice, de 1-2(3) cm lungime i 5-12 mm lime, la baz cuneat (cu baza lait, mai lung
dect lat, i lent ascuit nspre vrf) ngustate, cu margini ntregi i revolute (nsucite n
afar), glabre (neproase), pe dos cu glande solzoase ruginii. Flori roii purpurii sau roz
aprins, rar albe, aezate cte 6-10 n raceme umbeliforme terminale. Fruct de 5-7 mm
lungime, dehiscent prin 5 valve, cu numeroase semine lungi de 1 mm. nflorete n iunieiulie, dar prezint de multe ori i o nflorire trzie n septembrie octombrie.

SNGELE VOINICULUI - MUSUCEL


Habitat caracteristic: Habitatul 6230* - R 3609 Pajisti sud-est carpatice de tpotic
(Nardus stricta) si Viola declinata, R -3608 Pajisti sud-est carpatice de Scorzonera rosea si
Festuca nigrescens
Habitat specific: Este destul de rara si este localizata in locuri ierboase, insorite, mai ales
in pajistile si pe branele nepasunate.
Raspandire: Raspandire in Bucegi: Coltii Obarsiei, Jepi, Caraiman, Horoabe, Bucsoiu, Coltii
Morarului, Strunga. Raspandire in tara: Carpatii Orientali si Meridionali
Descriere: Este o planta din familia Orchidaceae, cu tulpina dreapta, inalta de 8 - 15 cm, cu
numeroase frunze inguste, indreptate in sus. Florile, foarte mici si numeroase, sunt
stranse la varful tulpinii intr-un ghem oval, de culoare rosie - purpurie intunecata, care
raspandesc un puternic si foarte placut parfum de vanilie. Radacina este formata din doua
umflaturi carnoase (tubercule), spintecate. Infloreste in iunie - august Este o planta
monument al naturii si este ocrotita prin lege. O cunoscut legend popular spune ca un
voinic se lupta cu un balaur fioros. n timpul luptei, O pictur din sngele voinicului ce
lupta cu balaurul-cu-apte-capete a czut pe o floare fr de culoare. De atunci floarea a
devenit purpurie... Aa au imaginat oamenii naterea acestor gingae flori, ntlnite prin
pajitile alpine, pe coastele abrupte i acoperite cu iarb, ori printre stncrii nsorite.

IEDERA ALBA
Habitat caracteristic:Habitatul 8210- R 6202- Comunitati sud est carpatice pe
stanci calcaroase cu Artemisia eriantha si Gypsophila petraea
Habitat specific:Vegeteaza in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe
povarnisuri pietroase si pe branele stancoase din regiunea montana si subalpina
Raspandire:Bucegi- Zona Sf. Ana, Abruptul Prahovean In Romania - muntii
Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia
Descriere: Specie de arbust trtor sau agtor, cu frunze verzi strlucitoare si
cu flori mici, galbene-verzui, adesea cultivat ca planta decorativa (Hedera
helix).Iedera alba = arbust cu tulpina ntinsa pe pamnt, cu frunze pieloase si cu
flori albe-galbui, aglomerate n capitule (Daphne blagayana) IEDERA ALBA DAPHNE BLAGAYANAPlanta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 - 35 cm.
Tulpinile sunt taratoare sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele
sunt alungit eliptice sau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o
inflorescenta (capitul) de marimea unui pumn si sunt de culoare alba - galbuie.
Infloreste in aprilie-mai. Popular i se mai spune: blagaiana, floare de Sf. Ana,
ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege.

FAUNA
CAPRA NEAGRA
Hrana: Este exclusiv vegetala fiind compusa din graminee,
buruieni, lujeri, muguri, si in mare masura din licheni.
Sarea ii este necesara pentru procesul de digestie,
cercetand sarariile frecvent. Apa necesara si-o extrage din
hrana in mod frecvent, sursele de apa fiind aproape
inexistente in zona subalpina si alpina. Sociabilitate:
Incepand cu luna iulie se formeaza carduri compuse din
femele, iezi si tapi de 1 an.Cardurile de 15-20 exemplare
sunt conduse de o capra batrana care in permanenta
vegheaza la siguranta cardului. Masculii de 2-3 ani
constituie carduri separate compuse din 4-5 tapi, iar cei
batrani sunt solitari. Dusmani: Braconieri, lupul, rasul,
cainii ciobanesti obisnuiti sa alerge dupa vanat. Alte
obiceiuri: Este animal de zi, noaptea odihnindu-se. Se
hraneste dimineata si seara, la miezul zilei stand culcata.
Capra neagra este specie protejata, monitorizata de catre
Administratia Parcului Natural Bucegi.

