Calimanesti Caciulata 2003 de Predat

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti
Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala
Inginerie si Management n Alimentaie Public i Agroturism
ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA
Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215
Bucuresti, 2011
Cuprins: 1. Localizare 2. Relief 3. Clima 4. Hidrografie 5. Flora 6. Fauna 7. Atractii turistice 8. Arta si tehnica populara 9. Creatii artistice 10. Demografia 11. Istoricul asezarii Calimanesti 12. Statiunea balnearo-climaterica 13. Economie 14. Agricultura 15. Dotari tehnico-edilitare 16. Istorie 17. Turism 18. Concluzii 19. Anexe 20. Bibliografie
Calimanesti Caciulata
Localizare Staiunea Climneti Cciulata este situat n judeul Vlcea (inclus administrativ n Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia) la poalele Carpailor Meridionali, pe malurile rului Olt. Staiunea este localizat de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Rmnicu Vlcea, 81 km sud de Sibiu i la 187 km de Bucureti. Oraul Climneti, mpreun cu localitatea sa component Cciulata, formeaz staiunea balneoclimateric de interes general Climneti Cciulata, declarat staiune prin HG nr. 1122/2002. Oraul Climneti cuprinde pe lng staiunile Climneti, Cozia i Cciulata i satele Pua, Jiblea Veche, Jiblea Nou i Seaca. Are o suprafa de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraului sau intravilanul. Este declarat ora nc din anul 1927. Zona se caracterizeaz printr-o via economico-social complex ce este redat de potenialul uman i cel economic, de elementele de civilizaie i cultur. n 1893, probele de ape minerale trimise de la Climneti au fost medaliate cu aur la Expoziia internaional de alimentaie i ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite n anul 1910, iar astzi baza de tratament cuprinde instalaii moderne pentru bi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, sli de gimnastic, buvete pentru cur intern cu ape minerale etc. Staiunea balnear este indicat pentru tratarea afeciunilor hepato-biliare, dischinezie biliar, colecistit cronic, pancreatit cronic, tulburri (dup operaie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaie cronic, colite cronice) ale celor renale i ale cilor urinare, ale bolilor de nutriie i metabolice. n cura extern, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus n trepte, ce coboar de la nord (Munii Fgra, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentai prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impuntor cu un relief variat i atractiv, Cpnei, n care predomin calcarele jurasice, Lotrului, masiv i monoton, Parng, Dealurile Getice-Podiul Getic i depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri i coline piemontane Cotmeana, Olte, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Cmpia Romn). Clima Este temperat continental, cu veri scurte i ierni lungi i geroase, fiind influenat de formele de relief, cu precipitaii neuniforme i vnturi din direcia nord i nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o
scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20 gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Znoaga, Glcescu, Vadu - lacuri de origine glaciar din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocnia - lacuri srate, fomate n urma prbuirii unor saline,
-Dieti, Rureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe rul Olt i Lotru. Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista, in prezent, sase bazine cu apa termala, trei dintre acestea datand inca din 1973. La momentul respectiv, doar un singur bazin era in aer liber, cel de la Caciulata, celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. In ultimii ani, oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila, iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice, bicarbonatate, sulfuroase sau iodate, care sunt recomandate, in special, in tratamentul afectiunilor reumatice, dar si al celor ginecologice, ORL, dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. Flora Pdurile mbrac n proporie de 93% masivele Cozia, Naru, Doabra-Clineti. Principalele etaje de vegetaie existente sunt reprezentate de pdurile etajate , n functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziia general a pdurilor din Parcul Naional Cozia este constituit majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) i specii de amestec: carpen, cire, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaa arboretelor cu vrsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine nsumeaz peste 6000 ha. Valoarea tiinific a Parcului Naional Cozia o constituie existena pe suprafee ntinse a ecosistemelor forestiere i de pajiti naturale, puin modificate de om, de o mare originalitate i variabilitate. Existena concentrat a acestor ecosisteme variabile se datoreaz formaiunii geologice majoritare gnaisul-relieful de tip horst i pantelor abrupte cu expoziii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. Flora micologic. Pn n prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numrul combinaiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitnd un numr mare de plante. De pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii. Dintre licheni au fost identificai 71 taxoni. Muntele Cozia prezint un interes deosebit i din punct de vedere lichenologic. Comunitile de licheni de pe scoara arborilor, le considerm drept sinuzii i le vom trata c subordonate formaiunilor forestiere n care vegeteaz. Muchii. Dintre briofite au fost inventariate n total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci. Cercetrile s-au efectuat n toate formaiunile vegetale ale muntelui, i s-au recoltat materiale saxicole 35 % , tericole 34 % , corticole 20 % , poliedafice i supralignicole 11 %
Flora cormofitic. Din cercetri a rezultat o list de 932 taxoni. Endemitele locale sunt n numr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte n Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaicum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith ssp. Hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc. De asemenea, avem i specii de interes comunitar, cum ar fi glbenelele Ligularia sibirica, specie protejat conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclus i n Convenia de la Berna. O caracteristic specific a condiiilor ecologice de interferena fitoclimatic diferit o constituie ptrunderea n masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munii Banatului, cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus), nucul (Juglans regia), scoruul grecesc (Sorbus graeca), scumpia (Cotynus coggygria), etc., care vegeteaz la altitudini de circa 700m i mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii, Quercus polycarpa), care urc pn la 1200-1300m, record altitudinal n Carpai. Se remarc interferena speciilor eurasiatice cu cele meridionale i atlantice, la care se adaug endemitele carpatice i endemitele locale. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentat de aproape toate grupele mari de animale. Dintre vertebrate importanta deosebit o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun Ursus arctos, lupul Canis lupus, rsul Lynx lynx, pisica slbatic Felix silvestris, dar i ierbivorele: cpriorul Capreolus capreolus, cerbul Cervus elaphus, capra neagr Rupicapra rupicapra etc. Alte specii ntlnite n parc sunt: jderul de copac Martes martes, jderul de piatr Martes fonya, bursucul Meles meles, veveria - Sciurus vulgaris, prul Glis glis, oarecele de pdure Apodemus silvaticus, ariciul Erinaceus europeus etc.
n ceea ce privete ornitofauna, sunt cunoscute n P.N.Cozia peste 120 specii de psri. Defileul Oltului pe lng importana sa peisagistic, este i un culoar favorabil pentru migraia psrilor dinspre Europa Central spre Marea Egee i invers, iar ca urmare a apariiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiii pentru staionarea temporar i chiar iernarea pasarilor de apa. Dintre speciile de psri amintim : eretele Circus cyaneus, uliul psrar Accipiter gentilis, ciuful de padure Asio otus, ochiul
boului Troglodytes troglodytes, pupza Upupa epops, botgrosul Coccothraustes coccothraustes, turtureaua Streptotelia turtur, strcul cenuiu Ardaea cynerea, cucul Cuculus canorus, corbul Corvux corax, piigoiul mare Parus major, piigoiul de brdet Parus ater, piigoiul de munte Parus montanus, sfrncioc roiatic Lanius collurio, gaia Garrulus glandarius, huhurez mic Strix aluco, mierla Turdus merula, forfecua Loxia curvirostra, cocoul de munte Tetrao urogallus, ierunca Bonasia bonasia etc. La marginea rurilor se ntlnesc frecvent : codobatura galben Motacilla cinerea, codobatura alb Motacilla alba, pescarelul negru Cinclus cinclus, pescaruul razator Larus ridibundus atc. Reptilele sunt prezente prin urmtoarele specii : guterul Lacerta viridis, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de ziduri Lacerta muralis, naprca Anguis fragilis, arpele de ap Natrix tesselata, vipera de munte Vipera berus berus, vipera cu corn Vipera ammodytes etc. Vipera cu corn e protejat prin lege datorita raritaii sale. Din clasa amfibienilor se ntalnesc urmatoarele specii: salamandra Salamandra salamandra, tritonul cu creast Triturus cristatus, tritonul de munte Triturus alpestris alpestris, broasca rioas brun Bufo bufo, buhaiul de balt Bombina variegata, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de cmp Lacerta agilis agilis, guterul Lacerta viridis viridis, arpele de ap Natrix tesselata, nparca Anguis fragilis etc. Fauna acvatic este reprezentat printr-un numar mare de nevertebrate i peste 30 specii de peti specifici rurilor de munte ca de exemplu: pstrvul Salmo trutta fario, zglvocul Cotus gobio, boiteanul Phoxynus phoxynus, scobarul Chondrostoma nasus, mreana Barbus barbus, crapul Cyprinus carpio, nisiparia - Sabanejenia romanica, ultima fiind endemic n Romnia i deci se impune asigurarea nu numai a supravieuirii speciei ca atare, ci i supravietuirea ei in ct mai multe bazine din tar. Fauna de nevertebrate este bogat, ns insuficient cunoscut. n zona Parcului National Cozia se afl numeroase specii de nevertebrate care contribuie la meninerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se intlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole i aranee, n timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele i lumbricidele apar sporadic. Dintre coleoptere merit amintit Carabus aluntensis, o specie endemic. Orthopterele, n numr de peste 30 de specii sunt raspandite att n pajistile golului de munte, ct i n etajele inferioare. Reine atenia specia Chortippus paralellus evideniat n sectoarele nalte aproape de vrful Cozia. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica, Isophia harzii i Chortiphus acroleucus, ultimele dou specii fiind endemite ale Masivului Cozia. O meniune aparte trebuie fcut i pentru arahnide, dintre care se evidentiaz pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofil protejat, de origine mediteraneean, frecvent att n Masivul Cozia ct i n Naru. Cercetarile ntreprinse au avut ca finalitate identificarea unui nsemnat numr de specii de nevertebrate, mai ales insecte i arahnide.
Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos, este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras, o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra, Calinesti, Brezoi. In spatiul biogeografic din zonele Cozia, Naratu, Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic, fizico- geografic, floristic, faunistic si hidrologic, care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice, desfasurarii unor activitati educative, recreative si turismului. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana, cu specii de animale si plante ,care necesita o protectie stricta , precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza, pe versantul sudic, cel mai inalt ecart altitudinal 1350 m.- caz unic in tara, fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie, bradul si fagul coborand pana la 300-400 m., aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul, iar printre palcurile de molid, apar exemplare de anin de munte, mesteacan de Cozia, salcie pitica, etc. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. Sub aspect floristic, pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ), din care 8,1% specii endemice (5,8% specii endemice Romaniei si 2,3% specii endemice Coziei). Astfel se gasesc laolalta plante alpine, subalpine (lana caprelor,firuta, afinul), plante termofile ( scumpia, pesma, rototelele Coziei), plante endemice (trandafirul de Cozia, macesul argesan ), si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita). Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun, lupul, rasul, pisica salbatica, sau rare cum sunt capra neagra, cocosul de munte, corbul, etc. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana, reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. Defileul Oltului, parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic, deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii, iar dintre amfibieni si reptile, tritonul cu creasta, salamandra, soparla cenusie, gusterul. Regimul climatic este specific de munte, caracteristic muntilor josi, cu o etajare a parametrului climatic, functie de altitudine. Se remarca influenta culoarului raului Olt, care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud, spre deosebire de cele din N. si N-V., din calea maselor de ae r mai reci si umede. Temperatura medie anuala de la +10 gr. C pe valea Oltului la 3gr.C la 1500 m. Precipitatii. diferite, functie de altitudine, in zona inalta 1000 1100 mm./ an la 717,5 mm/ an la Calimanesti. Vanturi dominante din N. si N V cu pondere mai mica S. si S-V. La vf. Ciuha Mare 10- 20 m./ s. Parcul National Cozia, se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti, Brezoi, Salatrucel, Perisani, iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul.
Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. Vf. Cozia 1667.m), au o accesibilitate relativ usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti, masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Din puncte ca Turnu, Pausa Salatrucel,Calimanesti, Gura Lotrului, Perisani, pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective, cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase.
Atracii turistice Zona Parcului Naional Cozia i a vecintilor acestuia este cunoscut ca o destinaie turistic important n Romnia, care prin potenialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faun, flor, etc) i antropic (mnstiri, monumente istorice, ), reprezint o destinaie interesant att pentru turitii din ar, ct i pentru turitii din strintate. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in eviden c un numar de aproximativ 50.000 turiti pe an au vizitat aceast zon, dar numarul lor a crescut foarte mult, chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Principalele motivaii fiind: - drumeii, plimbri in natur; - practicarea unor sporturi, organizarea de expediii, tabere si concursuri in aer liber; - vizitarea unor lcae de cult, locuri i monumente istorice; - vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotriorului, Cascada Gardului, Bulzul); - insuirea unor cunostine despre natur (in general elevi si studeni); O parte din vizitatorii care frecventeaz in general locurile mai accesibile de la intrrile in parc sunt sosii in zon pentru tratament balnear n Staiunea Climaneti Cciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. Valcea Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti Salatrucel Cabana Cozia - 27 Km. Calimanesti pr. Lotrisor- Naratu-20 Km. Parcul National Buila Vanturarita
Parcul Naional Buila-Vnturaria, viitor sit al Reelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost nfiinat prin HG 2151/2004 i este administrat de ctre RNP Romsilva n parteneriat cu Asociaia Kogayon. Este cel mai mic parc naional din Romnia, cu o suprafa de 4186 ha, fiind situat n Judeul Vlcea, n sudul Munilor Cpnii, pe teritoriul localitilor Costeti, Brbteti i Bile Olneti. Parcul cuprinde creasta calcaroas liniar a Masivului Buila-Vnturaria, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriei vlcene, pn la est de Cheile Olneti (Folea), creast dominat de cele dou vrfuri care dau numele masivului: Vrful Buila (1849 m) i Vrful Vnturaria Mare (1885 m). Masivul prezint caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, cmpuri de lapiezuri, grohotiuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) i endocarstice (peteri i avene). Datorit caracterului de insularitate i
accesibilitii dificile, n masiv s-au pstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, pduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei i faunei, situri mineralogice i paleontologice, peteri. Un element de atracie i valoare suplimentar al parcului l constituie existena n perimetrul acestuia sau n imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mnstirile Arnota, Bistria, Horezu, Frsinei, schiturile Ptrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Ppua, Peri, bisericile rupestre din Petera Liliecilor, bisericile din localitile din zon, precum i tradiiile, obiceiurile i arhitectura tradiional din satele de la poalele muntelui. Obiective turistice naturale de interes, n parc pot fi vizitate: Cheile Bistriei Cheile Costeti Cheile Cheia, unele dintre cele mai nguste i slbatice sectoare de chei din ar Cheile Olneti Valea Otsului Petera Liliecilor (Sfntul Grigore Decapolitul) de la Bistria Petera Urilor din Cheile Bistriei Dolinele din Muntele Arnota Poiana cu ghiocei bogai (Leucojum vernum) de la Prislop Arcada natural Casa de Piatr de la Ptrunsa Rezervaia de tis de la Cheia Poienile cu orhidee din Valea Cheia Peterile din Cheile Cheii: Petera cu Lac, Petera Laleaua Verde Petera Arnuilor din Cheile Olneti (Folea) n imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate: Rezervaia Natural Muzeul Trovanilor Costeti Rezervaia Natural Sltioara Rezervaia Natural Mlatina Mosoroasa din Bile Olneti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masiv Buila _Vanturarita, in bazinul sup. al Pr Cheia Mtii Stogsoare alt. 950m. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase, fosile de urs si hiena de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti in dreptul satului Cheia, cca 16Km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera Munteanu-Murgoci
Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita ,muntele Stogsoare ,bazinul sup. al Pr. Cheia la alt. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. Valcea, resturi fosile de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti, in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km. pe drum modernizat si forestier , apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr .Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup al Pr. Cheia, muntele Stogsoare ,alt. 990 m. - Adaposteste un lac de cca 10 mp. si cu adancime de 3 m. in unele puncte . Puncte fosilifere si fauna cavernicola. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia, cca. 16 km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . Pestera Pagodelor Petera este situat n peretele vestic al Muntelui Stogoare, n peretele din dreapta al Ogaului Ursului, la o altitudine relativ de 150 m fa de talvegul vii Cheia. A fost explorat i cartat n anul 1976 de ctre speologii vlceni ai Cercului de Speologie Niphargus Rmnicu Vlcea.
Intrarea este dubl, sub forma unei diaclaze, cu o seciune de 1x1 m. Dup o scurt galerie uor descendent, urmeaz o galerie strmt, lung de 18 m, pn la Strmtoarea Nasturilor Pierdui, de unde se lrgete (1-3 m lime i 2-3 m nlime) i continu pe nc 100 m lungime. Are o denivelare total de 10 m i este foarte bogat n speleoteme. Speleotemele, dei modeste ca dimensiuni, sunt foarte frumoase: stalactite conice i stalagmite fistulare, fragile i policrome. Pe podea se afl stalagmite gulerate, care au avut baza inundat, la nivelul apei fiind depus un bru de calcit. Cele mai frumoase sunt pagodele, stalagmite conice n trepte. Aici se gasete i un depozit de argil de un tip mai deosebit, parial litificat, acoperit pe alocuri de o glazur calcitic strlucitoare, depus pe marginile crpaturilor ultimei uscri a materialului. Argila, deosebit de fin, provine dintr-o perioad n care infiltraiile din peter alimentau un mic lac, ale carui ape au fost pierdute prin fisurarea calcarului. Mrturii ale existenei acestui lac sunt brurile care marcheaz nivelurile de depunere a calcitului de pe pereii peterii. Pentru vizitare sunt necesare surse de lumin, haine de protecie, iar datorit dimensiunilor reduse ale galeriilor, vizitarea trebuie facut n grupuri de maxim 3 persoane.
Pestera cu Perle
Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Cheia , muntele Stogsoare, la alt de 1100 m. - Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii, Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Cheia ,la est de muntele Stogsoare si alt. de 1050 m. - Cele mai mari stalagmite din Jud. Valcea. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier ,apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita, Muntele Stogsoare si alt. de 925 m. - Fosile de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier ,apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Olanesti,in Cheile Manzului ,la alt. de 1000m. - Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola .
Cum ajungem? Din Baile Olanesti ,pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti, amonte cca 20 km. in Cheile Manzului. Pestera Liliecilor
Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita ,bazinul sup al Pr. Bistrita ,la Alt.de 850 m. - Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. Cum ajungem? Din D. N. 67- Rm. Valcea Tg. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita , poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii , Masivul Buila Vanturarita. Bazinul sup. al Pr. Bistrita, alt. 830 m. - Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. Cum ajungem? Din D.N. 67 Rm Valcea Tg. Jiu , pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita , pe drum forestier pe valea pr. Bistrita cca 1,5 km . Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras ,la S-Vest de Vf. Prislopul si alt. de 1600m. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. Cum ajungem? Din drumul european E. 81, in dreptul localitatii Caineni, pe malul stg al raului Olt, din satul Cainenii Mari, pe drumul forestier de pe valea Satului,iar apoi pe poteca nemarcata, pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaia natural Muzeul Trovanilor n suprafaa de 1,1 ha. Rezervaia Muzeul Trovanilor are ca principal scop protejarea formaiunilor geologice denumite trovani, fiind situat pe teritoriul Comunei Costeti. Din punct de vedere tiinific, zona este valoroas prin faptul c aici apar cei mai reprezentativi trovani, ntr-o densitate foarte mare i n
plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen.. Trovantii sint cimentari pe nisip care au, de regula, forme sferice. Cum ajungem? - DN 67 (Ramnicu Valcea Targu-Jiu), in satul Costesti, comuna Otesani, la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaia Natural Piramidele din Valea Stncioiului, cu o suprafa de 12 ha, este o rezervaie geologic datorit varietii deosebite de forme sculpturale pe pietriuri si nisipuri, cimentate pe marne i argile. Este situat n Subcarpaii Getici (subdiviziuneaSubcarpaii Vlcii), mai exact n cartierul Goranu al Municipiului Rmnicu Vlcea. Aici apele de siroire, rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m naltime. De asemenea, aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m n versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Cum ajungem? - Din cartier Goranu , pe linia de centura a drumului E. 81 ,pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Stancioiu cu raul Olt , si de aici pe poteca nemarcata cca. 300m Rezervaia Natural geologic Ocnele Mari are o suprafa de 15 ha. Rezervaie natural situat pe teritoriul oraului Ocnele Mari, n bazinul prului Srat, afluent de pe dreapta al rului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovani. Rezervaia paleontologic Goleti are o suprafa de 10,0 ha. Este situat n comuna Goleti, sat Poienia n bazinul prului Smnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate i, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Rezervaia Natural Piramidele de pmnt de la Sltioara cu o suprafa de 10,5 ha. Este situat n comuna Sltioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale,conglomerate, nisipuri, pietriuri slab cimentate create prin aciunea a numeroase organisme toreniale. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang, catre extremitatea estica, la obarsiile Pr. Lotru. si alt. cuprinse intre 1850 la 2295 m. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.si de pajisti alpine, bogate in specii de Nardus. Valoare peisajistica dosebita a reliefului, care include in circurile glaciare, lacurile glaciare Calcescu ( 3,2 ha si 9,3 m.), Pencu,Vidal si Pasari. Elemente deosebite ale florei salbatice include, pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt, ghintura etc iar din fauna ursul brun, capra neagra, cocosul de munte. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D.N. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. si continua pe poteca cu marcaj turistic . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii, atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei
Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei , in bazinul superior al Pr. Latorita si alt cuprinse intre 1350- 1700 m. Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu,lacurile glaciare (Iezerul Latoritei 0,8 ha , 1,5 m. adancime situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m.),cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). Cum ajungem? : Din D.N.67 C Brezoi- Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget ,se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ), cca. 30 km., inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata ,in susul vaii Latorita de Mijloc. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud estul culmii principale dominata de Vf. Cristesti ,la alt . intre 1900 2053 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. Cum ajungem? : Drum nemodenizat , in susul Vaii Lotrului,,Voineasa CataracteVidra , iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei, in N-Estul Vf. Bora,la alt. de 1800 2030 m. Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan),din judetul Valcea,unde isi gasesc adapost ursul brun , cocosul de munte. Cum ajungem?: Din D.N. 7 Voineasa Petrosani, la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci, pana in Saua Stefanu,de aici poteci nemarcate. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului,pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate. Rezervatia Sterpu Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750 2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase, capra neagra. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita,iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Sterpu . Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord- Vestul Mtilor Capatanii, pe versantul nordic al Culmii Tarnovului,in partea dreapta a defileului Pr. Latorita, cu alt. intre 800- 1350 m.Conserva genofond forestier valoros ,habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice,cu exemplare seculare), alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt, bujorul de munte, angelica, ghintura) . Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. Malaia) pe poteca fara marcaj ,catre Dealul Vatajelul Mare, Saua cu Larice, Izvorul Mierlei, Culmea Tarnovului.
Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii, intre Valea Cheii si Valea Olanesti,cu alt. intre 1200 1493,7m. Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice, habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri, flora cu specii de plante rare( floarea de colt, ghintura, iedera alba ), plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ),iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun ,rasul, capra neagra, cocosul de munte, vipera cu corn). Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B.Olanesti ) pe drum forestier ,in susul Vaii Cheia cca 16 km., apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui, de aici poteci nemarcate. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii,Masivul Buila Vanturarita, in bazinul hidrografic superior al Pr. Cheia ,In versantul drept al Cheilor Cheii, la alt. cuprinse intre 900 1300m. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa),la care se adauga specii de plante rare ( ghintura, floarea de colt,iedera alba, tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius, Oxytropis carpathica, Linum uninerve). Cum ajungem? : Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti ,in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. ,in susul vaii Cheia , apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Cheia pana in Cheile Cheii Rezervatia Radita Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii , Munceii Olanestilor, bazinul superior al Pr. Olanesti,(pe Pr. Cainelui -afluent de dr.) si alt. intre 650- 950 m. Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca floarea de colt ,iedera alba , stanjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun, capra neagra. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti, pana la confluenta cu Pr. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului, in zona Vf. Balindru si Stricatul,delimitata de vaile Pr. Balindru, Hoteagu si Pr. Furnica Mare si la alt. de la 1750m la 1950m. - Conserva din flora ,habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun, capra neagra. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona La Cataracte si lacul Balindru ,iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul, apoi pe poteca nemarcata catre Vf. Balindru Mare. Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr. Silea ,afluent de stg. al Pr. Mamu ,la alt. de 220- 290,5 m. Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu
exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus).Din fauna, avifauna este reprezentata prin barza neagra ,ciuful de padure, huhurezul mic ,cucuveaua, sorecarul ,specii care necesita protectie stricta. Cum ajungem? : De la Dragasani ,pe drumul de acces partial amenajat ,catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr.Tisa Mare, afluent de stg .al Pr. Mamu, la alt de 220 la 298m.- Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen), cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust, Ruscus aculeatus. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. Elemente de fauna , respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure, huhurezul mic, cucuveaua,sorecarul etc. Cum ajungem?: De la Dragasani, pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti ,respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. Padurea Calinesti Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud- estic al Muntilor Lotrului, la alt. cuprinse intre 340m 815m. - Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi ,deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform ,iar din elementele de flora se remarca prezenta ,la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .) , pentru floarea de colt . Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia, Doabra ,Betel, Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) ,la cca 0,5km. sud de satul Mosoroasa , la altitudinea de 700m. Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa- muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). Cum ajungem? : Din D.N. 64 A. Rm. Valcea- Olanesti,fie in dreptul localitatii Vladesti,sau Pausesti- Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. Sarat, afluent de dreapta a raului Olt si alt. intre 360 440 m. - Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita , se traverseaza Pr. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul ,apoi pe firul de vale Evantaiul cca. 100m. Pana la Rapa Evantaiul. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii), bazinul Pr. Samnic la alt. de cca. 550m. Conserva numeroase fosile de vertebrate si
nevertebrate de varsta meotiana ,impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm, salcie, mesteacan, tei, pin, molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Cum ajungem? : Din D.N. 73 C Rm Valcea C.de Arges ,drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km ,apoi poteca nemarcata cca .600m , in versantul drept al vaii Pr. Samnic. Vestigiile arheologice n categoria acestora, de menionat sunt: cetatea dacic de la Buridava i Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" situat n comuna Deti i Castrul de la Titeti-Periani, acestea datnd din primele secole ale mileniului I. Instituii i evenimente cultural-artistice O alt resurs turistic antropic de importan deosebit o constituie muzeele, amenajate n 16 uniti de profil n ntregul jude. Cel mai valoros tezaur muzeistic se afl la Muzeul Judeean de Istorie din municipiul Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate i expuse aici aproape 50.000 de mrturii care vorbesc despre existena neamului romnesc din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Un real interes l reprezint i celelalte uniti muzeale: Muzeul de Art "Casa Simian", Casa Memorial "Anton Pann" din Rmnicu Vlcea Memorialul "Nicolae Blcescu" din Comuna Milcoiu Colecia de arheologie Bujoreni Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Muzeul de arheologie i art bisericeasc "Gheorghe Petre" din Govora Muzeul Viei i Vinului i Expoziia "Gib I.Mihescu" din Drgani Complexul Muzeistic Mldreti Expoziia de arheologie de la Ocnele Mari Arhitectura i tehnica popular Dei poate prea auster la o prim vedere, casa vlcean i tot ce ine de mediul construit al omului din acest inut poart pecetea unei intense preocupri pentru estetic, pentru detaliul mrunt al ornamentaiei, pentru ncadrarea armonioas n peisaj. n arhitectura populara vlcean, se poate vorbi despre o adevrat civilizaie a lemnului. Tradiia arhitectonic a lemnului s-a transmis i s-a combinat cu tradiia marilor construcii medievale de zid. Cu materiile prime avute la ndemn, folosind tehnicile dezvoltate n condiiile istorice i economice tiute pentru rile Romne, meterii vlceni au construit una dintre cele mai reuite opere arhitectonice rneti: casa cu foior. Aceasta i gsete aici, n Vlcea, una din cele mai artistice ntruchipri i are o frecven neegalat de alt inut romnesc. Creaia artistic Pdurile, care ocup o zon ntins n Vlcea, au pus la dispoziia omului un material bogat, uor de prelucrat, menit s-i satisfac cele mai variate cerine de via i confort.
Astfel c, prelucrarea lemnului este un alt meteug care reprezint o constant in arta tradiional vlcean. Meterii lemnari confecioneaz o mare diversitate de obiecte: lzi de zestre, lcrie, mese cu scaune ornamentate, dulapuri nalte, hambare. Caracteristica principal o constituie unitatea de o mare originalitate combinat cu simplitatea i fineea formelor decorative. Confecionarea fluierelor a dus faima meterilor vlceni pn departe. Localitatea de unde s-a dezvoltat acest meteug este Vaideeni. Scoara vlcean, a crei vechime se pierde n negura vremurilor, era destinat, in epoca feudal, decorrii interioarelor caselor boiereti. Scoarele erau lucrate in gospodrie, la rzboiul de esut orizontal, sau la mnstiri, unde se utiliza rzboiul vertical. Ele se caracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe. Dezvoltarea esutului scoarelor este n strns legtur cu centrele specializate din sudul Dunrii, dar stilul este original i se datoreaz unor meteri locali i a unui centru specializat care s-a aflat, cel mai probabil, la mnstirea Horezu. Velinele au un decor mai simplu dect al scoarelor. Acesta se compune din simplul joc al alternrii culorilor. Stilul decorativ al acestor esturi este preponderent geometric: dungi colorate, dispuse orizontal pe toat suprafaa sau dungi alternnd cu motive romboidale. Dac scoarele au rol preponderent decorativ, velinele au rol practic, fiind folosite frecvent n gospodriile rneti. Prelucrarea argilei, n depresiunea Horezu, a determinat apariia centrelor: Sltioara i Olari-Horezu. Lng oraul Rmnicu-Vlcea sunt menionate ca centre ceramice: Buda i Vldeti. Olritul a fost i continu s fie n anumite localiti rurale din judeul Vlcea o activitate specializat, pe care doar anumii steni o practic, alturi de ocupatiile specifice zone. Gama motivelor decorative folosite de olarii vlceni nu este prea mare, dar motivele se combin, conducnd la o mare varietate decorativ Printre cele mai importante manifestri tradiionale, pot fi amintite: Festivalul de folclor "Cntecele Oltului" din Climneti Trgul Ceramicii Populare "Cocoul de Hurez" Trgul Meterilor Populari Festivalul folcloric al pstorilor din Carpai nvrtita dorului din Vaideeni Realizrile tehnico-economice recente , constituie, de asemenea, elemente de atracie turistic: Amenajarea hidro-energetic Olt- Lotru Hidrocentrale: Govora, Drgani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brdior, Robeti, Climneti etc. Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile srate de la Ocnele Mari i Ocnia, formate n urma prbuirii unor saline. De menionat sunt i lacurile de acumulare de pe Olt: Deti, Rmnicu Vlcea, Rureni, Govora, Ioneti, Zvideni, Drgani, i de pe Lotru: Vidra, Malaia. La acestea se adaug acumulrile Jidoaia de pe rul cu acelai nume i Petrimanu pe Latoria, de dimensiuni mai reduse. B.Potentialul turistic antropic Demografie Populaia stabil a Climnetiului la 1 martie 2002 numra 8.605 de locuitori, reprezentnd 2,1% din populaia judeului. n perioada 1995 2002 s-a nregistrat o scdere a
numrului populaiei pe fondul scderii ratei natalitii, mbtrnirii populaiei i a migraiei populaiei ctre oraele mai mari. Numrul locuinelor la nivelul anului 2002 era de 3.147 Densitatea medie n teritoriu este de 80,8 loc./km2, nivel superior mediei pe jude (71,7 loc./km2). n realitatea, densitatea populaiei este mult mai ridicat, datorit turitilor sosii n staiune pe parcursul anului.
Ani
Anul 2006 Sexe Medii de rezidenta Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
UM: Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Total
Total
Valcea
415047
412337
410309
408518
407431
Urban
Valcea
188449
187753
186538
185618
185388
Rural
Valcea
226598
224584
223771
222900
222043
Masculin Total
Valcea
203518
202290
201123
200191
199664
Urban
Valcea
91140
90857
89994
89422
89322
Rural
Valcea
112378
111433
111129
110769
110342
Feminin
Total
Valcea
211529
210047
209186
208327
207767
Urban
Valcea
97309
96896
96544
96196
96066
Rural
Valcea
114220
113151
112642
112131
111701
Ani