COCOSUL DE MUNTE
Cocosul are culoare inchisa si pare negru privit de la distanta. Vazut de aproape se pot distinge
capul, gusa, pieptul si barba negre, gatul, spatele si aripile brune, umerii aripilor albi, iar
abdomenul si coada negre-mat stropite cu puncte albe. Hrana: Iarna consuma aproape exclusiv
muguri si cetina de rasinoase, primavara de timpuriu lujeri si frunze tinere de afin, iar mai
tarziu diverse ierburi si fauna nevertebrata. Aceasta fauna nevertebrata joaca un rol esential si
in hrana puilor. Toamna si la inceput de iarna consuma cu placere si fructe de padure. In
stomacul glandular al cocosilor si al gainilor de munte sunt gasite pietricele inghitite pentru a
ajuta digestia (macinarea si maruntirea hranei),cunoscute sub denumirea de "gastroliti".
Sociabilitate: Nu este o pasare sociabila, cardul familial compus din closca si pui destramanduse toamna tarziu. Este pasare de zi, sedentara, fidela locului de trai. Reproducerea: Este o
pasare tipic poligama. Rotitul incepe in jur de 15 aprilie, in functie de conditiile meteo si se
desfasoara in zori. Imperecherea are loc intotdeauna pe sol. Femela depune ulterior 6-10 oua
intr-un cuib rudimentar amenajat pe pamant, de obicei intre radacinile ridicate ale vreunui
arbore, in tufisuri sau buruieni. Dusmani: Are numerosi dusmani naturali care vaneaza atat
exemplarele mature , dar pot distruge in mod frecvent si cuiburile.Din randul mamiferelor
disttingem rasul, jderul , lupul, vulpea iar al pasarilor rapitoare acvilele de munte

ZONE PROTEJATE
n cadrul Munilor Bucegi, pe teritoriul judeului
Braovse gsesc cteva obiective puse sub
ocrotire, care au statut de rezervaie natural:
Abruptul Bucoiului,Valea MlietiiValea
Gaura, unde, datorit faptului c afluena de
turiti este mai redus, s-au retras cele mai multe
capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea
unor condiii optime de via pentru caprele
negre, numai n Valea Gaura spre exemplu, este
pus sub ocrotire o suprafa de 63 de hectare
din zona golului alpin. n regim de ocrotire mai
intr i zona superioar a pdurilor de molid,
unde caprele se retrag n timpul iernii. n afar de
capre negre, n aceste areale mai sunt protejate
i alte animale: rsul, cocoul de munte i multe
specii floristice rare. Vezi iParcul National
Bucegi. Rezervaia de jepi de lang Piatra Ars.

REZERVAII FLORISTICE
Cuprind obiective floristice i faunistice reprezentate nAbruptul Bucsoiului,Valea
MlietiiValea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alb), Angelica
archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, saufloarea de col),
Nigritella rubra (sngele voinicului), Dryas octopetala (arginica), Salix herbacea, Salix
reticulata (salcia pitic), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba
dragostei), Silene acaulis (iarba roioar). Ca arbuti se ntalnesc Pinus montana (jnepenii
), Juniperus nana (ienuprul), Rohodendron kotschyi (smrdarul,bujorul de munte)
Aniniul de la Sinaiaeste o rezervaie forestier complex reprezentat de o mic i
interesant pdure de foioase compus dinanin(Alnus incana),paltin(Acer
pseudoplatanus) icarpen(Carpinus Betulus). n afar de arbori mai regsim aici i arbuti
cum ar fipducelul(Crataegus intermedia) i alte plante ocrotite precumpiciorul cocoului
(Ranunculus carpaticus),crinul de pdure(Lilium Martagon),snziene(Galium vernum),
floarea patelui(Anemone nemorosa)