Anul 2006 Niveluri de instruire Sexe Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
UM: Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Numar persoane
Total
Total
Valcea
5435
5327
5400
5273
Masculi n
Valcea
1651
1564
1579
1522
Feminin
Valcea
3784
3763
3821
3751
In invatamantul prescolar
Total
Valcea
762
791
807
793
Masculi n
Valcea
Feminin
Valcea
762
789
807
793
In invatamantul preuniversitar
Total
Valcea
4633
4497
4543
4440
Masculi n
Valcea
1641
1551
1559
1510
Feminin
Valcea
2992
2946
2984
2930
In invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)
Total
Valcea
3175
3026
3146
3104
Masculi n
Valcea
1052
957
1008
991
Feminin
Valcea
2123
2069
2138
2113
In invatamantul primar (inclusiv invatamantul special)
Total
Valcea
1158
1111
1118
1112
Masculi
Valcea
259
228
246
239
Feminin
Valcea
899
883
872
873
In invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special)-secundar ciclul 1
Total
Valcea
2017
1915
2028
1992
Masculi n
Valcea
793
729
762
752
Feminin
Valcea
1224
1186
1266
1240
In invatamantul primar si gimnazial
Total
Valcea
3127
2979
3100
3059
Masculi n
Valcea
1042
945
998
980
Feminin
Valcea
2085
2034
2102
2079
In invatamantul primar
Total
Valcea
1134
1083
1098
1089
Masculi n
Valcea
253
221
242
233
Feminin
Valcea
881
862
856
856
In invatamantul gimnazial secundar ciclul 1
Total
Valcea
1993
1896
2002
1970
Masculi n
Valcea
789
724
756
747
Feminin
Valcea
1204
1172
1246
1223
In invatamantul special primar si gimnazial
Total
Valcea
48
47
46
45
Masculi n
Valcea
10
12
10
11
Feminin
Valcea
38
35
36
34
In invatamantul special primar
Total
Valcea
24
28
20
23
Masculi n
Valcea
Feminin
Valcea
18
21
16
17
In invatamantul special gimnazial
Total
Valcea
24
19
26
22
Masculi n
Valcea
Feminin
Valcea
20
14
20
17
In invatamantul secundar ciclul 2
Total
Valcea
1430
1443
1378
1320
Masculi n
Valcea
588
584
544
514
Feminin
Valcea
842
859
834
806
In invatamantul liceal
Total
Valcea
1409
1424
1357
1320
Masculi n
Valcea
571
570
529
514
Feminin
Valcea
838
854
828
806
In licee si colegii teoretice
Total
Valcea
678
781
618
586
Masculi n
Valcea
259
317
232
225
Feminin
Valcea
419
464
386
361
In licee tehnice - total, din care:
Total
Valcea
268
190
330
305
Masculi n
Valcea
135
90
146
134
Feminin
Valcea
133
100
184
171
- In licee tehnice
Total
Valcea
330
305
Masculi
Valcea
146
134
Feminin
Valcea
184
171
In licee agricole
Total
Valcea
86
Masculi n
Valcea
40
Feminin
Valcea
46
In licee silvice
Total
Valcea
91
82
71
69
Masculi n
Valcea
39
36
30
29
Feminin
Valcea
52
46
41
40
In licee veterinare
Total
Valcea
76
84
88
Masculi n
Valcea
34
34
32
Feminin
Valcea
42
50
56
In licee economice
Total
Valcea
154
166
171
153
Masculi n
Valcea
49
46
56
41
Feminin
Valcea
105
120
115
112
In licee administrative si de Total servicii
Valcea
13
Masculi n
Valcea
Feminin
Valcea
12
In scoli normale
Total
Valcea
95
90
49
41
Masculi n
Valcea
30
30
17
15
Feminin
Valcea
65
60
32
26
In licee de muzica
Total
Valcea
28
30
25
33
Masculi n
Valcea
12
10
16
Feminin
Valcea
16
20
17
17
In seminarii teologice
Total
Valcea
Masculi n
Valcea
Feminin
Valcea
In licee speciale tehnice total, din care:
Total
Valcea
24
Masculi n
Valcea
15
Feminin
Valcea
- In licee speciale tehnice
Total
Valcea
24
Masculi n
Valcea
15
Feminin
Valcea
In invatamantul profesional Total
Valcea
21
19
21
Masculi n
Valcea
17
14
15
Feminin
Valcea
In scoli profesionale speciale
Total
Valcea
21
19
21
Masculi n
Valcea
17
14
15
Feminin
Valcea
In invatamantul postliceal
Total
Valcea
28
28
19
16
Masculi n
Valcea
10
Feminin
Valcea
27
18
12
11
In scoli postliceale de specialitate
Total
Valcea
28
28
19
16
Masculi n
Valcea
10
Feminin
Valcea
27
18
12
11
In invatamantul universitar
Total
Valcea
40
39
50
40
Masculi n
Valcea
10
11
20
12
Feminin
Valcea
30
28
30
28
Evoluia populaiei la recensminte: Structura etnic a populaiei Romni: Maghiari: Romi (igani): Ucraineni: Germani: Total: Romn: Maghiar: Rromanes (igneasc): Ucrainean: German: Alta limb matern: 8,308 15 278 1 3 8,605 8,531 14 54 1 3 2 99.14 % 0.16 % 0.62 % 0.01 % 0.03 % 0.02 % 96.54 % 0.17 % 3.23 % 0.01 % 0.03 %
Structura populaiei dup limba matern
Total: Structura populaiei dup religie Ortodox: Romano-catolic: Reformat: Penticostal: Greco-catolic: Adventist de ziua a aptea: Unitarian: Alt religie: Religie nedeclarat:
8,605 8,519 10 1 22 5 32 5 10 1 99.00 % 0.11 % 0.01 % 0.25 % 0.05 % 0.37 % 0.05 % 0.11 % 0.01 %
Structura populaiei pe sexe si vrste 0-14 ani, barbai: 0-14 ani, femei: 15-59 ani, barbai: 15-59 ani, femei: 60+ ani, barbai: 60+ ani, femei: 787 757 2,756 2,756 639 910 9.14 % 8.79 % 32.02 % 32.02 % 7.42 % 10.57 %
In ceea ce priveste situaia demografic, se observ urmtoarele: * distribuie relativ echilibrat pe sexe, respectiv 49,0% populaie de sex masculin i 51,0% populaie de sex feminin; * numrul celor care se stabilesc cu reedina n Climneti este mai mic dect al celor care prsesc localitatea; * sporul natural este negativ, respectiv 2,8 ; * populaia oraului Climneti se confrunt cu probleme sociale mari datorit faptului c n zon nu exist industrie, agricultur se practic pe zone restrnse avnd un relief de deal i munte, n genere fiind un ora unde predomin turismul. Gradul ridicat al srciei n oraul Climneti (aproximativ 40% din totalul populaiei oraului Climneti se confrunt cu aceast problem) a dus la apariia urmtoarelor aspecte : - lipsa locurilor de munc au generat omaj, dar i migrarea forei de munc tinere; rata omajului a fost de 14% in 2002 ; - completarea veniturilor din munci agricole nu acoper necesitile unei familii pentru cheltuielile zilnice , suprafeele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de cretere a nivelului de trai. - cei mai muli copii instituionalizai provin din familii dezorganizate, unde se ntlnesc
foarte des cazuri de violen familial, prini alcoolici sau privai de libertate i/sau prini analfabei La nivelul Climnetiului populaia salariat reprezint 25% din populaia localitii. Cea mai mare parte a populaiei salariale o regsim n turism (30,0%), comer (19,0%), industrie (16,8%) Activitatea turistic, prin efectul su multiplicator, genereaz locuri de munc i n alte domenii, precum comer (comercializarea de produse i servicii ctre turiti), construcii (reabilitarea i construirea de uniti de cazare, alimentaie etc.), sntate (n cadrul bazelor de tratament) etc. Lipsa locurilor de munc a generat omaj, dar i migrarea forei de munc tinere. Istoricul aezrii Calimanesti Aceast localitate, n care Mircea cel Btrn a ctitorit mnstirea Cozia, este cunoscut nc din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zon. n anul 138 romanii cucerind Dacia ridic aici un castru de aprare n locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfnt al dacilor, Kogaionon (muntele Cozia de astzi), cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela", Arutela fiind denumirea roman a rului Olt. Construcia castrului a fcut ca n jurul lui s se dezvolte o aezare rural bine nchegat i bine dezvoltat pe ambele maluri ale Oltului. ns aceast obte steasc se va destrma n secolul V, fiind mprit ntre conductorii ei, Climan, erban, Stoian i Bogdan. Noile aezri se vor numi Climneti pe locul actualului ora, Stoieneti, Serbneti pe dealul de sub masivul Cozia, i Bogdneti la sud de actualul ora pe malul drept al Oltului. Climnetiul are un trecut zbuciumat, determinat de mprejurrile istorice i sociale ale epocilor trecute. Satul lui Climan, a luat fiin n jurul mnstirii Cozia. Legenda spune c mnstirea Cozia - de care este legat naterea satului - a fost ridicat n apropierea alteia, zidit de Negru Vod, care se gsete la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mnastirea Cozia. ntemeierea Principatelor Romne la 24 ianuarie 1859, gsete n jurul mnstirii Cozia un mnunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munilor pn spre apa Oltului. "n aceste case i triau nevoile civa romni care, poate fceau puntea de legtur dintre strmoii notri daco-romani i noi romnii" [2]. Localitatea sub denumirea de Climneti este atestat documentar prima dat la 20 mai 1388 de ctre Mircea cel Btrn "...a binevoit domnia mea s ridic din temelie o mnstire...la locul numit Climneti pe Olt, care a fost mai nainte satul boierului domniei mele Nan Udob pe care cu dragoste i mult osrdie, dup voia domniei mele, l-a nchinat mai nainte zisei mnstiri". n afar de mnstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Btrn, unde se afl locul de venic odihn al su i al maicii Teofana, mama celui care la nceputul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor romne, Mihai Viteazul, se mai gsesc Schitul Ostrov i mnstirile Turnu i Stnioara construite n diferite epoci ale istoriei. Climnetiul,a fost vizitat dealungul existenei sale de oameni deosebii ai culturii romne. Amintim, c Mihai Eminescu, poetul naional al romnilor, trecnd prin aceast aezare venind dinspre Ardeal i vizitnd mnstirea Cozia, n anul 1882, face o remarc zguduitoare a strii de fapt a ceace ajunsese locaul ctitorit i totodata loc de odihn venic a marelui domn Mircea cel Btrn. Arat poetul n ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia, unde este mormntat Mircea I, cel mai mare domn al rii Romneti, acela sub care ara cuprindea amndou malurile Dunrii pn n mare, Cozia locul unde e mormntat familia lui Mihai vod Viteazul, un monument istoric aproape egal ca vechime ca ara - ce-a devenit aceasta? Pucrie."
ntr-o iarn geroas a anului 1909, "poetul ptimirii noastre", Octavian Goga, a venit la Climneti pentru a pregti apariia volumului "Ne cheam pmntul". A stat ntr-o csu din Cciulata, aproape de malul Oltului ngheat, al acelui Olt cruia la Budapesta fiind, i dedicase poezia cu acelai nume, fr s-l vad vreodat. Fiecare epoc i-a pus amprenta asupra localitii, mrturiile fiind pstrate i astzi, constituind preuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. Staiunea balneo-climateric Legenda spune c un cioban se spovedete clugrilor mnstirii Cozia spunndu-le c el s-a vindecat de "metehnele trupului" scldndu-se ntr-un lac din "cmpul lui Climan". Crede c acest lac are "puteri cereti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rnite s-au vindecat". Clugrii au verificat mrturia ciobanului i au gsit chiar n jurul mnstirii izvoare de unde "cur piatr pucioas". Meteri n a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lng mnstire o "bolni" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin s se trateze. nsui ctitorul mnstirii Cozia domnitorul Mircea cel Btrn a venit i s-a tratat aici la btrnee. Mai trziu va veni spre vindecare i urmaul su Matei Basarab. Pe la jumtatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomand mpratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boal a ficatului, apa actualului izvor nr. 1 de la Cciulata. Apa era mbuteliat i dus cu potalionul la Paris. De asemeni Franz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Cciulata. Datorit faimei apelor miraculoase staiunea Climneti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltrii de la ctun la sat, comun, ora, ci a trecut direct la stadiul de staiune. Frumuseea locurilor este aceea care-i determin pe marii potentai ai nceputului de secol XX s-i construiasc splendide vile n stil elveian, un sanatoriu i cazinouri (cldirea actualei biblioteci i unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanelor ntr-un peisaj ncnttor a Vii Oltului, plin de verdea i de aerul curat al munilor. Dup 1900 la Climneti se construiete "Hotel Central", dotat cu o baz de tratament, la nceput bi, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odat pacienii fac i cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se afl att la Climneti-Centru, ct i la Cciulata. n anul 1912, pe insula Ostrov, unica insul a rului Olt locuibil, de fapt unica insul a unui ru interior din Romnia, n cadrul mirific al unei pduri seculare de brad se construiete un cazinou n partea de sud la locul numit la Vltoare. n acest loc de-a lungul timpului au avut loc ntreceri sportive ale nottorilor locali. Deasemeni a fost amenajat o popicrie i o scen, locul prezentrii unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturitii nu numai prin prezena cazinoului, pdurii seculare i susurului cristalin al apelor btrnului Alutus. Insula a fost i este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab. De remarcat este faptul c n anii 1975-1980, datorit lucrrilor de amenajare hidrotehnic a Oltului insula a fost supranlat, de asemeni i schitul, ns autorittile de atunci au considerat c nu este necesar i reconstrucia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toat pdurea secular a fost distrus, aceea replantat nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cndva. i mai mult, fr niciun respect cel puin de o ctitorie a unuia din importanii domnitori ai neamului romnesc, ce s mai discutm de un lca de nchinciune, lng schit au construit un trand. Dup 1989, lucrurile au intrat ntr-un fga normal, insula fiind acum cedat schitului. Tot cu aceast ocazie a lucrrilor hidro, au disprut i cele dou bacuri care traversau Oltul la Pua i din insula Ostrov la fosta halt CFR, Climneti.
Staiunea, n timp se extinde ctre Cciulata unde exist izvoare termale i minerale din belug, iar apoi ctre Cozia, prin construirea de hoteluri i baze de tratament. La Pua se afl una din cele mai mari tabere colare i studeneti, locul unde generaii de elevi i studeni au petrecut clipe de neuitat ale vacanelor colare. De aici au pornit n drumeii spre mnstirile Turnu, Stnioara, Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) i muntele Cozia, magnificul urs de piatr culcat pe spate. Tot neuitate au rmas i serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Industria de baz a oraului este cea a turismului balnear. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri, vile turistice, pasuri si chiar popasuri turistice, dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau), de legume si fructe. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti - Vinicola Dragasani, situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara; viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul, nucul si alunul; -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona;
-dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase.
cresterea
puietului;
Ani
Principalele culturi
Forme de proprietate
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
UM: Kg/ ha
Kilograme
Kilogram e
Kilogram e
Kilogram e
Kilogram e
Cereale pentru boabe
Total
Valcea
4031
3743
2179
3082
4545
Sector privat
Valcea
4033
3741
2179
3083
4545
din care: Exploatatii agricole individuale
Valcea
4077
3746
2187
3089
4563
Grau si secara
Total
Valcea
2690
2052
3182
3167
Sector privat
Valcea
2690
2052
3182
3167
Valcea
2705
2123
3222
3187
Grau - total
Total
Valcea
3258
2690
2052
3182
3167
Sector privat
Valcea
3260
2690
2052
3182
3167
Valcea
3337
2705
2123
3222
3187
Grau comun
Total
Valcea
3258
2690
2052
3182
3167
Sector privat
Valcea
3260
2690
2052
3182
3167
Valcea
3337
2705
2123
3222
3187
Grau dur
Total
Valcea
2000
Sector privat
Valcea
2000
Orz si orzoaica
Total
Valcea
3016
3007
2555
2848
3612
Sector privat
Valcea
3016
3007
2555
2848
3612
Valcea
3018
3007
2555
2829
3612
Orz
Total
Valcea
2834
2993
2732
2936
3995
Sector privat
Valcea
2834
2993
2732
2936
3995
Valcea
2841
2993
2732
2917
3995
Ovaz
Total
Valcea
2008
2137
1346
1616
1559
Sector privat
Valcea
2008
2136
1346
1616
1559
Valcea
2013
2140
1345
1615
1558
Porumb boabe
Total
Valcea
4487
4063
2249
3173
5089
Sector privat
Valcea
4486
4060
2249
3174
5089
Valcea
4489
4057
2246
3177
5091
Sorg
Total
Valcea
2000
3000
3000
Sector privat
Valcea
2000
3000
3000
Valcea
2000
3000
3000
Mazare boabe
Total
Valcea
1250
Sector privat
Valcea
1250
Fasole boabe
Total
Valcea
1415
794
895
1187
1188
Sector privat
Valcea
1415
794
895
1187
1188
Valcea
1415
794
895
1187
1188
Floarea soarelui
Total
Valcea
712
1517
459
939
835
Sector privat
Valcea
712
1517
459
939
835
Valcea
1573
383
Rapita
Total
Valcea
1774
1165
Sector privat
Valcea
1774
1165
Sfecla de zahar
Total
Valcea
22000
Sector privat
Valcea
22000
Valcea
22000
Tutun
Total
Valcea
400
Sector privat
Valcea
400
Cartofi - total
Total
Valcea
11983
11666
13805
11995
17267
Sector privat
Valcea
11983
11666
13805
11995
17270
Valcea
11987
11666
14031
11993
17276
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
Total
Valcea
13605
10029
7174
11105
10973
Sector privat
Valcea
13605
10029
7174
11105
10973
Valcea
13605
10029
10307
11105
10973
Cartofi de toamna
Total
Valcea
11803
11803
14162
12141
18066
Sector privat
Valcea
11803
11803
14162
12141
18070
Valcea
11808
11803
14170
12139
18078
Tomate
Total
Valcea
8883
15131
14164
14527
13998
Sector privat
Valcea
8804
15135
14164
14527
13997
Valcea
8732
15134
14155
14526
13991
Ceapa uscata
Total
Valcea
12493
12690
10089
10251
10891
Sector privat
Valcea
11870
12692
10089
10251
10891
Valcea
11685
12692
10088
10262
10889
Usturoi uscat
Total
Valcea
4755
4972
4703
4523
4912
Sector privat
Valcea
4752
4963
4703
4523
4912
Valcea
4739
4963
4711
4520
4912
Varza alba
Total
Valcea
11761
27995
18321
17051
18305
Sector privat
Valcea
11733
28006
18321
17051
18304
Valcea
11704
28005
18331
17052
18300
Ardei
Total
Valcea
14867
16455
11539
11945
15910
Sector privat
Valcea
14888
16471
11539
11945
15910
Valcea
14875
16489
11543
11945
15915
Pepeni verzi si galbeni
Total
Valcea
19000
6000
20538
Sector privat
Valcea
19000
6000
20538
Valcea
19000
6000
20538
Furaje perene
Total
Valcea
15720
14727
15371
15405
15374
Sector privat
Valcea
15739
15004
15341
15606
15608
Valcea
17181
15042
15314
15610
15620
Lucerna (in echivalent masa verde)
Total
Valcea
20105
18155
17129
17689
17429
Sector privat
Valcea
20105
18156
17090
17692
17433
Valcea
20535
18153
17063
17695
17442
Trifoi (in echivalent masa verde)
Total
Valcea
11823
10024
12863
12769
13258
Sector privat
Valcea
11823
10024
12861
12769
13256
Valcea
16000
10021
12831
12768
13254
Furaje verzi anuale
Total
Valcea
8176
7403
12366
14628
14597
Sector privat
Valcea
8176
7403
18286
14628
14597
Valcea
8121
7320
18071
14620
14597
Porumb verde furajer Total
Valcea
30000
25500
13000
15250
31600
Sector privat
Valcea
30000
25500
13000
15250
31600
Valcea
25500
11500
15250
31600
Ani
Imbunatatiri funciare
Modul de folosinta a terenurilor
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
UM: Ha
Hectare
Hectar e
Hectar e
Hectar e
Hectar e
Lucrari de combaterea eroziunii si de ameliorare a terenurilor - total
Suprafata totala amenajata
Valcea
65102
65102
65102
65102
65102
Suprafata agricola amenajata
Valcea
59010
59010
59008
59001
59001
Teren arabil
Valcea
12992
12992
12991
12991
12991
Pasuni naturale
Valcea
18751
18751
18751
18749
18749
Fanete naturale
Valcea
6861
6861
6861
6857
6857
Vii, pepiniere viticole si hameisti
Valcea
4490
4490
4490
4490
4490
Livezi de pomi, pepiniere, arbusti fructiferi
Valcea
15916
15916
15915
15914
15914
Lucrari de drenaj total
Suprafata totala amenajata
Valcea
2470
2470
2470
2470
2470
Suprafata agricola amenajata
Valcea
2470
2470
2470
2470
2470
Teren arabil
Valcea
1740
1740
1740
1740
1740
Dotari tehnico-edilitare Datorit atraciilor naturale i antropice deosebite din staiune i din mprejurimi, a factorilor naturali de cur, n staiune au fost construite o serie de uniti de cazare, nc din 1882 -1884.
Dup 1990 au aprut structuri noi de cazare turistic, precum vilele (n anul 2004 funcionnd 19 astfel de uniti) i pensiunile urbane (n numr de 8, la nivelul anului 2004) Structura capacitii de cazare pe tipuri de uniti n anul 2004, comparativ cu anul 1989, se prezenta astfel:

Dac n anul 1989 numrul structurilor de cazare era de 53, dintre care 42 case de odihn, n 2004, acesta este de 38. n anul 1989, o pondere important n capacitatea de cazare o deineau casele de odihn, acestea fiind n numr de 42, avnd 624 camere i 1.421 locuri. La nivelul anului 1989, existau 53 uniti, cu 2.157 camere i 4.582 locuri. Comparativ cu anul 1989, n 2004, structura unitilor de cazare s-a diversificat; cele 38 de uniti de cazare au 1.653 de camere i 3.425 locuri.
La nivelul anului 2004, structura capacitii de cazare din staiunea Climneti Cciulata este urmtoarea:

din totalul de 38 uniti, 6 uniti sunt de 3*, 16 uniti sunt de 2* i respectiv 16 uniti sunt de 1*; din cele 3.425 de locuri, 139 sunt de 3* (respectiv 4,1 %); 2.058 de 2* (respectiv 60 %) i 1.390 de 1* (respectiv 35,9 %); din cele 139 locuri de cazare de 3*, 67,7 % sunt n vile i 32,3 % n pensiuni urbane; cele 2.058 locuri de cazare de 2* au urmtoarea distribuie pe tipuri de uniti de cazare: 89,4 % n hoteluri; 0,7 % n moteluri; 7,2 % n vile; 2,7 % n pensiuni urbane; cele 1.390 de locuri de cazare de 1* au urmtoarea distribuie pe tipuri de uniti de cazare: 20,7 % n hoteluri; 5,8 % n moteluri; 35,9 % n vile; 1,7 % n cabane turistice; 2,3 % n pensiuni urbane; 2,3 % n popasuri i respectiv 31,3 % n csue turistice; la nivelul hotelurilor 86,5 % din locurile de cazare sunt de 2*, restul de 13,5 % fiind de 1*.
Hotelul Cciulata a fost modernizat, fiind n prezent n procedur de reclasificare la 3*. Alte dou hoteluri, respectiv Cozia i Oltul, urmeaz a fi renovate i modernizate i supuse procedurii de reclasificare. n staiune mai exist hotelul Vlcea, cu circuit nchis, aflat n administrarea Serviciului Romn de Informaii. Acesta are o capacitate de 200 de camere i 400 de locuri.La nivelul anului 2004, n localitate funcioneaz 8 restaurante, cu un total de 2.312 locuri la mese i 332 locuri la mese pe teras. Majoritatea acestora se regsesc n componena unor uniti de cazare, n principal hoteluri (Cciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian). Raportul dintre numrul locurilor la mas i numrul locurilor de cazare este de 1,12. raport ce arat o distribuie destul de echilibrat. La nivelul localitii exist i alte uniti de alimentaie, ce totalizeaz 274 locuri la mese. Baze de tratament n ceea ce privete dotrile pentru turismul balnear, staiunea Climneti Cciulata dispune de instalaii de tratament n cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. Instalaii de tratament i proceduri de tratament:

buvete cu ape minerale pentru cur intern; bazine cu ap termal pentru kinetoterapie;
instalaii pentru hidroterapie: afuziuni, bi de plante, bi cu bioxid de carbon, du scoian, du subacval, bi pariale sau totale, bi galvanice, du masaj; mpachetri cu parafin; inhaloterapie (inhalaii); instalaii pentru aerosoloterapie; instalaii pentru electroterapie; sal de gimnastic medical; acupunctur; trand termal cu ap sulfuroas, n aer liber, pentru afeciuni reumatismale; laboratoare pentru teste funcionale; cabinete medicale pentru diverse aciuni.
Bazele de tratament aferente hotelurilor din staiune sunt urmtoarele:

Climneti pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile; Cozia - pentru hotelurile Cciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile; Vlcea - pentru hotel Vlcea (cu circuit nchis, n administrarea Serviciului Romn de Informaii ); 5 cabinete medicale pentru hotelurile Cciulata, Cozia, Oltul; 1 cabinet medical pentru Hotel Central.
Cciulata gzduiete un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmrilor hepatitei. Tot aici se afl i singurul sanatoriu din ar pentru cei bolnavi de silicoz. n staiunea Climneti se afl o clinic aparinnd Institutului de Balneofizioterapie i Recuperare Medical din Bucureti, o secie a Catedrei de specialitate din cadrul Universitii de Medicin i Farmacie Bucureti, precum i o staie de mbuteliere a apei minerale. Dotri de agrement Posibilitile de agrement la nivelul staiunii sunt diverse, de la drumeii montane, la vizitarea obiectivelor religioase i culturale din mprejurimi. Totodat, n staiune exist un numr redus de dotri specifice de agrement, care s poat oferi turitilor posibilitatea petrecerii plcute a timpului liber. Dotrile de agrement din staiune sunt:
Piscine Acoperite (ap geotermal) Hotel Central - 2 bazine, 30 locuri concomitent; Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent. Descoperite Hotel Oltul - 1 bazin, 60 locuri concomitent; Popas turistic Cciulata - 1 bazin, 60 locuri concomitent; trand Climneti - 2 bazine, 80 locuri concomitent. Terenuri de sport - 4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul Cozia Cciulata. Sli de gimnastic (hotelurile Cciulata, Cozia, Oltul). Sal sport la coala General erban Vod Cantacuzino Climneti Cas de cultur (cu sal de spectacole).
Cinematograf. Biblioteci (hotelurile Cciulata, Olt, Central). Sli de jocuri. Discotec.
Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regsesc n staiunea Climneti Cciulata sunt:

Bioclimat sedativ, de cruare - nconjurat de jur imprejur de pduri, staiunea are un aer curat i sntos, bogat n ozon. Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, iodurate, bicarbonatate, n principal hipotone, dar i hipertone, avnd compoziii chimice i temperaturi variabile (mineralizare ntre 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius i hipertermale 49,5 grade Celsius). n staiune exist 12 izvoare atermale i 3 izvoare termale.
Teritoriul oraului din punct de vedere al reliefului, se poate grupa n trei zone : lunca rului Olt, dealurile i muni. Zona de lunc este favorabila culturilor agricole, predominante fiind cele de porumb i cartof. Zona colinar este bogat n plantaii de pomi fructiferi, n special mr i prun. Zona mpdurit este variat ca specii arboricole, dominante fiind ns padurile de foioase (n special fag) pn la altitudinea de 1200 metri i de rinoase (brad, molid, pin) mai sus de acest nivel. La nlimi de peste 1500m domin punile i golurile alpine. Pdurea care acoper peste 73,77% din teritoriu ofer o serie de resurse naturale cu valoare economic dintre care cele mai importante sunt lemnul, fructele de pdure, ciupercile i fondul cinegetic.
C.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie
ntiul document care vorbete de Calimaneti, ca de altfel i despre Manastirea Cozia, este datat la 20 mai 1388 (6896). Aici Mircea cel Batrn spune ca: ,, a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire .. . la locul numit Calimaneti, pe Olt, care a fost mai nainte satul boierului domniei sale Nan Udoba, pe care cu dragoste i multa osrdie, dupa voia domniei mele, la nchinat mai nainte, zisei manastirii.
Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos, aratnd ca ,,este plina de toate bunatatile, ,,care i noi am vazut cu ochii notri acel loc i i-am zis pamntul fagaduit. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, ceramica recoltata aici ncadrndu-se n culturile Cotofeni i Glina3. Descoperirile de la Cozia Veche, tezaurul de monede dacice, format din 300 piese gasit la Jiblea, precum i monedele de la Bivolari, atesta existenta unei zone cu puternice aezari dacice, unde se afla i un puternic nod rutier. Dupa cucerirea Daciei, romanii au mpnzit teritoriile care nconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. Pe malul stng al Oltului, n poiana Bivolari, n timpul lui Hadrian, romanii au ridicat castrul Arutela n anii 137 138, ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului. Marile evenimente petrecute n istoria neamului au avut rasunet i corespondente i n acest loc de tara. 1821 Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a ngriji zaharelele ce sunt acolo i tot aici i-au gasit refugiu paoptitii Dinicu Golescu, Popa apca i altii, iar A. I. Cuza va cunoate entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului n iunie 1859. n anii urmatori lui 1864, Calimaneti i stabilete definitiv vatra prezentnd n cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneti, Gura Vaii, Seaca, Tigania i Caciulata. Urmnd firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial n care i-au gasit sfritul multi locuitori din Calimaneti i Jiblea, urmnd apoi cel de al Doilea Razboi Mondial n care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe i snge. Fiecare generatie trebuie sa-i cunoasca istoria neamului, istoria locurilor unde traiete, nici noi nu o putem uita, de aceea ne-o amintim i astazi. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara izvoarele tamaduitoare - i cum spunea Alexandru Golescu Negru n 1859 ,,o comoara, un izvor unic n felul sau Caciulata. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneti l mentioneaza C. Marsil n 1827 n ,,Curierul Romnesc iar prima analiza a apelor a fost facuta n 1830 de dr. C. Fr. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard n anii 1868 1869. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare, ferind izvorul de furia apelor. n temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila, domnitorul Barbu tirbei a dispus sa se efectueze lucrari de captare i aductie a apelor minerale, sa se cladeasca ,,un numar de 50 de ncaperi de bai i alte attea osebite ncaperi de locuinta fapt ce s-a petrecut cu mult mai trziu. Tot doctorul Carol Davila este acela care dndu-i seama de efectul curativ al izvorului Caciulata nr. 1 l recomanda i mparatului Frantei Napoleon al 3-lea care face cura, suferind de litiaza urinara. n anul 1873 la expozitia internationala a apelor minerale de la Viena, apei de Caciulata i se atribuie medalia de aur, iar buteliile de Calimaneti obtin mentiuni. La expozitia internationala de alimentatie i ape minerale ce a avut loc la Bruxelles, apa de Caciulata primete cea mai mare recompensa ,, Diplome de Grand Prix nsotita de medalia de aur. ntre 1882 1884 s-a construit Stabilimentul balnear de la Calimaneti, cu servicii complexe de masa, cazare i tratament, actualul hotel Central care a cunoscut serioase mbunatatiri n anii din urma. n anii 1901 1902 izvorul Caciulata este captat, lucrarea fiind executata de inginer I. G. Cantacuzino. Din 1910, statiunea trece n concesiunea Societatii ,,Govora Calimaneti, iar n 1912 se construiete Cazinoul din Ostrov. n 1924 se construiesc Hotelul 1 i Jantea, Bazarul i Teatrul cu Terasa Olt (localul unde astazi functioneaza biblioteca).
Din 1927, Calimaneti devine ora. Primul director medical al statiunii a fost doctor C. Frumuianu, a carei statuie se afla n fata hotelului Central. 1928 1944 pavarea oselei din dreptul primariei pna la izvorul Caciulata. La 25 aprilie 1948, doctor Traian Dinculescu, asistat de directorul tehnic al statiunii, Ludovic Balogh, a predat primarului oraului Calimaneti, Tiberiu Cioroianu, bunurile societatii ,,Govora Calimaneti care, dupa actul nationalizarii au intrat n proprietatea statului. Au urmat ani i ani n care s-au adaugat numeroase obiective social-culturale care au ntregit zestrea oraului Calimaneti cu localitatile sale aferente: Seaca, Jiblea Veche, Jiblea Noua, Paua i Caciulata. n Caciulata cele doua hoteluri, Vlcea i hotelul Sindicatelor (hotel Traian), ofera celor sanatorizati conditii optime de cazare i tratament. 7 septembrie 1977 este actul de natere al ctitoriei celei mai mari hidrocentrale de pe Olt hidrocentrala de la Turnu care dispune de putere instalata de 70 de megawati apoi a urmat o alta la Calimaneti unde zeci de oameni au cladit salba de lumini de pe Olt. Complexul balnear Cozia, care cuprinde cele trei hoteluri: Caciulata, Cozia i Oltul, date n folosinta ntre anii 1976 1979, cu dotarile existente fac ca aceasta microstatiune Cozia sa fie un sezon permanent pentru turitii care poposesc aici, directori ai statiunii erau atunci Constantin Predescu i doctor Gheorghe Mamularu. Pentru ca tot vorbeam despre comori i muntii care nconjoara Cozia Narutu i-am putea numi aa. Istoricul grec Herodot credea ca este muntele sfnt al dacilor Kogaionon. Un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica, cu o rezervatie naturala complexa nfiintata n 1966, declarata Parc National n 1990, cu o fauna i o flora deosebita i o clima specifica muntilor de naltime mijlocie care asigura adapost depresiunii Jiblea n care ne aflam, fiind feriti de temperaturi foarte scazute iarna sau foarte ridicate n timpul verii, la aceasta contribuind i padurile din jur. 18 octombrie 2001 darea n folosinta a instalatiei de distributie a apei geotermale pentru ncalzirea locuintelor, lucrare la care a contribuit Cancelaria Austriei prin donatia facuta. Pe meleagurile noastre, vatra cu bogate traditii istorice i culturale, documentele atesta existenta colii nca din secolele XIV XV. La manastirile Cozia, Bistrita, Govora i Rmnic a ars flacara sacra a culturii, meterii copiti i tipografi au durat opere trainice. Prima coala manastireasca functioneaza n 1415 la Cozia, ctitoria lui Mircea cel Batrn. n linitea de la manastire s-au zamislit ,,Pripealele lui Filotei monahul (Filos) marele logofot al lui Mircea cel Batrn), testamentul zguduitor al Teofanei mama lui Mihai Viteazu, Lexiconul slavoromn al lui Mardarie Cozianul, Ghenadie Cozianul poate fi socotit cel dinti poet romn popular, arhimandrit Gamaliil Vaida a lasat motenire lucrarile valoroase despre ctitoria voievodului, Manastirea Cozia i alte talmaciri. n secolul XVIII functionau n continuare colile manastireti iar continuitatea acestora este demonstrata i de o inscriptie n pridvorul bolnitei din martie 1774. n 1820, din initiativa unui grup de locuitori aflam ca ia fiinta prima coala cu dascali platiti de catre parintii elevilor cu doi sfanti pe luna, iar certitudinea de existenta la Calimaneti o avem n 1837 cnd aceasta era frecventata de 61 de elevi (52 baieti, 9 fete) din totalul de 282 de copii. n 1857 la Jiblea Veche functiona coala cu trei clase avnd 28 de elevi iar n 1907 ministrul de atunci Spiru Haret a participat la aniversare. nceputuri care de-a lungul timpului au facut sa privim realitatea de astazi, cnd n oraul nostru functioneaza trei unitati de nvatamnt general, Grupul colar Administrativ i de Servicii unitati dotate cu laboratoare, spatii pentru desfaurarea n conditii optime a unui nvatamnt care, prin dascalii care i desfaoara activitatea aici, elevilor, foarte multi la numar, sa obtina premii i distinctii la olimpiadele pe tara. Foarte multi absolventi de liceu au reuit sa-i nscrie numele n diverse sfere de activitate: medici, profesori, cercetatori, actori, scriitori, sociologi, publiciti, pictori i altele.
Din toamna anului 1998 a luat fiinta prima forma de nvatamnt superior: Colegiul de Geografie, ca filiala a universitatii din Bucureti, iar n 1999 o filiala a Facultatii de tiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. La 12 decembrie 1914, la Calimaneti se pun bazele ,,Societatii de Patronaj colar, care i propune sa contribuie la organizarea de activitati cultural educative de masa n coala ct i n rndul satenilor, organizarea unei biblioteci, al unui muzeu colar cu diferite obiecte intuitive conform programei colare. O data cu construirea caminului cultural n 1939, aici se gasea o sala de spectacole i biblioteca sateasca nzestrata cu carti din diferite domenii. 1950 este anul n care ia fiinta biblioteca statiunii cu un fond de carte de aproximativ 2000 de volume iar astazi zestrea ei i de ce nu i a noastra se ridica la 60.000 de volume, un fond bogat, diversificat, ce poate satisface gusturile cititorilor de toate vrstele, de toate profesiile. Biblioteca A. E. Baconsky mai cuprinde donatii n carte facute de Leon Baconsky, 8 tablouri portrete apartinnd pictorului calimanetean Virgil Moise, expozitia de pictura ,,Calimaneti odinioara cu 25 de tablouri donate de pictorul Mihai Scarlatescu, 400 de volume cu autografele scriitorilor care s-au ntlnit cu cititorii, activitatea desfaurata cu cele doua filiale la Jiblea Veche i Jiblea Noua, cenaclu literar, nscrie aceasta institutie pe primul loc n judet, asta datorata i oamenilor pasionati de aici. Casa de cultura a desfaurat activitati bogate de-a lungul timpului, ne vom opri la cteva dintre ele: 1.Constituit la 31 mai 1950 Teatru de amatori al Caminului cultural Jiblea Veche, preluat de Casa de cultura a desfaurat o activitate prodigioasa, laurii n-au ntrziat sa apara i n 1971, la cel aselea festival de teatru de amatori ,,I. L. Caragiale cu piesa ,,Comedie cu olteni de Gheorghe Vlad, obtine locul I i titlul de laureata cu medalia de aur. Erau n formatie Alexandru Balael, Constantin Roznovan, Emilian Popescu, sotii Maria i Aurel Baidan, Marijana Zamfir, Georgeta Georgescu, Florin Chiriac, Marin Cornelia i altii. S-au adaugat alte i alte piese din repertoriul dramaturgiei romneti i universale. 2. Doina Oltului anii 1968 1978 ansamblu de cntece i dansuri sub conducerea dirijorului Mihai Preda i a coregrafului Aurel Cinca, ansamblu care efectueaza primul turneu artistic n strainatate din istoria culturala a Vlcii, 7 17 iunie 1969 n Bulgaria la Tolbuhin, 3 8 iulie 1970 Iugoslavia Ohrid, 22 26 iulie 1972 Italia la Tarcento. Se poate spune ca cele trei turnee au marcat anii de pionierat ai afirmarii valorilor culturale vlcene. 3. 1970 Festivalul National ,,Cntecele Oltului, care a nceput n vara anului 1969 la Fagara. n ultimii ani din nou se desfaoara numai la Calimaneti i devine un lung poem simfonic al cntecului i dansului popular la care participa mesageri din judetele strabatute de Olt: Harghita, Covasna, Braov, Sibiu, Vlcea, Teleorman i Olt. Au mai fost prezente la festival formatii din: Mexic. Bulgaria, Turcia i Cipru. Tot n acest cadru avem n fiecare an i o ,,frumoasa Oltului. 4. Teatru de papui condus de profesor David Ion obtine deasemenea premiul nti, corul mixt al sindicatului nvatamnt condus de profesor Crstea Veronica i grupul vocal feminin condus de profesor Dicu adauga n palmaresul lor premii peste premii. Vila scriitorilor Gala Galaction a fost un loc n care pna la 1989 foarte multi condeieri i-au gasit refugiul i linitea necesara pentru a crea, amintim doar pe ctiva: Marin Preda, Laurentiu Ulici, Mihai Drume, Mircea Sntimbrean, Agatha Grigorescu-Bacovia, Drago Vrnceanu, Constantin Mateescu, Ileana Vulpescu, Amitha Bhose Ray, Alexandru Jebeleanu i altii. S-au oprit aici sa scrie inspirati de Olt i de umbra lui Mircea cel Batrn cum au facuto mai nainte: Grigore Alexandrescu, Octavian Goga, Mihai Eminescu, Gala Galaction, Geo Bogza, A. E. Baconsky, Virgil Carianopol, Adrian Paunescu, Valeriu Anania dar linite i pace nu-i dect la Cozia, la Ostrov, sau n bisericile pe care le avem daruite de naintai i asupra carora trebuie sa ne oprim pentru ca ,,la nceput a fost cuvntul: - Manastirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Batrn ntre anii 1386 1388, 1393, n stil
bizantin autentic, aici aflndu-se mormntul lui Mircea cel Batrn i al maicii Teofana, muzeul manastirii cu valoroase seturi de odajdii din secolele XVI XIX, vechi manuscrise, tiparituri, broderii, obiecte de cult. - Biserica Bolnitei construita n 1544 de catre Radu Paisie. Ea reprezinta un valoros monument de arhitectura. - Schitul Ostrov 1518 1522 ctitoria lui Neagoe Basarab i a sotiei sale Despina Doamna, aici s-a calugarit Teofana mama lui Mihai Viteazu, tot aici aflam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. - Biserica sfintii arhangheli Mihail i Gavril zidita ntre anii 1711 1715 n timpul domniei lui tefan Cantacuzino, denumita i ,,biserica de piatra declarata monument istoric. - Biserica din Paua ridicata n anul 1854 n zilele domnului Tarii Romneti Barbu tirbei, terminata n 1857 n vremea printului Alexandru Ghica Caimacanul. - Biserica din Jiblea Veche este citata ntr-un document din anul 1699 din vremea lui Constantin Brncoveanu, ridicata ntre 1857 1862 n locul celei vechi. - Biserica sfintii apostoli Petru i Pavel din Calimaneti ridicata din initiativa preotului Constantin Constantinescu prin contributia locuitorilor ntre 1910 i s-a trnosit la 1920 n stil arhitectonic romnesc, pictura realizata de Alexandru Hentia (fiul pictorului Sava Hentia). - Biserica din Jiblea Noua zidita ntre 1935 1945 cu contributia enoriailor i a muncitorilor de la cariera Cozia. Pictura Bizantina apropiata de cea de la Fedeleoiu. Vreme de 40 de ani preotul carturar Sandu Dumitru, autor al monografiei eparhiei Rmnicului i a Argeului a retemeluit biserica, a facut subzidiri, a mprejmuit biserica i cimitirul cu ajutorul enoriailor. - Cozia Veche pe ruinele fostei bisericute s-a construit o alta ntre 1996 1997 cu hramul ,,Taierea capului sfntului Ioan Botezatorul (29 august) ctitor Mihaila Ion. i aa s-a scurs vreme, ne aducem aminte ca marele istoric Nicolae Iorga vizitnd aceste locuri de doua ori, numete Calimanetiul ,,Sinaia Vlcii, iar peisajul care ncnta pe oricine, diversitatea factorilor de cura, fac ca aceasta localitate sa fie perla statiunilor de pe valea Oltului. La aceste fapte i ntmplari se vor adauga alte i alte, alte generatii vor talmaci hrisovul lui Mircea cel Batrn, de ce nu i aceasta ,,foaie de zestre a oraului nostru, Calimaneti pe Olt. Alti oameni, aceleai locuri, alte ntmplari. D. Turismul Considerat perla staiunilor de pe Valea Oltului, Climneti - Cciulata este renumit pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul su i pentru numeroasele puncte de atracie turistic din zon. Conform Institutului Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie Ministerul Sntii i Familiei, staiunea Climneti - Cciulata se ncadreaz n categoria staiunilor balneoclimaterice de interes general din Romnia. Totodat, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcia General de Autorizare a Autoritii Naionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor,Construciilor i Turismului, atest Climneti Cciulata ca staiune turistic balnear, ce dispune de resurse de substane minerale, tiinific dovedite i tradiional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaii specifice pentru cur i care au o organizare ce permite acordarea asistenei medicale balneare n condiii corespunztoare.
Resursele turistice naturale din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de:
-Munii Cozia - masiv muntos situat n SV Munilor Fgra prezint forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimate, turnuri, mici escavaii de peteri, forme antropomorfe, ca de pild: "Sfinxul Coziei", "Ciobnaul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.). Altitudine maxim este 1660 m (vf. Cozia).
-Parcul Naional Cozia - Masivul Cozia este strbtut de apele rului Olt prin defileul Gura Lotrului Cozia, fiind constituit ntr-un parc (17.100 ha) de o deosebit originalitate cu un specific aparte care s-a pstrat n decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic i peisagistic. Din punct de vedere botanic exist aici una dintre cele mai pitoreti i valoroase colecii de plante din judeul Vlcea i poate chiar din ar. Doar sub aspect floristic n acest spaiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se gsesc laolalt plante alpine, subalpine, plante termofile i plante rare (garofia de munte, iedera alb, laleaua pestri, mixandrele de stnc, floarea de col). i fauna este bine reprezentat, cele mai importante specii fiind capra neagr i rsul dar i speciile de origine mediteranean scorpionul i vipera cu corn.
-Defileul Oltului - parte integrant a parcului este un coridor ecologic deschis psrilor n migraia lor spre Europa (Lstunul de stnc).
-Oltul - n aval de confluena cu rul Cibin, Oltul i croiete, pe o distan de circa 40 km (ntre Turnu Rou i Climneti), unul dintre cele mai mari i spectaculoase defilee din Carpaii romneti, strpungnd transversal, de la N la S, Carpaii Meridionali.
-Munii Cpnii se ntind de la Climneti pn la Vaideeni, avnd cele mai ridicate nlimi n partea vestic a masivului Nruiu (1.550 m n Crligele Olnetilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte i nclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vrfurile: Sturii - 1.380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotriorului - 876 m, Vrful Olnetilor 1.416 m, Dosul Pmntului - 1.219 m, Fruntea lui Dat - 1.1.79 m. Piramidele din Valea Stncioiului (Rmnicu Vlcea). Cunoscut i sub numele de Piramidele de Pmnt, rezervaia geologic este extins pe o suprafa de 12 ha. Resursele turistice antropice din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de:
-Ansamblul Mnstirea Cozia, cel mai vechi i mai important monument de arhitectur i art medieval din ara Romneasc, este situat la 5 km de staiune i dateaz din anii 13871388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Btrn, care este ngropat aici. Lng mormntul domnului i doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, clugrita sub numele de Teofana. n cadrul Mnstirii, se pot vedea picturi murale datnd din 1391. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarc biserica bolniei, construit la nceputul secolului al XVIlea, care pstreaz n interior frescele originale, printre chipurile zugrvite fiind i portretul lui Mircea cel Btrn i a fiului su. Muzeul Mnstirii Cozia adpostete o valoroas colecie de icoane. Monument UNESCO.
-Mnstirea Turnu ce poart hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului , a fost ctitorit n anul 1676 de ctre mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric i de arhitectur religioas. n apropierea acestui vechi aezmnt monastic se pstreaz i astzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman Arutela, stnca de piatr numit Masa lui Traian i bile termale de la Bivolari pe malul stng al Oltului.
-Schitul Ostrov, ctitorit de Neagoe Basarab i construit ntre anii 1518-1522. Pstreaz picturi murale interioare din 1752-1715. Este situat pe o insul din mijlocul Oltului, unde este amenajat i un parc cu circa 50 de specii de arbori i arbuti.
-Mnstirea Cornetu, ce poart hramul Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul, este situat la 20 km de staiune, n apropiere de Brezoi, n satul Clineti. Mnstirea a fost ctitorit n anul 1666 de vornicul Marej Basescu.
anul
1747,
este
un
vechi
-Mnstirea Stnioara (5 km de staiune), ctitorit monument istoric i de arhitectur religioas.
-Mnstirea Frsinei este situat n localitatea Muereasc, la 45 km de staiune. Mnstirea, de clugri, cuprinde: Biserica Veche Naterea Sf. Ioan Boteztorul (1710) i Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863), ctitor episcopul Calinic al Rmnicului. Este singura Mnstire din ar a crei avere nu a fost secularizat. Are regim athonit, prin care numai brbaii au acces n Mnstire. Aici se afl braul sfintei moate ale mucenicului Trifon i o mic parte din moatele Sfntului Mucenic Calinic. Turismul montan drumeie montan, este favorizat de existena a mai multor trasee montane practicabile de ctre iubitorii de munte: -Cciulata - Pua - Dealul Pua - Curmtura "La Troi" - Poiana Stnioarei - Muchia Vldesei - Muntele Durduc; - Cciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stna "La Mueel" - Curmtura "La Troi" Poiana Stnioarei Turismul pentru agrement nautic se poate practica pe rul Olt (hidrobiciclete, alupe de agrement, plimbri cu vaporaul, piscine plutitoare etc.). n prezent dotrile sunt insuficiente, dar prezena lor n staiune se poate constitui ca un important punct de atracie pentru turiti. Turismul de vntoare i pescuit sportiv se poate practica datorit faunei i ihtiofaunei bogate i diversificate ce populeaz Munii Cozia, apele repezi de munte i rul Olt Turismul cultural i de pelerinaje existena n mprejurimi a numeroase biserici i mnstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil, fac din staiunea Climneti Cciulata un important punct de atracie pentru pelerini i pentru iubitorii de art, istorie i cultur Turismul de circulaie/tranzit este favorizat de amplasarea staiunii pe drumul european E 81 (Halmeu Satu Mare Cluj Napoca Sebe Sibiu Piteti Bucureti), ce leag Ardealul de capital. Turismul la sfrit de sptmn este o form de turism care este tot mai larg practicat de populaia din mediul urban. Amplasarea staiunii la 18 km de Rmnicu Vlcea, 49 km de Curtea de Arge stimuleaz aceast form de turism Turismul de odihn i recreere - se practic i n prezent, mai ales n perioada estival
n plus, amplasarea staiunii Climneti de-a lungul unei importante ci de acces, respectiv drumul european E81, ce leag Ardealul de Bucureti, situarea n apropierea unor importante orae, precum Rmnicu Vlcea (18 km), Curtea de Arge (50 km), Sibiu (81 km), Piteti (90 km), prezena factorilor naturali, dar i a atraciile culturale i religioase din zon, ofer Climnetiului un cadru favorabil practicrii dezvoltrii turismului de afaceri, tot timpul anului. O parte din structurile de primire turistic din staiune dein deja o baz tehnico material necesar organizrii de conferine, convenii, reuniuni, trguri etc., precum:
-Hotel Cciulata 3 sli de conferin cu o capacitate de pn la 50 de locuri cu dotrile corespunztoare (retroproiector, ecran);
-Hotel Oltul 2 sli de conferine cu o capacitate de pn la 80 de locuri cu dotrile corespunztoare;
220
-Hotel Cozia o sal polivalent cu o capacitate de locuri;
-Hotel Central sli de conferine. Datorit mbuntirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat n ultimii ani asfel nct dac n anul 2000 acesta deinea o pondere de 12 %, n anul 2004 aceast pondere este de 17 % - devenind astfel a doua form de turism ca importan, practicat n cadrul staiunii, cu largi perspective de cretere n anii urmtori evoluia principalelor forme de turism practicate n Climneti se observ n tabelul i graficul de mai jos: n ultimii patru ani, la nivelul staiunii Climneti Cciulata principalele forme de turism practicabile au cunoscut urmtoarea evoluie: Turismul balnear a cunoscut o tendin descendent, astfel nct, dac n anul 2000 acesta deinea o pondere de 73 %, n anul 2004 ponderea acestuia este de 66 %; Turismul de afaceri s-a dezvoltat n ultimii ani, datorit mbuntirii ofertei specifice acestei forme de turism, astfel nct dac n anul 2000 acesta deinea o pondere de 12 %, n anul 2004 aceast pondere este de 17 %; La nivelul anului 2004, turismul de odihn atrage 12 % din preferinele turitilor, iar cel de tranzit 5 %.
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA MARTIE 2004 Dintr-un total de 60 structuri de primire turistica prezente in judetul Valcea fiecare tip de structura detine astfel: Hoteluri 22 Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri 9 Hanuri Vile turistice 16 Cabane turistice 1 Pensiuni urbane 7 Pensiuni rurale 2 Pensiuni agroturistice 1 Campinguri Popasuri Sate de vacanta Bungalouri Tabere de elevi si prescolari 2 Casute turistice -
Spatii de cazar pe nava Ani
Anul 2006 Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni primire turistica de dezvoltare si judete
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
UM: Locuri- zile
Numar locuri-zile
Numar locuri-zile
Numar locuri-zile
Numar locuri-zile
Numar locuri-zile
Total
Valcea
2771481
2625499
2639045
2446611
2376073
Hoteluri
Valcea
2131503
2067526
2041087
1834319
1794135
Moteluri
Valcea
124642
117628
119594
111340
107982
Hanuri
Valcea
3348
Vile turistice
Valcea
233000
168328
184397
186643
136224
Cabane turistice
Valcea
10216
9748
10798
8888
7352
Bungalouri
Valcea
434
Sate de vacanta
Valcea
682
Campinguri
Valcea
59702
67244
67158
55680
49395
Popasuri turistice
Valcea
2308
2560
4342
8392
8068
Tabere de elevi si prescolari
Valcea
48156
42735
46808
54569
61782
Pensiuni turistice
Valcea
127540
122597
122798
121328
149718
Pensiuni agroturistice
Valcea
34414
27133
42063
Ani
Tipuri de structuri de primire turistica
Tipuri de turisti
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Hoteluri
Total
Valcea
1100594
1065557
1077657
915459
809704
Romani
Valcea
1094340
1059306
1070940
908419
801611
Straini
Valcea
6254
6251
6717
7040
8093
Moteluri
Total
Valcea
43086
48529
51990
30251
28278
Romani
Valcea
42418
48202
51711
29912
28159
Straini
Valcea
668
327
279
339
119
Hanuri
Total
Valcea
330
Romani
Valcea
330
Vile turistice
Total
Valcea
62017
64410
62629
52468
47748
Romani
Valcea
60715
63881
62421
52379
46728
Straini
Valcea
1302
529
208
89
1020
Cabane turistice
Total
Valcea
535
1893
838
778
657
Romani
Valcea
535
1882
824
776
657
Straini
Valcea
11
14
Bungalouri
Total
Valcea
24
Romani
Valcea
24
Sate de vacanta
Total
Valcea
28
Romani
Valcea
28
Campinguri
Total
Valcea
14431
18853
20101
16969
13549
Romani
Valcea
14427
18853
20095
16967
13499
Straini
Valcea
50
Popasuri turistice
Total
Valcea
251
211
428
714
228
Romani
Valcea
251
210
428
714
228
Straini
Valcea
Tabere de elevi si prescolari
Total
Valcea
16471
18947
28264
36921
33921
Romani
Valcea
16471
18947
28264
36921
33921
Pensiuni turistice
Total
Valcea
25942
32977
28903
22399
20625
Romani
Valcea
25120
32421
28374
22010
20210
Straini
Valcea
822
556
529
389
415
Pensiuni agroturistice Total
Valcea
8269
6311
9453
10300
5758
Romani
Valcea
8191
6283
9310
10258
5669
Straini
Valcea
78
28
143
42
89
II. Stadiul actual de amenajare turistica din statiunea Calimanesti-Caciulata