FENOMENE PARANORMALE
Munii Bucegii sunt considerai a fi un centru deenergiefoarte puternic, care n trecut a
generat cteva fenomene ce nu au putut fi explicate.
n 1993, oamenii din Buteni au avut insomnii timp de dou sptmni, dei erau odihnii i
chiar euforici. Un an mai trziu, au nceput s se produc micicutremure, zilnic i la ore
fixe timp de trei ani la rnd, dei n acea perioad, nVranceanu au fost curemure mari.
Un alt fenomen inexplicabil a fost ncrcarea oamenilor cu energie, care se curentau atunci
cnd se atingeau ntre ei sau cnd atingeau obiectele pe baz de metal.
O alt manifestare stranie a fost i apariia ntr-o diminea a unuicurcubeucare se vedea
pn laCrucea Caraiman, dei afar nu plouase de cteva zile.
Tot n munii Bucegi se afl Gura de Rai, o regiune de aproximativ un kilometru, situat
lng apte Izvoare. Anume, c organismul se refcea n totalitate dup orice fel de efort
la care fusese supus, la o rat mult prea mare ca s poate fi explicat medical.
Potrivit localnicilor exist unlacmisterios ce apare i dispare, iar fiecare apariie a lacului,
este nsoit de moartea sau de dispariia unor persoane. nainte ca lacul s-i fac simit
prezena, vremea se stric brusc, iar vntul bate foarte puternic dou zile. n ultimii ani, au
murit aproape numai turiti.

TIAI C...
In muntii Bucegi exista o zona de un kilometru patrat in care organismul nu
oboseste, iar functiile fizico-chimice se revigoreaza brusc ... Specialistii spun
ca avem de-a face cu legendarul loc dintre cer si pamant. Zona se afl pe
Valea Ialomiei, n locaia numit apte izvoare. Pe lng aceasta, aici s-au
simit i msurat cmpuri energetice foarte puternice, ce au fost legate de
extratereti, lumi subterane, galerii i tuneluri ce nu par lefuite de vreme, ci
de cineva.
Sfinxul din Muntii Bucegi are aceeasi inaltime cu Sfinxul din Gizeh? Acesta e
unul din argumentele celor care sustin ca Sfinxul nu este o creatie a fortelor
naturii fiind sculptat de om si infatisand o zeitate din trecutul indepartat

Cheile Orzei,sunt printre cele mai spectaculoase si frumoase Chei din


Romania conform site-uluiGhid Turism.Situate in muntii Bucegi,la nord de
lacul Scropoasa, Cheile Orzei sapate in pereti de calcar se intind pe o
lungime de peste 1,5 Km. Incepand cu anul 1970, pentru a proteja aceasta
zona, a fost constituita Rezervatia Naturala Complexa Cheile Orzei.

Masivul Bucegi are o form de potcoav deschis spre sud, din centrul creia
izvoreterul Ialomia?Ramurile principale ale potcoavei se ntlnesc n
extremitatea nordic chiar nVrful Omu, punctul culminant al masivului. n
afara celor dou ramuri principale, tot din zona vrfului Omu se mai desprind
culmi scurte i abrupte. Ctre est pornetemuntele Moraru, spre nordestBucoiuformeaz parte din cumpna apelor, iar ctre nordPadina
Cruciisepar cldrile glaciare Mlieti si igneti.
InMuntii Bucegis-au descoperit tuneluri secrete in munti, ce se pare ca
serveau ca aparare pentru daci in timp de razboi. Alti specialisti declara ca aici
isi faceau ritualurilepreotii daci, si bineinteles, ca aici s-ar ascunde un tezaur
deosebit. La masurarea campurilor energetice din zona s-a constat ca aici
undele sunt mai crescute ca in alte parti. Dupa toate cercetarile ce s-au facut
pana acum se pare ca forma tunelurilor, ce sunt majoritate in Transilvania, ar
avea forma lupului pe care dacii il aveau drept simbol.

Pe langa aceste tuneluri dinMuntii Bucegi, poate ati mai auzit ca Muntii
Bucegi au fost numiti in repetate randuri poarta catre univers, poarta
dintre lumi si altele asemenea. S-au tot vehiculat zvonuri cum ca americanii
ar avea un mare interes in zona Bucegilor. Se vorbeste despre o zona de
aprox. 20 km de sub Muntele Omu siSfinx, unde sunt campuri energetice
intens studiate.