Tabel nr.1 Numrul unitilor de cazare n perioada 2005-2010 Calimanesti-Caciulata 2006 Hoteluri i moteluri Cabane turistice
Campinguri i uniti tip csu
Anii 2010 4 1 4 21 1 7 1 38
Vile turistice i bungalouri Tabere de elevi i precolari Pensiuni turistice Popasuri turistice Total
3 1 4 18 1 7 1 35
Grafic nr 1. Evoluia numrului unitilor de cazare

Hoteluri si moteluri Cabane turistice Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari
40 35 30 25 20 15 10 5 0 2006 2010
Pensiuni turistice Popasuri turistice Total
Tabel nr. 2 Capacitatea i activitatea de cazare turistic pentru Calimanesti-Caciulata Capacitate de cazare Anii 2006 2007 2008 2009 2010 Existent n funciune (locuri) 1312 250 1316 255 1366 264 1400 277 1415 262 Sosiri 18 21 19 20 22 nnoptri 134 131 127 127 125
Tabel nr.3: Numrul de turiti (sosiri), nnoptri i durata medie a sejurului
Anii 2006 2007 2008 2009 2010
Sosiri (nr. turiti) 1880 2170 1000 2000 2230
nnoptri 13400 13100 12000 12700 17700
Durata medie a sejurului 7,16 6,06 6,71 6,09 5,63
Din punct de vedere al gradului de confort oferit, o vil de 10 locuri este ncadrat la 3 stele, iar 7 structuri de primire turistice cu o capacitate de 1604 locuri sunt ncadrate la 2 stele. Funcionarea staiunii este n regim permanent, existnd dou baze de tratament cu peste 5000 proceduri pe zi ce funcioneaz n cadrul hotelurilor aparinnd de S.C. Climneti Cciulata S.A.Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatur medical modern, ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turiti. Aproape toate darurile cu care natura si oamenii au inzestrat Romania, s-au adunat pe meleagurile valcene. Un tinut anume facut sa ademeneasca drumetul, spectaculosul naturii in fantastice alcatuiri precum cheile Bistritei si ale Oltului, plante si animale rare in rezervatiile naturale din muntii Coziei si din muntii Buila Vanturarita si Capatanii, sint ocrotite ca monumente ale naturii. Sate tihnite cu traditii pitoresti si neintrecuti mesteri populari - la Horezu, Barbatesti Vaideeni, la Bujoreni, Petresti, Vladesti sau Buzesti. Exista in Valcea peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice la vestigii dacice si romane, de la Buridava si Calea lui Traian pe Valea Oltului, pastrate in Muzeul din Ramnicu Valcea, Govora, ori in complexul muzeal Maldaresti. Formele de turism practicabile sunt: 1. Turism montan Cltoriile n natura din zona montan a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului n acest parc naional. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile. 2.Monahal-istoric. Mnstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turiti. Acestea ofer n anumite limite cazare, mas si ghid de prezentare pentru pelerinii i turistii interesai de obiectivele pe care le viziteaz.Unele mnstiri gzduiesc ateliere de pictur pe lemn sau sticl, sculptur n lemn i puncte de vnzare a unor obiecte cu specific religios. Mnstirile din zon au o vechime foarte mare, acestea fiind in general ctitoriile unor domnitori romni, deci la vremea respectiva au avut i un important rol politic si administrativ. Arhitectura mnstirilor de aici este una specific, a ortodoxiei vechi romanesti. 3. Cultural (etnofolcloric). Zona cultural a localitilor din apropierea PNC pstreaz inc o mulime de elemente specifice comunitilor din mrginimea munilor. O bun parte dintre vizitatorii acestei
zone sunt interesai i n realizarea unor filme, fotografii, achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, etc. 4. Sportiv Practicarea unor sporturi ( crri, sniu, ciclism, srituri cu parauta, lansri cu parapanta, sporturi nautice, etc,.), ctig tot mai muli amatori in zona PNC. 5. Agroturismul i turismul rural. Zonele agroturistice ale localitailor Periani, Sltrucel, Berislaveti, Racovia au un mare potenial turistic, beneficiind de ambiana montan pitoreasc i nepoluat, cu factori naturali de mediu care le recomand ca pe nite interesante destinaii de cunoatere a spaiului rural montan romnesc, a tradiiilor i obiceiurilor culturale, a datinilor strbune, care dau savoare vieii rurale din aceste locuri. 6. Balnear Factorii de cur din staiunea Climneti- Cciulata- Cozia, atrag o mulime de vizitatori care ii completeaz timpul petrecut n zon i cu vizite n PNC. 7. Turismul tiinific. Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, provenii n general din mediile universitare si academice. Acetia sunt interesai n completarea cunotinelor despre natur pentru realizarea unor lucrari tinifice. 8. Turismul pentru reuniuni i congrese. n staiunea Climneti-Cciulata-Cozia se organizeaz o mulime de simpozioane, cursuri de perfecionare i pregtire, workshop-uri, olimpiade, etc, cu participani din ar i strintate. O parte dintre aceste programe au n completare i ieiri n natura din zona PNC pentru vizitarea unor obiective (ex. vizitarea cascadei de pe Valea Lotrior) sau a mnstirilor (ex. Vizitarea Mnstirii Stanioara). Principalele atracii turistice antropice Castrul Arutela- cu vestigii romane construite pe o veche aezare dacic, situat pe malul stng al Oltului n Poiana Bivolari (odinioar o mare bivolrie domneasc). n prezent se menin urme ale castrului i termelor romane construite de arcaii sirieni din armata roman, precum i o poriune a vechiului drum roman, pavat cu piatr cioplit. n urma spturilor arheologice au fost gsite inscripii de pe vremea mprailor romani Hadrian (117-118 d.h.) i Antoninu Pius (138-161 d.h.); ntreaga fortificaie care era mai ampl a fost distrus de o mare inundaie a Oltului fiind conservat i reconstituit n prezent; lng ruinele romane se afl izvoarele i puul cu ape termale de la Bivolari. Masa lui Traian: un promontoriu stncos ce prelungete Muchia lui Teofil pn n albia Oltului; n prezent apare doar c o mic insul ieit din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune c aici ar fi luat masa mpratul Traian n timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiia popular local mai pstreaz i numele de Masa lui Mihai, care i el s-ar fi oprit aici n drumul su spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stnc cand a scris n 1846 poezia Cea din urm noapte a lui Mihai cel Mare, alturi de poezia Umbra lui Mircea la Cozia. Castrul Pretorium: situat pe partea stng a Oltului lng satul Copaceni- Racovia cu dou construcii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de aprare i alt construcie
pe terasa superioar a Oltului, o adevarat aezare roman fortificat. Reeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra n vechiul sistem de aprare roman- Limex Alutanus. Monumente Istorice Medievale: Cetatea lui Vlad Tepe- situat pe Valea Biaului- punct fortificat. Valea Biaului, este o denumire ce provine de la ocupaia vechilor locuitori care locuiau odinioar aicibiai. Acetia se ocupau cu cutarea aurului. Dealul viilor Jiblea Veche, cumetoh al mnstirii Cozia i vii n terase; cultur de vi de vie din vremea voievozilor situat la cea mai nalt altitudine din ar. TURISMUL BALNEAR Turismul balnear este acea parte a turismului n care motivatia destinatiei este pastrarea sau redobndirea sanatatii, folosit de o larga categorie de turisti, n mod regulat. 1. PREZENTAREA POTENIALULUI NATURAL SI ANTROPIC PENTRU TURISMUL BALNEAR Romnia are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romnesti n momentul de fata contin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie ntreaga de resurse minerale unice sau foarte putin raspndite pe plan european: mofetele din zona Carpatilor Orientali, namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol. Climatul Romniei este n mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluznd arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin si de salina. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente n statiunile balneare consacrate pe plan mondial, n toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse n Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Resursele naturale balneare ale Romniei cuprind: ape minerale si termale de nivel international; namoluri terapeutice cu continut de substante organice si minerale; mofete emanatii naturale de bioxid de carbon lacuri cu ape mineralizate de diferite concentratii diferite micro-climate (inclusiv cele din saline) n Romnia exista 160 de statiuni si localitati balneare care detin resurse de factori minerali de cura (ceea ce face ca Romnia sa fie una dintre cele mai bogate tari din lume, sub acest raport), din care 24 de statiuni balneare sunt de interes national, celelalte avnd un rol mai redus pe piata turistica interna si europeana. Acestea se afla n principalele zone naturale ale Romniei, ndeosebi arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea n zonele de cmpie, de deal si n zonele sub carpatice. n zona Carpatilor Orientali se estimeaza ca exista 1500 de izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata.
Multe dintre aceste statiuni necesita modernizarea si dezvoltarea retelei de scurgere a apei, a sistemului de livrare, mbunatatirea retelei de drumuri n acestea, drumurile de acces, etc. Cele mai mari statiuni, incluse n circuitul international, cu un numar total de locuri cuprins ntre 2.500 si 8.500 sunt, n ordine: Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Baile Herculane, Sovata, Slanic Moldova, Baile Olanesti, Baile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzias. n multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cur&# 17317d35r 259; si complexe sanatoriale moderne, n care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite n cadrul aceleasi cladiri. Statiunea balneara cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmata de Herculane. Statiunea Baile Felix, detinea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) din totalul capacitatii de cazare a turismului balnear. O componenta deosebit de importanta a structurilor de tratament constituie aparatura medicala, care, dupa cum se cunoaste, influenteaza n buna masura aprecierea turistilor asupra serviciilor medicale prestate n statiunile balneoclimaterice. Nefunctionarea multor aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea si ntretinerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea si degradarea calitativa a tratamentelor, ca si la uzura permanenta a aparatelor n functiune, suprasolicitate de nevoia de a face fata cerintelor de moment. Turismul balnear din Romnia este o forma de turism social. Tot sistemul balnear se bazeaza nca pe ajutorul social. Societatile sunt preocupate de gasirea de alternative n cazul disparitiei acestei forme de turism. Aceasta forma de turism aduce o categorie specifica de turisti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili. Turismul balnear ca si alte forme de turism din Romnia este marcat de sezonalitate. Aceasta este redusa doar n cteva statiuni de interes national. De exemplu, Calimanesti Caciulata, datorita apropierii de Bucuresti si de alte orase importante, a dezvoltat o noua forma de turism turismul de afaceri prin dotarea hotelurilor cu facilitati pentru organizarea de conferinte, simpozioane si training-uri. Agrementul balnear se dezvolta, n general, n functie de cadrul geografic, profilul statiunii si grupele de vrsta care frecventeaza statiunea. n statiunile destinate turismului international, agrementul cuprinde urmatoarele (pentru exemplificare sunt considerate statiunile Herculane, Felix, Vatra Dornei): stranduri termale n aer liber, piscine acoperite, saune, terenuri de sport, spatii amenajate pentru picnic, bowling, carusele, prtii de schi, prtii pentru saniute, telescaun, jocuri mecanice, cinematografe, biblioteci, muzee, discoteci, sali de spectacole, parcuri, piste pentru atletism, teren cros, cazinouri. n cazul statiunilor situate n apropierea marilor centre urbane, n weekend strandurile si piscinele sunt supraaglomerate, crend disconfort pentru turistii sositi n tara sau de peste hotare. n celelalte statiuni, agrementul este foarte redus sau chiar lipseste. 2. INDICATORI AI ACTIVITII TURISTICE 2.1 Capacitatea de cazare La nivelul anului 2006, capacitatea de cazare din statiunile balneare reprezinta 14,8 % din totalul capacitatii de cazare existente. n ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare n statiunile balneare, a cunoscut o scadere permanenta, n 2004 numarul locurilor fiind cu 10,7 % mai putine fata de anul 1999. Aceasta
se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste statiuni sau trecerii unora din acestea n regim de exploatare individual. Cu toate acestea, n ultimii 3 ani, a crescut numarul de locuri n hoteluri de categorii superioare (3 4 stele) cu aproximativ 60% fapt ce se datoreaza fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea si ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente.
Sursa: Institutul National de Statistica Ponderea hotelurilor n totalul locurilor de cazare n statiunile balneare, a crescut n ultimii ani, de la 63% n 1999 la 70,9% n 2004. 2.2. Circulatia turistica Numarul sosirilor turistilor straini n statiunile balneare, a nregistrat o scadere incepand cu anul 2004, iar numarul sosirilor turistilor n unitatile de cazare o crestere cu 8 % n 2004 fata de 2002 si apoi din 2003 pna n 2006 s-a nregistrat o scadere de 9,49%. Evolutia nnoptarilor n aceasta perioada este prezentata n figurile de mai jos:
Sursa : Institutul National de Statistica
2.3. Gradul de ocupare si durata medie a sejurului Gradul de ocupare n statiunile balneare a fost de 49,4% n 2006, fata de 49,5 in 2005, iar durata medie a sejurului a fost de 7,7 zile, fata de 8,2 zile in 2005. Turistii romni au petrecut, in medie, 7,9 zile n statiunile balneare romnesti, n 2006, fata de 8,4 zile, n 2005, iar turistii straini, 3,9 zile, fata de 4,1 zile, in 2005. 3. PIAA TURISTIC Potrivit evaluarilor, n 2006, n statiunile balneare romanesti, s-a nregistrat un numar total de 682.500 turisti, fata de 650.026 n 2005. Numarul turistilor straini a fost de 35.300, fata de 36.372 n 2005, iar cel al turistilor romni, de 650.500, fata de 613.654 n anul precedent. Numarul mare de turisti romni este realizat n special datorita programelor sociale si sindicale. n cazul turistilor straini, Ungaria ocupa primul loc, cu o treime din totalul nnoptarilor, urmata de Germania si Israel.
Sursa: Institutul National de Statistica Zona balneara are ca prima piata emitenta Ungaria cu o cota de 26,98% - tara traditional emitenta pentru zona balneara (locul 4 n perioada 1994-1999 si 2001, locul 3 n perioada 2002-2003 si 2000). A doua tara emitenta este Germania cu 19,96%, iar a treia Israel cu 18,82%, aceasta din urma fiind ntr-o pierdere de cota dupa ce n anii 1994-1995,1998-2001 se afla pe primul loc, iar n anii 1996-1997 si 2002-2003 pe locul al doilea (conform Anexei I) . Austria, o tara care nu s-a aflat pna acum n top, se afla n mod surprinzator pe locul 4 cu 5,13%, iar locul 5 este ocupat de Italia cu o cota de piata de 4,03%. De asemenea, merita remarcat faptul ca zona balneara concentreaza cel mai bine fluxurile de turisti straini, cele 5 tari detinnd mpreuna 74,93% din piata un procent net superior mediei pe tara. Principalul scop al calatoriei este tratamentul, alte motivatii fiind observate n rndul categoriei de vrsta tnara si n rndul celor cu studii superioare (odihna si relaxare si distractie si divertisment). 70% din turistii statiunilor balneare au peste 50 de ani. 80% din ei vin pentru tratament. 50% cheltuiesc n statiuni sub 100 de euro pe durata ntregului sejur. 4. ANALIZA SWOT Puncte tari - existenta unor de resurse balneare unice pe plan european.; - nivelul de pregatire al cadrelor medicale din domeniu; - gama variata de proceduri de cura; - preturi reduse n comparatie cu alte tari; - existenta unor piete traditionale pentru turismul balnear din Romnia Germania, Franta, Belgia, Israel. Puncte slabe - structuri de primire si tratament de slaba calitate; - asigurarea la un nivel scazut a serviciilor de tratament, recreere si divertisment; - infrastructura de acces, utilizare si colectare a resurselor balneare nvechita si insuficienta; - exploatarea intensiva, a substantelor si resurselor minerale din statiunile balneare;
- infrastructura locala slaba ( acces, utilitati); - mediul ambiant al statiunilor prost ntretinut, lipsa spatiilor verzi specifice si mbatrnirea parcurilor balneare; - acces dificil spre unele statiuni balneare; - dotari de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creeaza disconfort pentru turisti. Oportunitati - cresterea solicitarilor pe plan international/national privind turismul balnear; - tendinta de mbatrnire a populatiei pe plan mondial; - cresterea facilitatilor specifice nu tratamentului recuperator ci de preventie wellness; - cresterea numarului de touroperatori specializati si specialisti n turismul balnear; - atentia factorilor de decizie n politica de munca/asistenta sociala n prevenirea accidentelor si pastrarea capacitatii de efort pe perioada ndelungata; - Interesul crescnd pe plan international, mai ales, dar si national privind tratamentele traditionale; - accesarea fondurilor internationale de asistenta. Amenintari - scaderea puterii de cumparare a populatiei; - oferta similara a unor destinatii traditionale Ungaria, Cehia; - cresterea competitiei pe plan regional prin aparitia unor destinatii noi Croatia, Slovenia superioare din punctul de vedere al facilitatilor; - anularea subventiilor statului, prin intermediul Casei de Pensii, pentru turismul balnear; - conservarea unor modele de management depasite n conditiile accesului n U.E; - neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan regional. 5. REVITALIZAREA OFERTEI BALNEOTURISTICE n ansamblu, Romnia are un potential bun fiind o importanta tara de destinatie turistica n viitor. Acest lucru se va realiza n conditiile n care se vor aduce mbunatatiri substantiale asupra produsului turistic si nivelului serviciilor. Diversitatea ofertei turistice din statiunile balneare este considerata ca fiind unul dintre punctele forte ale Romniei turistice. Oferta balneoturistica romneasca are o concurenta mare pe piata balneoclimatica europeana, fiind rigida, neperformanta si neadaptata la cerintele moderne ale pietii turistice. Oferta europeana de profil s-a orientat spre curele de sustinere a sanatatii, venind n ntmpinarea clientilor cu amenajari moderne de lux, ca piscine de agrement, jacuzzi-jet pool, sauna, sali de gimnastica, instalatii de siguranta n exploatarea acestor dotari, terenuri de sport, programe speciale, facilitati turistice etc. Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a constientizarii la nivelul pietelor internationale ca Romnia este o destinatie balneoturistica de prestigiu n Europa. 5.1. Directii strategice
- Extinderea n toate statiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu medicamente originale romanesti. - Dezvoltarea unei retele de 5 parcuri balneare n prima faza pentru tratamente wellness. - Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali n toate statiunile balneare modernizate. - Dublarea capacitatii tuturor facilitatilor de petrecere a timpului liber. - mbunatatirea tuturor facilitatilor din statiunile balneare modernizate pentru exploatarea resurselor naturale. - mbunatatirea accesului pe cale rutiera, feroviara si aeriana, n statiunile balneare modernizate; 5.2. Actiuni - Crearea unei retele de minim 15 statiuni balneare echipate la standarde internationale si n concordanta cu tendintele pe plan international wellness. - Includerea a trei saline n circuitul turistic international. - Reabilitarea infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale (de la izvoare de apa minerala la namol terapeutic) n statiunile modernizate. - Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general; - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces n statiunile balneare. 5.3. Programe Revitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare si manageriale deosebite. Acestea se pot realiza treptat n baza unor studii de piata si proiecte concrete, ncepnd cu statiunile necunoscute ca profil balnear pe pietele externe. Se au n vedere urmatoarele: - Modernizarea si introducerea n circuitul turistic international a unui numar de 15 statiuni balneare. - Modernizarea infrastructurii generale si specifice la trei saline - Praid, Slanic Moldova si Slanic Prahova. 5.4.Proceduri - Amenajarea de laboratoare/cabinete speciale pentru tratamente naturiste/traditionale specific romanesti. - Construirea de bazine cu apa termala/minerala sub forma unor complexe de relaxare si odihna. - Amenajarea de trasee turistice pentru ntretinerea conditiei fizice/petrecerea timpului liber n statiuni/parcurile din statiuni si mprejurimi. - Modernizarea modalitatilor de captare a factorilor naturali de cura, a accesului la acestia si ntretinerea lor. - Construirea de structuri adaptate organizarii evenimentelor culturale n aer liber sau spatii nchise expozitii, concerte, festivaluri de muzica etc. 6. Concluzii :
Dupa o perioada de declin cauzata de neadecvarea ofertei si produselor specifice la noile cerinte si mutatii n plan motivational turismul balnear a devenit n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, un segment major si tot mai dinamic al pietii turistice internationale. Spre acest sector se concentreaza cu tot mai multa insistenta, n tarile dezvoltate si cu traditie balneoturistica, importante mijloace materiale si umane, o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, pentru prestarea unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un nalt nivel calitativ, pentru a putea satisface cerintele vitale ale omului modern, generate de evolutia conditiilor de viata si de starea de sanatate a populatiei. Transformarile profunde prin care trece acest tip de turism elocvente fiind tendintele, actiunile si faptele concrete prezentate pe larg n capitolele anterioare au drept cauza primordiala o noua viziune asupra turismului balnear, potrivit careia el trebuie privit si tratat ca turism de sanatate. Acest nou concept care nu neaga turismul balnear ci l redefineste mbogatindu-l continutul si aria de cuprindere activnd valente neglijabile deschide astfel noi directii de actiune n vederea dezvoltarii, diversificarii sale. Constientizarea si acceptarea noii situatii de catre factorii direct implicati, inclusiv de decizie (de la agenti economici, pna la guverne) sunt dovedite de amplele proiecte de organizare si reorganizare a turismului balnear din tarile U.E., dar si de intentiile si faptele unor tari din centrul si estul Europei, fost comuniste (Ungaria, Bulgaria). Pornind de la experienta altor tari, valorificnd oportunitatile pietei internationale si exploatnd atu-urile, punctele forte ale potentialului balnear, Romnia poate adopta o strategie care sa asigure cresterea competitivitatii produsului turistic balnear. Aceasta presupune nsa eforturi de restructurare la nivelul statiunilor, echipamentelor turistice si conceptiei produsului turistic. Interesul autoritatilor nationale pentru dezvoltarea turismului n general si a turismului balnear, n special trebuie nsa sa creasca. Strategiile existente, desi au formulat o serie de obiective si principii generale de actiune, nu au fost operationale. Pentru acestea sunt necesare elemente argumente de fundamentare, n sens tactic, a deciziilor si n acest context se nscriu sugestiile si propunerile privind obiectivele si directiile specifice. Ca urmare, o implicare mai profunda si cu mai bune rezultate a statului romn n dezvoltarea si promovarea turismului, ca o ramura strategica, asa cum este considerat de foarte multe alte tari. Totodata este necesar ca aceasta strategie sa vizeze o dezvoltare durabila, n deplina armonie cu mediul natural si cu cel socio-uman, care sa asigure n egala masura rezultate economice benefice. Aceasta nu poate fi realizata nsa, fara existenta unei conceptii unitare, globale privind turismul balnear, elaborata la nivel macroeconomic, care sa traseze liniile directoare si sa asigure un cadru benefic realizarii strategiilor adoptate pe plan local, la nivelul statiunilor sau al ntreprinderilor turistice. In acelasi timp o corelare a strategiilor de dezvoltare la cele doua niveluri reprezinta o necesitate absoluta. Pentru aceasta este necesara nsa si implicarea autoritatilor si comunitatilor locale care sa asigure coordonarea eforturilor fiecarui agent economic n identificarea oportunitatilor de dezvoltare care sa aduca beneficii tuturor actorilor implicati. In acest sens, o atentie ridicata trebuie acordata parteneriatelor public-privat n masura sa asigure realizarea unor proiecte de anvergura. Nu n ultimul rnd este necesara o activitate sustinuta de promovare a ofertei turismului balnear romnesc pe pietele interne si internationale Miza economica a turismului international face puterea publica sa intervina tot mai mult asupra mecanismelor economice ale pietei, pentru a putea beneficia de efectele directe si indirecte ale sosirii de turisti internationali.
In aceste conditii, rolul statului consta n punerea n practica a politicii economice care influenteaza direct si indirect costurile prestatiilor turistice si anume politica salariala, politica de preturi, politica de credit. Paralel, politica fiscala selectiva are adesea un scop foarte precis, care priveste direct si n mod specific sectorul turismului. Ajutorul public n finantarea investitiilor turistice are, n aceste conditii, o importanta esenta pentru a permite sectorului turistic sa joace un rol de motor n economie. Asistenta pe care puterea publica o poate acorda activitatilor turistice mbraca forme variate, mergnd de la promovarea activa a imaginii tarii la neimpozitarea operatiilor cu caracter turistic. Desi sectorul turistic este n general considerat ca apartinnd n mod predominant initiativei private, dezvoltarea turismului este nsotita tot mai mult de coordonarea crescnda dintre politica puterii politice si investitiile din sectorul profesional. Intr-adevar, chiar prin impedimentele ce apasa asupra sectorului turistic (costul fortei de munca, costul functionarii investitiilor imobiliare), proiectele ce intereseaza pe investitori trebuie sa produca ncasari suficiente, ceea ce implica necesitatea de a lasa n sarcina puterii politice finantarea infrastructurilor de baza si de amenajare turistica.
Calimanesti Calimanesti este un oras n partea de nord a judetului Vlcea, Romnia. Orasul se afla situat n parte de nord -est al judetului Vlcea la poalele masivului Cozia si Capatnii din Carpatii Meridionali, pe ambele maluri ale rului Olt, la iesirea acestuia din defileu, fiind la 20 km nord de resedinta judetului municipiul Rmnicu Vlcea si 80 km sud de municipiul Sibiu.Se compune din cartierele: Seaca, Jiblea Noua, Jiblea Veche, Caciulata, Cozia si Pausa. Statiunea balneo-climaterica Legenda spune ca un cioban se spovedeste calugarilor manastirii Cozia spunndu-le ca el s-a vindecat de "metehnele trupului" scaldndu-se ntr-un lac din "cmpul lui Caliman".
Crede ca acest lac are "puteri ceresti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat". Calugarii au verificat marturia ciobanului si au gasit chiar n jurul manastirii izvoare de unde "cura piatra pucioasa". Mesteri n a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lnga manastire o "bolnita" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin sa se trateze. nsusi ctitorul manastirii Cozia domnitorul Mircea cel Batrn a venit si s-a tratat aici la batrnete. Mai trziu va veni spre vindecare si urmasul sau Matei Basarab. Pe la jumatatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomanda mparatului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boala a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Caciulata. Apa era mbuteliata si dusa cu postalionul la Paris. De asemeni Frantz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Caciulata. Datorita faimei apelor miraculoase statiunea Calimanesti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltarii de la catun la sat, comuna, oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune. Frumusetea locurilor este aceea care-i determina pe marii potentati ai nceputului de secol XX sa-si construiasca splendide vile n stil elvetian, un sanatoriu si cazinouri (cladirea actualei biblioteci si unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacantelor ntr-un peisaj ncntator a Vaii Oltului, plina de verdeata si de aerul curat al muntilor. Dupa 1900 la Calimanesti se construieste "Hotel Central", dotat cu o baza de tratament, la nceput bai, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odata pacientii fac si cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se afla att la Calimanesti-Centru, ct si la Caciulata. n anul 1912, pe insula Ostrov, unica insula a rului Olt locuibila, de fapt unica insula a unui ru interior din Romnia , n cadrul mirific al unei paduri seculare de brad se construieste un cazinou n partea de sud la locul numit la Vltoare. n acest loc de-a lungul timpului au avut loc ntreceri sportive ale notatorilor locali. Deasemeni a fost amenajata o popicarie si o scena, locul prezentarii unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturistii nu numai prin prezenta cazinoului, padurii seculare si susurului cristalin al apelor batrnului Alutus. Insula a fost si este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab. De remarcat este faptul ca n anii 1975-1980, datorita lucrarilor de amenajare hidrotehnica a Oltului insula a fost supranaltata, de asemeni si schitul, nsa autoritatile de atunci au considerat ca nu este necesara si reconstructia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toata padurea seculara a fost distrusa, aceea replantata nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cndva. si mai mult, fara niciun respect cel putin de o ctitorie a unuia din importantii domnitori ai neamului romnesc, ce sa mai discutam de un lacas de nchinaciune, lnga schit au construit un strand. Dupa 1989, lucrurile au intrat ntr-un fagas normal, insula fiind acum cedata schitului. Tot cu aceasta ocazie a lucrarilor hidro, au disparut si cele doua bacuri care traversau Oltul la Pausa si din insula Ostrov la fosta halta CFR, Calimanesti. Statiunea, n timp se extinde catre Caciulata unde exista izvoare termale si minerale din belsug, iar apoi catre Cozia, prin construirea de hoteluri si baze de tratament. La Pausa se afla una din cele mai mari tabere scolare si studentesti, locul unde generatii de elevi si studenti au petrecut clipe de neuitat ale vacantelor scolare. De aici au pornit n drumetii spre manastirile Turnu,Stanisoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) si muntele Cozia, magnificul urs de piatra culcat pe spate. Tot neuitate au ramas si serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Industria de baza a orasului este cea a turismului balnear. Statiunile valcene sunt o comoara de sanatate neexploatata
Ape minerale faimoase peste hotare, aer curat, stranduri au apa termala si sarata si aer curat pe preturi convenabile Judetul Vlcea are printre cele mai multe statiuni balneare de interes national din tara, dupa Valea Prahovei. La poalele Carpatilor, dupa ce Oltul a strabatut de la izvor o lunga cale si a izbutit sa strapunga cetatea de piatra a muntilor, la departari de sub 25 de kilometri n jurul stravechiului oras Rmnicu Vlcea se afla un manunchi de statiuni balneoclimaterice cu ape minerale cunoscute de peste doua milenii si cu mprejurimi pe care numai marea raspntie de ape, culmi si drumuri pe care se gasesc a putut sa le nfrumuseteze si sa le nscrie adnc n filele istoriei romnesti: Calimanesti - Caciulata, Olanesti, Govora, Ocnele Mari si Ocnita. Din pacate, zona nu a fost dezvoltata corespunzator practicarii turismului ca pe o afacere si nici nu a fost promovata asa cum ar fi meritat. Cu toate acestea, apele minerale din statiunile vlcene Olanesti, Calimanesti Caciulata si Baile Govora sunt faimoase n tara si peste hotare nca de cnd au fost descoperite pentru calitatile lor curative. Turistii care ajung n aceste statiuni sunt, din pacate mai ales pensionarii care obtin bilete de tratament prin casa de Pensii. Tot mai multi romni, nsa nu si mai pot permite sa plateasca un concediu la mare. Cu toate frumusetile naturale si bogatia de ape minerale, statiunile vlcene, ca si celelalte statiuni balneoclimaterice din tara au fost vitregite n ultimii ani. Doar n putine cazuri s-au construit hoteluri noi si baze de tratament moderne. n marea lor majoritate structurile de cazare au ramas cu aceeasi nfatisare pe care o aveau n anul 1989, iar singurele investitii serioase au fost facute doar de particulari. n judetul Vlcea, comparativ cu alte statiuni preturile sunt convenabile. n afara de faptul ca turistii care aleg aceste statiuni pot face o cura benefica de ape minerale, sub supraveghere medicala ei pot prinde un bronz la fel de frumos si la Olanesti, Calimanesti, Govora, sau Caciulata ca si n statiuni precum Mamaia, Neptun, Eforie, Vama Veche si altele. Aerul curat este o alta atractie a zonei. Singurul domeniu n privinta caruia statiunile vlcene sufera de ani de zile este agrementul. Turistii se plictisesc de moarte neavnd altceva de facut dect sa noate, sa stea prin baruri sau sa bea apa. strandurile cu apa termala sunt si ele foarte cautat n perioada de vara si nu numai, iar turistii care se deplaseaza cu masinile proprii profita de ocazie pentru a face si bai cu apa sarata la Ocnele Mari sau Ocnita. O perspectiva ncntatoare este oferita de mprejurimi tentante cum ar fi Muntii Cozia. Numeroasele mnastiri vlcene ofera si ele o ocazie de a evada din cotidian, Cele mai cunoscute si mai vizitate mnastiri din judet sunt Frasinei, Mnastirea Dintr-un Lemn, Cozia, Surupatele, Arnota, Bistrita sau Hurez. Apele de la Calimanesti au fost premiate pe plan international Departe de agitatia cotidiana si dincolo de actuala lipsa a dotarii, statiunea CalimanestiCaciulata este o oaza de frumusete si liniste. Peisajele din statiune sunt comparabile cu cele de pe Valea Prahovei, numai posibilitatile de distractie lipsesc. Situata la poalele Carpatilor Meridionali, pe malul rului Olt, Calimanesti-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe valea Oltului. Dincolo de frumusetea locului, localitatea este cunoscuta n lume pentru izvoarele sale de apa minerala. Acestea sunt mentionate nca din relatarile privind campaniile armatelor romane. Fondatorul statiunii este medicul militar Carol Davila, care n anul 1855 a propus ca n zona Coziei sa se deschida un stabiliment cu 50 de cazi si un hotel pentru pacienti. n 1860, apa de Caciulata, mbuteliata n sticle de un litru se vindea n farmaciile din Bucuresti si din toata tara. Statiunea dispune de 5.000 de locuri de cazare si baze de tratament. Sunt 12 izvoare de ape minerale termale si doua termale folosite n tratamentul balnear de
cura interna specific afectiunilor aparatului digestiv, hepatobiliar renal, de nutritie si metabolism. La Caciulata se fac tratamente ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic si ale unor boli profesionale. Statiunea vlceana a fost, decenii la rnd, zona zero a turismului romnesc. Mai trziu, cnd au pus-o la dispozitia clasei muncitoare, comunistii au pastrat aceasta perla aproape nestirbita. Dupa 1990, nsa multe structuri de cazare au devenit umbra celor de altadata, din cauza felului cum s-a facut exploatarea. Abia prin 1994 statiunea a nceputa sa iasa din criza. Preturile sunt mici, iar conditiile de cazare sunt destul de bune pentru turistii romni. Statiunea nu ar putea face fata, nsa n acest moment pretentiilor turistilor straini. n jurul statiunii Calimanesti-Caciulata se afla Mnastirile Cozia, Stnisoara, Turnu si Schitul Ostrov. Turistii mai aventurosi pot alege un traseu care ncepe din statiune pna la cabana Cozia, situata la o altitudine de 1.600 de metri. Acum, cnd, de la un sezon la altul turismul romnesc pierde teren n fata statiunilor de pe alte meridiane, Calimanestiul este frecventat mai ales de pensionari veniti pentru tratament si de oameni cu salarii de 5-6 milioane de lei sau putin peste. Sunt 14 pensiuni particulare n Calimanesti, care fac o concurenta serioasa hotelurilor. n sezonul de vara, predomina turistii din Oltenia, dar vin si din alte zone. Bucurestenii, clujenii si harghitenii sunt si ei niste obisnuiti ai locului. Ardelenii vin si ei n statiune, dar, de obicei sunt mai pretentiosi si aleg doar locurile unde gasesc servicii de cazare bune si mncare gustoasa. Strainii cauta si ei, de asemenea locurile unde confortul se mbina armonios cu meniurile variate si bine gatite. La Calimanesti se afla si cea mai mare baza de tratament balneoclimateric din Romnia. Baza de tratament (aflata n ministatiunea Cozia) a fost construita n 1974, chiar pe malul rului Olt. Aici se pot trata simultan aproximativ 1.500 de pacienti. Statiunea gazduieste, n fiecare vara mai multi turisti dect toata populatia stabila a orasului. SC Calimanesti - Caciulata este proprietara surselor de ape minerale din ntreaga statiune. Acum, n cadrul bazei de tratament lucreaza 8 medici si aproape 100 de asistenti medicali. S-au deschis o spalatorie ultramoderna si un laborator de cofetarie si patiserie propriu, care ofera inclusiv mncare de regim. S-au construit stranduri termale si patru piscine n interiorul bazei. Hotelurile Cozia, Caciulata si Oltul sunt unite prin culoare acoperite, astfel nct cei care ies ncalziti de la tratamentul cu ape termale sau diversele tipuri de raze sa ajunga n camerele lor fara sa iasa afara. Toate modernizarile au fost facute mai ales pentru a atrage din nou turistii straini. Statiunea este faimoasa, nsa nca din 1860, cnd apele de aici erau mbuteliate si transportate la Paris. Chiar si mparatul Napoleon al III-lea cunostea si aprecia foarte mult apele de aici. n 1869, mparatul Napoleon al III-lea a urmat o cura cu apa minerala de Calimanesti, care i-a fost expediata n Franta. n 1893, apa minerala de la Calimanesti-Caciulata a obtinut medalia de aur la Expozitia internationala de produse alimentare si ape minerale de la Bruxelles. Din pacate, acum izvoarele atrag de doua ori mai putini turisti dect nainte de revolutie. n privinta divertismentului excursiile si plimbarile sunt singurele metode a petrecere a timpului liber. Traseele accesibile pentru drumetii, care sunt cele mai frumoase sunt si destul de grele si foarte lungi - de aproximativ sase ore, descurajante pentru multi dintre turistii pensionari. Excursiile de o zi n mprejurimile statiunii, cu autocarul sau microbuzul sunt, nsa, o buna metoda de a alunga plictiseala. Printre atractiile turistice ale zonei se numara Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si construita n anii 1518-1522, sihastria de la Turnu,
unde se gaseste o biserica datnd din 1676, Mnastirea Cozia, aflata la 5 kilometri distanta de oras, datnd din anii 1387-1388. Muzeul Mnastirii Cozia adaposteste o valoroasa colectie de icoane. De fapt, pe teritoriul localitatii sunt trei mnastiri si un schit. Baile Govora - o statiune cu un climat de crutare pentru toate anotimpurile Statiunea Baile Govora este una dintre statiunile cele mai bogate n ape iodurate si bromurate din Europa (ocupa locul 2) si este, de asemenea cea mai eficienta n tratarea afectiunilor respiratorii si ORL. Statiunea este de importanta nationala, fiind deschisa n toate anotimpurile. Este renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate n clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate n magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate nca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate, iar namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Apele minerale de la Govora au fost descoperite nca din anul 1874 si au fost folosite n scop terapeutic prima oara n 1879 la recomandarea medicului militar Zorileanu. n 1887 au nceput lucrarile de sapare si de captare a izvoarelor de la Govora si s-a construit un stabiliment de bai cu 29 de cabine si doua bazine. ntre 1911 si1914 s-au construit Hotelul Palace, Pavilionul Central de Bai si Cazinoul. Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole etc. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii. Statiunea este recomandata n tratamentul bolilor respiratorii, bolilor degenerative si a bolilor reumatice articulare, ca si n tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate. Apele termominerale sunt principalul factor de cura de la Govora, ca si apele pe jumatate termale de adncime de foarte mare concentratie (150 grame pe litru) utilizate n cure externe. Nu n ultimul rnd, turistii aleg statiunea Baile Govora pentru bioclimatul de crutare, recomandat pentru mai multe tipuri de afectiuni.n statiune se fac mai multe tipuri de proceduri: bai calde cu ape minerale iodurate si sulfuroase, bai cu esenta de brad, bai cu bioxid de carbon, mpachetari cu namol cald, pneumoterapie, aerosoli, electroterapie (galvanizari, curenti diadinamici, magneto diaflux, solux ultrasunete), hidroelectroterapie, kinetoterapie, masaj si mai ales cure interne cu apa minerala. Pentru petrecerea timpului liber turistii au la dispozitie mai multe piscine cu apa termala, tenis, excursii montane sau la monumente istorice si de arhitectura din zona (mnastirile Govora - Biserica Dintr-un Lemn, Bistrita, Hurez, Arnota, Cozia etc). De asemenea, romnii sau strainii care ajung n statiune au posibilitatea de a cunoaste artele si traditiile satelor nvecinate. Manastirea Cozia, Pestera Muierii, Pestera Polovragi; Trgul de ceramica din Horezu; Culele din Maldaresti; Casa Memoriala Anton Pann; parcul statiunii sunt doar cteva dintre obiectivele care pot fi vizitate n zona, Structurile hoteliere din Baile Govora dispun de 1320 de locuri de cazare n hoteluri de 1-2 stele si alte 430 de locuri n vile de 1-3 stele. Statiunea poate primi peste 1400 de turisti pe serie n tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis) , sala de spectacole, discoteca, bar de zi, cofetarii. Proiecte de dezvoltare si publicitate Rmnicu Valcea a fost obinuit s gzduiasc la poalele Capelei oameni din toate locurile rii, dar i ale lumii. De la armatele lui Traian care cucereau Dacia lui Decebal, trecnd prin trgul ce unea Occidentul european cu Balcanii i cu Orientul Apropiat, pn la
nodul de comunicaii rutiere i de cale ferat de astzi, mulimi de oameni au venit la Rmnic pentru a merge mai departe, ctre elul lor, sau pentru a rmne, atunci cnd sufletul li s-a apropiat de cel al locului acesta. Rmnicul a fost totodat i un loc n care s-au nscut cri. Capital a tiparului romnesc, dup cum l numea Iorga, oraul a primit cu braele deschise domnitori iubitori ai cuvntului scris, tipografi i oameni de cultur, oferindu-le mijloacele prin care munca lor, foaia tiprit cu nvturi, s plece n lume, s nvee i pe alii. Cultura a rmas, peste secole, pn n zilele noastre, o form de existen a locului, iar acest fapt se vede la fiecare pas al trectorilor prin ora. n fine, Rmnicul de astzi continu tradiia de dezvoltare deprins din istorie, nelegnd s nu rmn la stadiul de ora al provinciei, ci s devin mereu altceva, mai bun. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o n ultimii ani, diversificarea mediului de afaceri, oportunitile oferite celor interesai s investeasc au dus la o evoluie continu care ine de cotidian. Autoritile ncearc s refac turismul din zona Climneti-Cciulata prin dou proiecte europene de aproape 60 milioane lei. Astfel, infrastructura turistic din zona Climneti-Cciulata se va extinde prin programul european Regio. Ministrul dezvoltrii regionale i turismului, Elena Udrea, a semnat miercuri dou contracte de finanare n cadrul Programului Operaional Regional ce se vor implementa n judeul Vlcea. Proiectul Mirajul Oltului Extinderea infrastructurii turistice de agrement a staiunii Climnesti - Cciulata va crete atractivitatea ariei cu potenial balnear natural Climnesti Cciulata, se arat ntr-un comunicat al MDRT. Proiectul va mbunti i extinde gradul de acces al turitilor la sursele de ap mineral i va crea faciliti pentru investitorii privai n vederea realizrii de noi capaciti de servicii integrate. Este vorba despre un parc acvatic i un centru de relaxare n zona central a staiunii Climneti, un parc de agrement i sport la Jiblea, alei pietonale, pasarele i un traseu de cur. De asemenea, se va derula o campanie de marketing care va contribui la mbuntirea imaginii zonei la nivel naional i internaional. Valoarea toal a proiectului ce se va derula pe parcursul a 31 de luni este de aproape 35 milioane lei, din care valoarea finanrii nerambursabile este de 11 milioane lei. Prin cel de-al doilea proiect, cel de reabilitare i modernizare a DJ 648 Ioneti - Olanu i de construcie a dou poduri din beton armat se urmrete mbuntirea strii tehnice a infrastructurii rutiere de pe drumul judeean ce va conduce la reducerea costurilor i creterea eficienei transportului de mrfuri i persoane, a gradului de siguran rutier pentru utilizatorii drumului i a locuitorilor localitilor tranzitate. n plus, se vizeaz fluidizarea traficului, eficientizarea transportului public, mbuntirea accesului rutier n general, creterea activitii economice n zon i facilitarea crerii de noi locuri de munc. Durata de implementare a proiectului este de 37 de luni iar valoarea sa total este de 26,4 milioane lei, din care 20,9 milioane lei este valoarea finanrii nerambursabile acordate.
ANEXA
Trasee Turistice
Judetul Valcea, petec oltenesc, scaldat de apele Oltului si umbrit de dealurile de pe poalele Carpatilor, ofera turistilor minunate clipe de desfatare prin frumusetea locurilor si prin ospitalitatea locuitorilor de pe aceste meleaguri, cu traditiile si sarbatorile care le-au adus faima in intreaga lume. Cum poti descoperi frumusetea locurilor daca nu urmand cararile ce strabat tinutul? Numeroase trasee turistice te pot ajuta sa descoperi locuri care sigur te vor determina sa revii. Oricare ar fi punctul de plecare: Caciulata, Olanesti, Brezoi, Voineasa, Obarsia Lotrului, te asteapta trasee usoare care te vor apropia mai mult de natura.
Trasee turistice de durata medie-mica

Trasee Brezoi
Brezoi-Vf. Veveretul-Vf. Robu-Vf. Sterpul-Cabana Prejba- Riul Sadului-Cabana Gitul Berbecului-Vf. Negovanul-Saua Buceci-Dealul Negru- Vf. Vatafului-Pascoaia. Traseu de durata medie 3-4 zile. Brezoi-Vf. Naratu-Lotrisor-Cabana Comanca-Baile Olanesti-Schitul Iezer-Schitul Pahomnie-Schitul Patrunsa-Schitul Izvoarele-Vf. Scanteia-Vf. Priota-muntele GeraValea Sasa-Saliste. Traseu de durata medie 5-6 zile. Brezoi-Varateca-Cabana Cozia- Manastirea Stanisoara-Manastirea Turnu-Varateca. Traseu scurt 2 zile.
Circuit pe Valea Lotrului
Brezoi-Vf. Veveretul-Vf. Robu-Vf. Sterpu-Vf. Voinesita-Culmea Steflesti-Cabana Obarsia Lotrului-Statiunea Vidra-Vf. Pietrile-Cabana Petrimanu-Pasul Oltetului -Culmea Capatanii -Zmeuret -Plaiul lui Stan-Brezoi. Traseu lung -7-8 zile.
Tara Lovistei
Brezoi-Draganesti-Copaceni-Perisani-Boisoara-Bumbuiesti-Gruiu Lupului-RacovitaCopaceni. Traseu scurt 1-2 zile.
Trasee turistice cu parcurgere rapida

Trasee turistice cu plecare din Caciulata
Caciulata - Pausa - Dealul Pausa - Curmatura "La Troita" - Poiana Stanisoarei Muchia Vladesei - Muntele Durduc. Marcaj: banda albastra. Durata: 3-4 ore. Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului pe segmentul Caciulata - Pausa Stanisoara si recomandabil numai vara intre Stanisoara si Muchia Vladesei. Gara Turnu - Curmatura "La Troita" - Curmatura "La Melita" - Muntele Scortaru Stana Turneanu - Muchia Turneanu. Marcaj: banda rosie. Durtata: 4 ore. Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului (Gara Turnu - Curmatura "La Troita"), pe timp de iarna accesibil doar turistilor cu pregatire tehnica si bine echipati (Curmatura "La Troita" - Stana Turneanu). Caciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stana "La Musetel" - Curmatura "La Troita" Poiana Stanisoarei. Marcaj: banda galbena. Durata: 2-2 1/2 ore. Observatii: Traseu usor accesibil tot timpul anului.
BIBLIOGRAFIE
BARBU GHEORGHE Turismul si calitatea vietii , Editura Politica , Bucuresti , 1995 FIROIU DANIELA Economia turismului ,Universul Juridic, Bucuresti 2005 FIROIU DANIELA Resurse umane in turism, Editura Prouniversitaria, Bucuresti, 2007
GHERASIM TOADER Marketing turistic , Editura Economica , Bucuresti,1999 GLAVAN VASILE Turismul in Romania , Editura Economica , Bucuresti, 2000 MARCULESCU DUMITRU Metode de analiza economico-financiara in unitatile de turism , Editura Sport-Turism , Bucuresti , 2000 NEAGU VASILE Managementul serviciilor turistice , Editura Prouniversitaria , Bucuresti, 2005 NEAGU VASILE Turismul balnear , Suport de curs,2007 NICOLESCU EUGENIU Marketingul in turism , Editura Sport-Turism , Bucuresti ,1995 NITA CONSTANTIN Piata turistica a Romaniei , Editura Ecran Magazin , Brasov 2000 PAPUC MIHAI Tehnici promotionale , Editura Universitara, Bucuresti, 2007 PETAN IOANA Turism international , Editura Universitara, Bucuresti,2007 SMEDESCU ION Marketing , Editura Universitara , 2005 STANCIULESCU GABRIELA Managementul agentiei de turism , Editura All Beck , Bucuresti , 2002 ZAHARIA MARIAN Economia serviciilor , Editura Universitara, Bucuresti,2004 Anuarul Statistic al Romaniei , Institutul National de Statistica Turismul Romaniei-Breviar Statistic , Institutul National de Statistica www.ATYS.ro www.zf.ro www.spas.ro

Calimanesti Caciulata 2003 de Predat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calimanesti Caciulata 2003 de Predat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management n Alimentaie Public i Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Anul 2006 Sexe Medii de rezidenta Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Numar persoane

Anul 2006 Niveluri de instruire Sexe Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Numar persoane

In invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)

In invatamantul primar (inclusiv invatamantul special)

In invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special)-secundar ciclul 1

In invatamantul primar si gimnazial

In invatamantul gimnazial secundar ciclul 1

In invatamantul special primar si gimnazial

In invatamantul special primar

In invatamantul special gimnazial

In invatamantul secundar ciclul 2

In licee si colegii teoretice

In licee tehnice - total, din care:

In licee administrative si de Total servicii

In licee speciale tehnice total, din care:

- In licee speciale tehnice

In invatamantul profesional Total

In scoli profesionale speciale

In scoli postliceale de specialitate

Structura populaiei dup limba matern

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Cereale pentru boabe

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

Pepeni verzi si galbeni

din care: Exploatatii agricole individuale

din care: Exploatatii agricole individuale

Lucerna (in echivalent masa verde)

din care: Exploatatii agricole individuale

Trifoi (in echivalent masa verde)

din care: Exploatatii agricole individuale

Furaje verzi anuale

din care: Exploatatii agricole individuale

Porumb verde furajer Total

din care: Exploatatii agricole individuale

Modul de folosinta a terenurilor

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Lucrari de combaterea eroziunii si de ameliorare a terenurilor - total